Panzerul Klaus Iohannis: ”Flancul estic trebuie consolidat. Vom renunţa gradual la dependenţa de energia rusească. Stăm bine cu agricultura”.
Președintele Klaus Iohannis a făcut declarații joi seară, la finalul unei zile în care au fost organizate, la Bruxelles, trei summituri (NATO, G7 și al Consiliului European).
Președintele Klaus Iohannis a făcut declarații după summit-ul NATO de la Bruxelles, acolo unde a participat și liderul SUA, Joe Biden.
”Flancul estic trebuie consolidat, fiindcă agresorul este Rusia şi Flancul Estic trebuie să fie puternic. O apărare puternică pe Flancul Estic este singura garanţie pentru noi, pentru întreaga Europă. Aceste chestiuni sunt foarte clare. Nu suntem singuri, avem vecini, Moldova este foarte importantă. Chiar azi am avut o serie întreagă de discuții în care am explicat de ce trebuie să ajutăm Moldova”, a declarat Klaus Iohannis.
Iohannis a transmis înaintea întâlnirilor că NATO a aprobat grupul de luptă în România, fapt care reprezintă un început foarte bun, dar ”este nevoie de o consolidare mai puternică a flancului estic”: ”Vom fi prezenți unde va fi nevoie de noi (…) România nu este în pericol, românii sunt în siguranță”, a mai dat asigurări președintele joi dimineață.
”Discuțiile continuă, mâine pe energie. Trebuie să găsim căi prin care putem aduce prețurile la un nivel rezolnabil. Pentru noi și pentru alții gazul este foarte important”, a spus Klaus Iohannis.
”Am discutat cu premierul Bulgariei și am primit asigurări că lucrurile intră în linie dreaptă și vom putea să alimentăm și pe acea linie (cu gaz, n.red.). România are o situație bună în ce privește agricultura și nu cred că vor fi probleme, dar este posibil ca sancțiunile să producă mișcări și la prețul pe alimente. Nu există niciun indiciu concret că ar exista altă țintă decât Ucraina, dar flancul estic trebuie întărit. Nu putem să aplicăm sancțiuni care sunt mai greu de dus pentru statele noastre decât pentru Rusia. Nu a existat o propunere concretă, formală, pe un pachet de sancțiuni pe energie. În UE sunt state care depind relativ puțin de gazul rusesc și state care depind aproape integral și nu este realist să impunem sancțiuni în această zonă. Dar am luat decizia la Versailles să renunțăm gradual la energia din Rusia. Dar va dura poate chiar ani de zile, dar suntem hotărâți să facem acest lucru, cum suntem hotărâți să renunțăm și la resursele fosile și să trecem la regenerabile”, a mai spus Klaus Iohannis.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Bună seara, domnule președinte. Una dintre temele de discuție de astăzi, inclusiv cu Președintele Statelor Unite, a fost o eventuală criză alimentară sau penurie, așa cum o numea Joe Biden. Spunea că penuria de alimente este una reală și va fi în perioada următoare. Ce înseamnă asta pentru România, dacă vor exista deficite pe anumite produse? Ce se întâmplă cu prețul la alimente în România?
Iohannis: Nu credem că va exista o problemă semnificativă în România, dar în plan mondial este clar că pot să apară situații în care aprovizionarea nu va fi la nivelul la care am fost obișnuiți. Dacă ne gândim doar că o bună parte din grâul care se consumă pe întreaga planetă se produce în Rusia și Ucraina sau cel puțin până acum s-a produs în Rusia și în Ucraina, putem să ne dăm seama că deja de aici este posibil să apară o problemă în aprovizionare.
România are o situație bună în ce privește agricultura și credem că nu vor fi probleme, însă, da, este posibil ca sancțiunile pe care le-am hotărât și de care intenționăm să ne ținem să producă și mișcări la prețuri la alimente.
Jurnalist: Domnule Președinte, aș vrea să vă rog să ne explicați mai exact ce înseamnă pentru România această decizie de a suplimenta forțele în Flancul Estic? Să ne așteptăm şi la alte decizii în acest sens, pe lângă acel Grup despre care deja știm? Şi, dacă îmi permiteți, există în momentul de față informaţii potrivit cărora Rusia ar intenționa să-şi îndrepte agresiunea şi către alte state?
Iohannis: În momentul de față nu există niciun indiciu concret că ar exista altă țintă decât Ucraina, asta trebuie să o spunem clar. Însă noi suntem convinși că Flancul Estic trebuie întărit, Flancul Estic trebuie întărit și de aceea suntem foarte mulțumiți că la NATO, de exemplu, s-a luat deja decizia de a aproba Grupul de Luptă care va staționa în România, cum de altfel s-au aprobat și alte grupuri de luptă, în total, față de patru grupuri de luptă care sunt acum pe Flancul Estic, vor fi opt. Este important pentru noi, în România, fiindcă Flancul Estic este relativ mai puțin populat în partea Mării Negre și asta ne-a îngrijorat, de aceea am solicitat încontinuu să avem o prezență permanentă, și acest Grup de Luptă va constitui o prezență aliată permanentă la noi, la Marea Neagră. Prin aceste mișcări pe care le facem, clar, România va fi mai bine apărată, dar, după părerea mea și după părerea noastră, nu trebuie să ne oprim aici, ci să facem un plan pe termen lung pentru a face Flancul Estic mult mai solid şi mult mai bine apărat.
