PSD vrea să schimbe măsuri ale Guvernului Bolojan și anunță proiecte ”reparatorii pentru anumite excese” din pachetul fiscal 1.
Bolojan nu este de acord cu eliminarea CASS pentru persoane cu dizabilități, mame şi veterani: „Dacă faci excepţii, creezi precedente pentru alte excepţii”.
Premierul României, Ilie Bolojan, nu este de acord cu eliminarea CASS de la mame şi veterani deoarece, „ca să ne însănătoșim ca țară, trebuie să facem ordine în finanţele publice, iar un aspect este eliminarea excepţiilor”.
Monosprâncenatul susţine că, dacă „te apuci să faci excepții, creezi precedente pentru alte excepții, în alte zone fiscale”.
„Nu am văzut propuneri, dar vă spun că, în fiecare discuție legată de anumite propuneri legislative, sigur, vin propuneri din Parlament. Nu toate pot fi puse în practică, pentru că nu sunt fezabile.
Eu cred, vă dau un răspuns de principiu: dacă vrem să ne însănătoșim ca țară, unul din lucrurile importante este să facem ordine în finanțele publice. Un aspect de ordine în finanțele publice ține de eliminarea scutirilor și excepțiilor.
Am ajuns, de exemplu, ca în domeniul asigurărilor de sănătate să plătim pentru 6,3 milioane de oameni, dar să beneficieze 16,5 milioane. Nicăieri un sistem de acest fel, în care aproape o treime plătesc și două treimi beneficiază, nu este sustenabil”, a spus Bolojan.
El a susţinut că, „dacă te apuci să faci excepţii, creezi precedente pentru alte excepţii”, subliniind că „România nu poate plăti mai mulți bani decât colectează de la cei care muncesc”.
„Toate discuțiile despre o categorie sau alta sună bine. Dar când te apuci să faci excepții, creezi precedente pentru alte excepții, în alte zone fiscale. Acest lucru l-am avut la impozitul pe proprietate, pe mașini, și nu există un perpetuum mobile economic. România nu poate plăti mai mulți bani decât colectează de la cei care muncesc.
Nu sunt populist și le spun românilor lucruri cu care poate nu sunt de acord, dar cred că sunt corecte bugetar și economic și că sunt posibile în România de azi”, a adăugat premierul.
El a spus că nu avem bani să funcţionăm aşa, spunând că „la fiecare 3 lei cheltuiţi, 1 leu este luat împrumut”, făcând comparaţie cu Germania.
„Avem concediu de maternitate de 2 ani – în Germania este de 1 an. Am avut plata salariului pe concediu de 85%, în Germania este de 65%. Să vedem capacitatea noastră de a plăti aceste proiecte. Nu avem bani de funcționare. Ca să funcționăm, la fiecare 3 lei cheltuiți, 1 leu este luat împrumut.
Sunt rezervat să împrăștii bani pe care nu îi am, sau să pun sarcină în plus pe umerii celor care lucrează, pe care să-i taxezi în plus. Cum am avut abordare diferită prin pachetul fiscal: am majorat impozitele pe proprietate pentru că erau cele mai mici din România”, a conchis Ilie Bolojan.
Lideri ai PSD au anunțat, luni, la Parlament că depun mai multe proiecte de lege pentru a scuti de plata contribuției la sănătate mamele aflate în concediu de creștere a copilului, veteranii de război, deținuții politic și călugării. Proiectele vin după ce Guvernul a introdus în primul pachet de măsuri fiscale plata CASS pentru aceste categorii.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a anunțat luni, alături de senatoarea Victoria Stoiciu și deputatul Marius Budăi, că social-democrații vor depune trei proiecte ”reparatorii pentru anumite excese care au fost parte din pachetul 1”.
Depuse în urma nemulțumirilor din coaliție
Este vorba despre proiecte legislative care să scutească de la plata CASS mamele aflate în concediu de creștere a copilului, deținuții politic, veteranii și văduvele de război, personalul monahal și scutirea de la plata impozitului pentru persoanele cu dizabilități grave.
”Sunt lucruri pe care le-am spus şi când a fost adoptat Pachetul 1 de măsuri, de asemenea le-am spus şi le-am susţinut, aceste lucruri, în coaliţie pentru a fi corectate acum, când vorbim de pachetul 2”, a declarat Sorin Grindeanu.
Proiectele vin în contextul în care scutirea de la plata CASS pentru aceste categorii a fost eliminată în pachetul 1 de măsuri menite să aducă mai mulți bani la buget. PSD a propus amendamente prin care să mențină excepțiile de la contribuția la sănătate și în coaliție, însă au fost respinse.
”Nefiind adoptate şi nefiind acceptate de restul colegilor, noi înţelegem să nu renunţăm, să facem aceste proiecte de lege, care sunt proiecte reparatorii din punctul nostru de vedere pentru anumite excese, care au fost parte din acest pachet 1”, a declarat liderul PSD.
