Premierul Bolojan în scandalul șpăgarului Anastasiu: ”Nu am știut despre dosar, nu acceptăm darea de mită sau taxele de protecție”.
Prima reacție a premierului Bolojan în scandalul Anastasiu: ”Nu am știut despre dosar. Nu acceptăm darea de mită sau taxele de protecție. Am date despre oameni de decizie ale căror rude au firme care dau consultanță unor companii controlate de ANAF. Voi prelua eu reforma companiilor de stat.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit în această seară, despre scandalul vicepremierului Dragoș Anastasiu. Bolojan a spus că nu a știut despre dosarul în care a fost implicat Anastasiu și nu a discutat cu el despre acest lucru. Premierul Bolojan a spus că ”nu trebuie să acceptăm” darea de mită și taxele de protecție și le-a cerut antreprenorilor să denunțe astfel de practici.
Ilie Bolojan a mai spus că are date despre angajați din Finanțe ale căror rude au companii cu care fac contabilitate sau consultanță pentru firme private controlate de aceștia. Întrebat de G4Media dacă a sesizat parchetul în cazul lor, premierul a spus că a schimbat conducerea ANAF și a trimis echipe de control pentru a verifica aceste practici.
Șeful guvernului a mai spus că nu va numi imediat un alt vicepremier în locul lui Dragoș Anastasiu și că va prelua el sarcina reorganizării companiilor de stat și a super-agenției AMEPIP, care gestionează aceste companii.
Ilie Bolojan, despre relaţia cu preşedintele Nicuşor Dan: ”Nu a fost un moment plăcut pentru mine. Această decizie ţine exclusiv de competenţa Guvernului”.
Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că relația sa cu președintele Nicușor Dan este una de ”colaborare și respect”, subliniind buna cooperare dintre cele două instituții, în special în domenii precum politica externă și apărarea. Cu toate acestea, șeful Guvernului a admis că a existat o divergență de opinie în privința măsurii de majorare a TVA-ului, președintele exprimându-și public opoziția față de această decizie.
Premierul a explicat că, deși a fost un moment dificil din punct de vedere politic și personal, măsura a fost necesară în contextul angajamentelor bugetare asumate de România și al presiunilor legate de deficitul bugetar. El a avertizat totodată că riscul ca actualul guvern să fie schimbat este real, mai ales în cazul unei moțiuni de cenzură, dar a subliniat că instabilitatea politică ar dăuna grav țării.
Întrebat, dacă se teme că PSD ar putea susține o moțiune de cenzură alături de partide precum AUR, premierul a fost de părere că ”acest guvern va funcționa atâta timp cât are o susținere parlamentară. În momentul în care nu mai are, în mod evident că nu va funcționa”. Bolojan a adăugat că formațiunile din coaliția de guvernare, inclusiv PSD, sunt conștiente de situația economică și de reformele inevitabile pe care România trebuie să le adopte.
”Indiferent cine este astăzi în guvernare, trebuie înțelese câteva lucruri foarte simple. România s-a îndatorat foarte mult în acești ani. România a consumat mult mai mult decât își putea permite”, a afirmat Bolojan.
El a continuat explicând că aceste reforme, inclusiv cele fiscale, sunt impuse de angajamentele internaționale și de lipsa fondurilor disponibile pentru finanțarea serviciilor publice.
”Nu mai putem merge în această formulă și deci, indiferent cine va fi, vor trebui făcute corecțiile. Dacă se va considera că sunt variante mai bune, foarte bine, nu văd o problemă pe tema asta”, a spus premierul.
Bolojan a subliniat și importanța stabilității guvernamentale.
”Problema pe care o avem ca țară este că ar fi bine să nu ne schimbăm guvernele foarte des și să nu avem o instabilitate foarte mare”, a punctat el.
Întrebat dacă vede posibilă o moțiune de cenzură depusă de AUR în toamnă, Bolojan a admis că există această variantă.
”E foarte posibil ca Opoziția, dacă sunt asumări de răspundere sau sunt sesiuni parlamentare normale, să utilizeze această armă pe care o are la dispoziție în plan parlamentar. În ce măsură va avea succes sau nu, rămâne de văzut”, a explicat acesta.
Premierul a fost chestionat și în legătură cu relația sa cu președintele Nicușor Dan. El a declarat că ”avem o relație de colaborare și de respect și domnul președinte, cel puțin în această perioadă, prin toate formulele prin care am colaborat vizavi de politica externă, pe componenta de apărare, de exemplu, am avut o colaborare bună”.
Cu toate acestea, întrebat cum a perceput critica președintelui privind creșterea TVA, premierul a recunoscut că ”nu a fost un moment plăcut pentru mine. Pentru că, într-adevăr, președintele României ne-a solicitat să facem tot ceea ce este posibil să nu creștem TVA-ul”, dar a adăugat că în urma tuturor analizelor economice nu s-a identificat o alternativă viabilă.
”Această decizie era o componentă care ține exclusiv de competența Guvernului”, a subliniat Bolojan.
”Colaborarea corectă ține de aspectele în care avem, să spunem, responsabilități partajate sau în domeniile în care președintele României reprezintă țara noastră”, a adăugat el, arătând că, în ciuda divergențelor punctuale, relația instituțională rămâne una solidă.
