Președintele PSD, Sorin Grindeanu critică absenţa lui Nicuşor Dan de la Davos: „Vi se pare că suntem asumaţi?”, teleleul ”aprofundează”.
Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat, a declarat marți că este o greșeală faptul că România nu este reprezentată la cel mai înalt nivel la Forumul Economic Mondial de la Davos. El a subliniat că sunt chestiuni de politică externă de care „nu putem fugi” și că s-ar fi așteptat ca Nicușor Dan să participe la Forumul Economic Mondial.
Sorin Grindeanu a fost întrebat ce relaţii mai are ţara noastră cu Statele Unite ale Americii în condiţiile în care preşedintele Nicuşor Dan nu a mers la Davos.
Grindeanu critică absenţa lui Nicuşor Dan de la Davos
„O greşeală. Nu mă ascund să spun. Cred că trebuia să fim acolo. Sunt pe agenda internaţională, în acest moment, sunt destule puncte la care şi România trebuie să găsească răspunsuri. Că vorbim de politica aceasta şi de subiectul legat de Groenlanda, care e pe agendă, că vorbim de Mercosur, că vorbim de acel Comitet pentru Pace propus de preşedintele Trump. Astea sunt lucruri de care nu putem fugi. Nu putem fugi. Vi se pare că suntem asumaţi?”, a spus preşedintele PSD.
El a subliniat că sunt chestiuni de politică externă „de care nu putem fugi”.
„Toată această chestiune legată de politică externă, de trei subiecte pe care le-am enumerat, cel puţin trei, mai devreme, nu putem fugi de ele. De aceea, eu m-aş fi aşteptat, totuşi, să se meargă la Davos, să se ia o decizie la propunerea, că înţeleg că s-a trimis o propunere de către administraţia Trump către România, către preşedintele Nicuşor Dan. Aici nu-i de stat pe gânduri, e da! Deci nu stăm să ne gândim. Cine e furnizorul de securitate în acest moment pentru România? Nu vă supăraţi. Sunt Statele Unite ale Americii. Aici nu-i cu semne de întrebare şi cu altceva. E răspicat – da”, a conchis Grindeanu.
Preşedintele UDMR: Nicuşor Dan „merita să fie” la Forumul de la Davos.
Luni seara, şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirma, într-o emisiune televizată, că şeful statului „merita să fie acolo”, la Forumul de la Davos.
„Nu trebuia să stai acolo de la început până la sfârşit şi să pleci ultimul de la chef. Sigur, eu nu pot să ştiu care e agenda preşedintelui. Eu cred că merita să fie acolo o zi, două, nu de la început până la sfârşit, din 19 până în 24 sau cum e agenda acolo. Eu cred că era bine pentru o zi, pentru o zi şi jumătate, fiindcă totuşi este un for extrem de important şi acolo poţi să discuţi cu şefii de state, şefii de guverne, cu oameni extrem de importanţi şi pentru România şi pentru Europa şi pentru relaţiile transatlantice.
Eu cred că era un moment important să spună ce crede România despre schimbările care se întâmplă cu o viteză uluitoare. Noi suntem cam aşa, parcă lumea s-a oprit. Ne oprim şi noi”, spunea preşedintele UDMR.
UPDATE: Nicușor Dan anunță dacă România va participa la ”Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump: ”Președintele României a demarat un aprofundat proces de analiză a conținutului și al implicațiilor Cartei Board of Peace”.
Președintele Nicușor Dan anunță că a început o amplă analiză a implicațiilor pe care aderarea la ”Consiliul pentru Pace” anunțat de Donald Trump le-ar avea pentru România.
Nicușor Dan a emis, prin intermediul Administrației Prezidențiale, un comunicat de presă prin care a salutat inițiativa lui Donald Trump pentru promovarea păcii și securității internaționale.
Nicușor Dan anunță dacă va participa la Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump.
Președintele României transmite că a început un amplu proces de analiză al implicațiilor Cartei Board of Peace în raport cu angajamentele internaționale asumate de România, înainte de a oferi un răspuns.
”Președintele României, Nicușor Dan, salută inițiativa Președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, privind promovarea păcii și a securității internaționale, inclusiv eforturile dedicate identificării unor soluții pentru conflictul din Gaza și pentru alte provocări globale majore.
În acest context, Președintele României a demarat un aprofundat proces de analiză a conținutului și al implicațiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaționale asumate anterior de România, în special cele din cadrul Organizației Națiunilor Unite, al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și al Uniunii Europene.”, transmite Administrația Prezidențială a lui Nicușor Dan.
Din comunicatul administrației lui Nicușor Dan mai aflăm că se analizează ”gradul de compatibilitate” a noului Consiliu pentru Pace cu obligațiile existente ale statului român, precum și că se identifică modalitățile prin care România poate contribui la pacea mondială.
”Această evaluare are ca obiectiv stabilirea gradului de compatibilitate a noii inițiative cu obligațiile existente ale statului român și identificarea modalităților optime prin care România poate contribui la atingerea obiectivului nostru comun de consolidare a păcii în lume.”, se încheie comunicatul.
Ce este noul Consiliu pentru Pace al lui Donald Trump
Inițiativa, propusă încă din septembrie 2025 și oficial lansată pe 15 ianuarie, face parte dintr-un plan comprehensiv de 20 de puncte pentru încetarea ostilităților dintre Israel și Hamas. Board-ul, format din 15 membri, va oferi supraveghere strategică și va mobiliza resurse pentru reconstrucția regiunii, conform unui comunicat al Casei Albe.
Totuși, detaliile cartei dezvăluite recent indică o structură neobișnuită: țările interesate de un loc permanent trebuie să contribuie cu un miliard de dolari fiecare, în timp ce SUA, în calitate de inițiator, nu va plăti nimic, iar Trump va deține rolul de președinte al consiliului.
Printre invitații se numără lideri controversați, precum președintele rus Vladimir Putin, căruia Trump i-a adresat o invitație directă, subliniind că ”Crimeea este la fel de importantă pentru securitatea Rusiei precum Groenlanda pentru cea a SUA”.
Această paralelă a stârnit reacții aprinse la Kiev, unde președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va participa dacă Rusia este inclusă, evocând riscul unei legitimizări a agresiunii rusești.
Reacțiile internaționale sunt mixte. Israelul a fost invitat să se alăture pentru a supraveghea următoarea fază a planului de pace, în timp ce Franța, prin președintele Emmanuel Macron, a declinat invitația, urmată de Norvegia și Olanda, care văd în inițiativă un risc de subminare a multilateralismului european.
Peste 60 de țări au primit invitații, dar doar câteva – inclusiv posibili membri ca Viktor Orban din Ungaria – par dispuse să negocieze termenii financiari. Trump a amenințat chiar cu tarife de 200% pe vinul francez pentru a presa aliații să adere, escaladând tensiunile comerciale.