Despre momentul în care propunerile i-au fost respinse în coaliție, Grindeanu spune că a fost unul dintre cele mai grele:
”Pentru mine, acel moment în care n-au fost acceptate aceste amendamente, săptămâna trecută, a fost unul dintre momentele grele, le-am şi spus colegilor mei, în sensul de a mai rămâne sau nu în partea acestei coaliţii, fiindcă nu văd rostul pentru care aceste amendamente nu au fost acceptate”, a explicat președintele Camerei Deputaților.
Mamele aflate în concediu de creștere a copilului ar putea fi exceptate de la plata CASS
Primul proiect de lege vizează scutirea de la plata contribuției la sănătate pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și va avea un impact de 80 de milioane de euro pe an, potrivit calculelor făcute de PSD.
Senatoarea Victoria Stoiciu a explicat că mamele au nevoie de acest ajutor, mai ales cele care se află în situații de vulnerabilitate economică.
”Considerăm că este o măsură absolut necesară şi o reparare a unei dreptăţi care s-a făcut femeilor, în condiţiile în care vorbim de persoane aflate într-o situaţie de vulnerabilitate economică şi a stării de sănătate şi, doi, în condiţiile în care România se confruntă cu o mare problemă de natalitate”, spune Victoria Stoiciu.
Scutire și pentru veteranii de război
Al doilea proiect depus de PSD prevede scutirea de la plata CASS pentru veteranii de război, invalizi, deținuți politic și personalul monahal, adică maicile și călugării. Impactul bugetar al proiectului este de 25 de milioane de euro pe an.
Deputatul Marius Budăi, fost ministru al Muncii a declarat că numărul mic al persoanelor care ar beneficia de scutirea de la plata CASS este mic.
”Ni se pare nedrept ca 418 oameni, şi repet, insist pe acest lucru, 418 oameni din România, 411 veterani de război şi 7 văduve de veterani de război să mai plătească această contribuţie. Este un proiect care vine să repare ceea ce noi, PSD, prin vocea preşedintelui Sorin Grindeanu, am solicitat în cadrul coaliţiei, atât la pachetul 1 cât şi la pachetul 2 de măsuri”, a spus Budăi.
Social-democrații vor depune și un al treilea proiect de lege, imediat ce cele 5 pachete de măsuri fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea vor trece de CCR. Al treilea proiect va introduce plata CASS pentru refugiații ucraineni care primesc ajutoare de la stat.
Întrebat de unde va obține numărul suficient de voturi pentru a trece proiectele de Parlament, Sorin Grindeanu a spus că e sigur că vor fi adoptate și că PNL nu se va opune.
”Eu nu cred că colegii de la PNL nu vor vota un proiect de lege care se referă la scutirea CASS pentru deținuții politici. Sunt măsuri reparatorii, niste excese care trebuie reparate”, a declarat liderul PSD pe holurile Parlamentului.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a dat de înțeles că dacă reforma pensiilor speciale nu va trece de Curtea Constituțională, Guvernul Bolojan va pica.
”Dacă la Curtea Constituţională, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaţionale – că nu spun eu speciale ale magistraţilor – şi mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma, când schimbi sistemul în sensul că şi pentru magistraţi 35 de ani de muncă înseamnă momentul când poţi să treci la pensie sau 65 de ani, asta da, înseamnă o schimbare de sistem. Deci dacă nu rezistă la testul constituţional, legitimitatea acestui guvern dispare. Pur şi simplu dispare” este declarația făcută de Kelemen Hunor, președintele UDMR, parte a coaliției de guvernare.
Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a răspuns că ”nu știu ce are de gând dl. Bolojan, am înțeles la un moment dat că-și dă demisia, dar vreau să spun ceva și am mai spus-o: cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit. România va fi guvernată și dacă dl. Bolojan va decide să plece”.
În același timp, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a confirmat, declarând: ”Eu sunt puțin mai realist. CCR are trei soluții, nu două: să respingă contestația; să o admită în totalitate; să spună că e în regulă în general, dar mai umblați la perioada tranzitorie. Dacă o respinge integral, atunci, cu siguranță, Ilie Bolojan își va da demisia”.
Legea asumată de Ilie Bolojan, pe scurt
Amintim că premierul Ilie Bolojan și-a asumat, în fața Parlamentul, legea prin care sunt modificate condițiile de pensionare ale magistraților. Această lege face parte din pachetul 2 de măsuri fiscale. Prin această lege, este stabilită vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani (cu o perioadă tranzitorie de 10 ani), 35 de ani vechime în magistratură față de 25 de ani – cât este astăzi, pensia să nu fie mai mare de 70% decât ultimul venit net – astăzi este 80% din ultimul salariu brut încasat. Magistrații se vor putea pensiona și anticipat, dar doar după 35 de ani de vechime în magistratură și cu o penalizare de 2% pentru fiecare an în minus față de cei 65 de ani prevăzuți în lege.