Jurnalist: Domnule Președinte, aţi mai discutat despre extinderea sau posibila extindere a sancțiunilor la adresa Federației Ruse, în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze? Știu că au fost neînțelegeri, țări ca Germania, Ungaria sau Olanda s-au opus unei astfel de măsuri, care e considerată prea radicală și ar produce penurie în Europa de Vest.
Iohannis: Principiul pe care am mers tot timpul, când am hotărât pachete de sancțiuni, a fost ca aceste sancțiuni să aibă, în primul rând, efectul cel mai puternic asupra Rusiei, nu asupra noastră. Și atunci, este clar că nu putem să aplicăm sancțiuni care, până la urmă, sunt mult mai greu de dus pentru statele noastre decât pentru Rusia. Sigur, au existat tot felul de discuții, pro și contra. Fapt este că nu a existat o propunere concretă, formală, pentru un pachet de sancțiuni pe energie. Însă, da, discuții s-au purtat, dar știm foarte bine că în Uniunea Europeană sunt state care depind relativ puțin de gazul rusesc sau de petrolul rusesc, dar sunt state care depind aproape integral de gazul și petrolul rusești și atunci este clar că, în acest moment, nu este realist să impunem sancțiuni pe această zonă. Dar, pe de altă parte, noi am luat decizia deja la Versailles, acum o săptămână, să renunțăm gradual și cât se poate de repede la importul de energie din Rusia, însă această schimbare a furnizorilor nu se poate face de azi pe mâine, va dura luni de zile sau în unele situații chiar ani de zile, dar suntem hotărâți să facem acest lucru, cum suntem hotărâți să renunțăm tot mai mult la resurse fosile și să trecem pe energii regenerabile.
Jurnalist: Pe agenda Președintelui Biden în venirea sa în Europa era și o discuție despre reducerea dependenței europene de gazul și petrolul rusești. Ce soluție a propus Președintele Biden în discuția pe care ați avut o mai devreme? Și, în aceeași idee, Președintele Putin de data aceasta a anunțat că își dorește ca statele care nu au fost prietenoase cu Rusia să plătească gazul în ruble și am văzut reacția șefei Comisiei Europene că Europa nu își dorește acest șantaj și contractele nu se pot schimba în mod unilateral. La ce să ne așteptăm? Mulțumesc.
Iohannis: Deci contractele sunt contracte și nu cred că se va merge mai departe pe această linie, însă în discuția cu Președintele Biden evident că am discutat și despre energie. Măsurile sunt cele pe care tocmai le-am enunțat: renunțarea graduală la importul de gaze și de petrol din Rusia și trecerea pe alți furnizori, în paralel reducerea la modul general a dependenței Uniunii Europene de acești purtători de energii fosile, adică gaz, petrol și înlocuirea cu regenerabile sau în cazul nostru, al României, de exemplu, cu nuclear, dar foarte important, Președintele Biden a spus că în Statele Unite se va crește producția de gaz și petrol, în așa fel încât poate să furnizeze pentru Europa aceste resurse, până când, sigur, regenerabilele sau energia nucleară sunt suficient de bine dezvoltate pentru a renunța gradual.
Jurnalist: Domnule Președinte, ați avut o scurtă discuție cu domnul Președinte al Statelor Unite, Joe Biden. Ați reușit cumva să-i şi reiterați invitația de a vizita România?
Iohannis: Astăzi nu am discutat despre această invitație, dar am discutat, evident, foarte pe scurt chestiunile pe care tocmai le-am enunțat, cum sprijinim noi Ucraina și într-una din discuții, că am avut două astfel de discuții, ne-am amintit împreună cu președintele Biden, la momentul respectiv, a sprijinit România pentru a intra în NATO.
Jurnalist: Dacă mai îmi permiteți o scurtă întrebare legată tot de grupul de luptă care urmează să fie creat. Aș dori să știu dacă România, pe lângă acest grup de luptă, intenționează să își majoreze numărul de militari, forțele de lupte de la 97 de mii, parcă sunt în momentul de faţă, la mai mult.
Iohannis: Acum știți că în CSAT s-a luat decizia și ea a fost asumată de politicieni să creștem cheltuiala pe Apărare de la 2%, cât este acum, la 2,5%, însă până la sfârșitul anului se va lucra la un plan care, evident, când este gata, va fi prezentat publicului şi atunci vom spune unde vom investi acești bani suplimentari. Este posibil, încă o dată posibil, dar nu există o decizie, să se crească numărul de militari activi, dar cred că este destul de clar că noi vom avea la dispoziție bani mai mulți pentru instalații defensive mai performante, ca să zic așa. Vedeți foarte bine că războiul se poartă și în continuare cu pușca și cu tancul, însă din ce în ce mai importante devin armele moderne și foarte moderne, care au multe electronică, mult high-tech, în general, şi care evident sunt și mult mai scumpe, iar sistemele de apărare sunt la fel de complicate și la fel de scumpe. Dacă ați urmărit evoluția conflictului din Ucraina, aţi observat că foarte multe atacuri s-au făcut cu rachete, ori pentru a preveni așa ceva, este nevoie de sisteme foarte sofisticate antirachetă și așa mai departe. Deci, eu am discutat în CSAT și i-am rugat pe cei responsabili să se gândească cum să folosim cel mai bine acești bani pentru a avea militari mai bine pregătiți, deci pregătirea să fie de calitate, salarizarea să fie de calitate și dotarea să fie la nivelul anului în care trăim.