Reacţiile antreprenorilor la acuzaţiile lui Dragoş Anastasiu despre fenomenul „șpăgii de supravieţuire”
Vicepremierul Dragoş Anastasiu şi-a dat demisia duminică, după ce s-a aflat că, timp de 8 ani, a dat 170.000 de euro unei inspectoare ANAF sub forma unui contract de consultanţă. Într-un discurs de la tribuna Palatului Victoria, oficialul a explicat, cu lacrimi în ochi, modul în care compania sa ar fi fost şantajată ani de zile de un reprezentant al statului român. Anastasiu a subliniat că ar fi fost o „şpagă de supravieţuire”, pentru ca firma pe care o conducea să nu intre în faliment. Dragoş Anastasiu a mai spus că, în anii ’90, șpaga se dădea în plic, după care, în anii 2000, a apărut fenomenul firmelor de consultanță, tot un fel de șpagă, dar mascată.
Antreprenorii din România au reacționat online atât pozitiv, cât şi negativ la declarațiile făcute duminică de Dragoş Anastasiu despre fenomenul șpăgii mascate și despre presiunile care se făceau în anii 2000. Unii dintre ei îi iau apărarea, alții îl critică. O parte din ei au lansat, la rândul lor, apeluri la a-și spune poveștile: Câți dintre ei au fost forțați să aleagă între șpagă sau blocaj?
„Sunt antreprenor. Și expert contabil. Am văzut zeci, poate sute de controale și interacțiuni antreprenor – stat. Mulți funcționari au fost demni și corecți. Alții… au jucat un alt rol. Rolul de Tati, Tăticu’, Tătuțu’. Acel arhetip de protector pentru un ‘copil’ lipsit de imaginea completă”, este mesajul publicat de un antreprenor.
„În 2008, un inspector cu păr cărunt îmi zice, după primul meu control: „Dl patron, că vă văd așa, mai tânăr, vă zic: dvs. trebuie să luați în calcul aceste cheltuieli”. Un fel de fură, fraiere, ceva ca să ai de unde da”, a scris un altul.
„Nu am dat, dar am plătit pentru asta, răzbunare, procese cu ANAF, amenințări ani de zile, plătit sume către ANAF scoase din burtă și falimentul firmei respective”, a povestit o antreprenoare.
„Nu am dat șpagă și ne-am plătit la timp toate contribuțiile. Au fost perioade în care am întârziat cu plata și imediat primeam somație sau chiar poprire pe cont. Nu am fost privilegiați ca alții”, a comentat altul.
„Cei care au prins Garda Financiară știu mai multe. În anii 2000 și până după 2011, era o practică foarte des întâlnită. Totul este istorie acum; după părerea mea, nivelul este mult mai scăzut față de acei ani”, a mărturisit un altul.
Dragoș Anastasiu și-a dat demisia din funcția de vicepremier pentru reforma companiilor de stat, după ce a spus că există „șpagă de îmbogățire și șpagă de supraviețuire”, iar în cazul său a fost a doua situație, adică a dat „șpagă de supraviețuire” timp de 8 ani unei funcționare ANAF. Fostul vicepremier a atacat dur statul român, pe care l-a numit asupritor în relația cu firmele private. În urmă cu aproape două decenii, firma pe care o deținea, de transporturi internaționale, a fost anchetată de poliția economică.
Timp de 3 ani, rambursarea TVA, în valoare de 1 milion de euro, a fost oprită, după care a început ancheta penală, care s-a închis 2 săptămâni mai târziu, susține Anastasiu. A început apoi un control pe fond al ANAF, pe 5 ani, iar funcționara i-a propus partenerului lui Dragoș Anastasiu semnarea unui contract de consultanță cu o firmă, pentru ca acel control să fie închis în doar câteva luni. Firma de transporturi a dat „șpagă de supraviețuire” 170.000 de euro timp de 8 ani.
Anastasiu susține că, în anii ’90, șpaga se dădea în plic, iar în anii 2000 a apărut fenomenul firmelor de consultanță, o șpagă mascată. Când a aflat de situație, a mers la DNA. Susține că nu a fost denunțător, ci martor. În plus, reclamă abuzurile statului român asupra antreprenorilor, datoriile pe care le are guvernul către firmele private și le recomandă patronilor să iasă în față și să-și spună povestea. Cu lacrimi în ochi, Anastasiu a mulțumit tuturor la anunțul plecării din funcție de la Palatul Victoria.
După demisie, interimatul va fi asigurat de premierul Ilie Bolojan. Acesta are la dispoziție 45 de zile să numească un nou vicepremier. Potrivit surselor Obsrevator, sunt două variante în acest moment: Mihai Jurca, actualul șef al Cancelariei premierului, și unul dintre experții care fac parte din grupul de lucru cu consultanți privați care se ocupă de reforma companiilor de stat.
Trebuie menționat că, din categoria membrilor guvernului care au avut probleme cu legea, fac parte și vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Culturii, András Demeter, care au fost condamnați pentru conflict de interese.