A treia variantă expusă de către liberalul Daniel Fenechiu ar fi și varianta președintelui Nicușor Dan, care chiar a recunoscut că a intervenit pentru a păsui magistrații mai mult, eventual 15 ani, nu 10, dar se pare că premierul Ilie Bolojan a fost de neclintit.
Cu privire la pensiile magistraților, nu AUR a sesizat CCR, ci Înalta Curte de Casație și Justiție.
Kelemen Hunor spune că deficitul nu va scădea la mai puțin de 8% în acest an: ”Mai jos de atât nu putem”.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat că România trebuie să fie realistă în ce privește scăderea deficitului și că în acest an nu se va putea face o reducere mai mare un procent, până la aproximativ opt la sută. Liderul UDMR spune că vor veni sume considerabile pentru buget din măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan, dar și că obiectivul este reducerea deficitului până în limite normale în 5-6 ani. ”Anul acesta, mai jos de opt la sută nu putem”, a spus liderul UDMR.
”Sunt sume considerabile pentru bugetul nostru și încet-încet trebuie să reducem deficitul în 5-6 ani dar anul acesta mai jos de opt la sută nu putem. Dacă închidem la 8,3% sau 8,2% e bine pentru toată lumea.
O să fiu și de data aceasta sincer. Dacă scădem un singur procent în cinci luni de zile, deci nu într-un întreg an, pentru că în primele luni nu ne-am apucat că eram în campanie și nimeni nu a vrut să facă aceste ajustări la buget. De aceea, noi când facem unu la sută în cinci luni e mult mai mult dacă întinzi pe anul bugetar”.
Legat de reacția Comisiei Europene la faptul că România trenează în angajamentul său de a reduce rapid deficitul bugetar, liderul UDMR a spus:
”Dacă Comisia vede că ne-am angajat pe un drum cu predictibilitate, cred că vor accepta. Oricum, avem cinci ani după aceea să mai reducem în fiecare an”.
El a avertizat și cu privirile la riscurile potențiale legate de austeritate și a spus că guvernul trebuie să fie atent să nu ”distrugă economia” pentru că ”ne putem trezi în recesiune”.
”Noi trebuie să fim atenți să nu distrugem economia pentru că tu poți să tai cheltuieli și să crești taxe, dar crești și inflația, reduci consumul, investițiile publice, răcești economia și te trezești în recesiune, să zicem nu în criză, dar o recesiune tehnică e o problemă.
Noi trebuie să asigurăm o crește de doi la sută în 2026 și apoi să recuperăm. Pe cifre va fi o ușoară creștere, și contextul regional și internațional nu sunt favorabile pentru România, dar avem noi problemele noastre interne până ajungem la contextul internațional.
De reforme adevărate în foarte puține domenii putem vorbi.
Kelemen a spus și că el a propus o altă variantă alternativă măsurilor de austeritate – ceea de scăderi de taxe și creșteri de investiții – dar că nu a putut răspunde la întrebarea presantă a cheltuielilor rigide din buget pentru următoarele luni.
”Exista discuția în iunie și pe altă variante. E adevărat că am fost puțini cei care am susținut varianta cu taxe mai mici și atragerea de investiții majore care să stimuleze creștererea, dar nu am putut să dau răspunsul la următoarea întrebare – până când începe această creștere, de unde vom finanța deficitul, iar la această întrebare nu am avut răspuns nici eu, nici un alt coleg care am propus această variantă.
Vorbim de cheltuieli de funcționare – penstii, salarii etc. – dar România plătește peste zece miliarde doar dobânzi. E o cheltuială uriașă și noi n-am avut răspuns de unde facem rost de bani. Pe gustul meu era să reduci taxele, să crești investiții și să înecpi creșterea. A fost aleasă această variantă pentru că ceea nu era fezabilă dar eu cred că pe termen lung aceasta e soluția”.
Liderul UDMR a mai dat și un exemplu de practică politică de la vecinii bulgari, care ar putea să fie utile României.
”Deobicei, aici spre bulgari, noi ne uităm cu o oarecare superioritate. Ei au făcut un lcuru extrem de deștept au decuplat viața politică de guvern. Și acolo se schimbă guvernul, fac alaegeri anticipate, dar guvernul funcționează, are o țintă și merge înainte, iar țara nu e afectată serios de disputele politice și Bulgaria intră în zona euro, bugetul e echilibrat, lucrurile sunt pe făgaș normal. Eu nu cred că un schimb de guvern trebuie văzut ca o tragedie greacă, lucrurile acestea se întâmplă.
Eu nu vreau să-l schimb pe Bolojan, nu vreau criză dar să nu facem dintr-o schimbare de guvern o tragedie națională”, a adăugat liderul UDMR.
