Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a declarat, luni, că bojdeuca din Ţicău, aşa cum este cunoscută casa în care a locuit pentru o perioadă Ion Creangă, va fi redeschisă publicului în 15 decembrie. Alexe s-a apărat în fața acuzațiilor că bojdeuca a fost ”mutilată” după ce a fost restaurată, susținând că au fost respectate toate etapele din proiectul prevăzut, care a beneficiat de finanţare europeană.
După ce președintele Consiliului Județean Costel Alexe a postat pe internet imaginile cu bojdeuca, oamenii s-au revoltat și au scris în comentarii că monumentul a fost distrus, iar nimic din ce era odată Bojdeuca lui Creangă nu a fost păstrat. Astăzi, președintele CJ Iași, Costel Alexe a avut prima reacție publică.
Costel Alexe a spus că bojdeuca lui Creangă este ”cel mai vizitat muzeu” din Iași, iar lucrările de renovare au fost făcute ”cu mijloace adecvate, care au scopul de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din Romania”.
”Vreau să spunem un lucru cât se poate de clar opiniei publice și tuturor locuitorilor județului nostru, Consiliul Județean Iași a făcut tot ceea ce trebuia să facă având în vedere implementarea acestui proiect. Consiliul Județean Iași a accesat fondurile europene, a ținut și legatura cu finanțatorul practic, un proiect transfrontalier desfășurat cu raionul Fălești din R. Moldova și cu ADR, CJ Iași în raport cu finanțatorul s-a asigurat că toate etapele din cadrul proiectului au fost respectate.
Aș vrea să le spun tuturor celor care abia așteaptă redeschiderea Primului Muzeul Literar al României, Bojdeuca lui Creangă din Țicău că pe 15 decembrie îi invităm pe toți să viziteze acest frumos patrimoniu cultural.” a declarat Costel Alexe, președintele CJ Iași.
„Restaurarea Bojdeucii este un proiect asumat şi implementat. Consiliul Judeţean Iaşi a făcut tot ce putea să facă, având în vedere implementarea acestui proiect. Consiliul Judeţean a accesat fonduri europene. Fiind fonduri europene, CJ Iaşi a ţinut mereu legătura cu ADR Nord-Est. Consiliul Judeţean Iaşi, împreună cu finanţatorul, s-a asigurat că toate etapele din cadrul proiectului au fost respectate„, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe.
Totodată, el a explicat că instituţia pe care o conduce este cea care a obţinut finanţarea europeană, dar că proiectul a fost executat sub îndrumarea specialiştilor.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a solicitat, luni, Corpului de control verificarea legalităţii avizului pentru intervenţia realizată asupra monumentului istoric ”Bojdeuca scriitorului Ion Creangă”, iar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu vor fi solicitate să se pronunţe asupra calităţii intervenţiei, prin analizarea proiectului şi prin deplasare la faţa locului.
Tot luni, prefectul de Iaşi, Bogdan Cojocaru, a cerut Direcţiei pentru Cultură şi Inspectoratului de Stat în Construcţii să verifice modul în care au fost realizate lucrările de modernizare la Bojdeuca lui Ion Creangă.
Prefectul ieşean susţine că ieşenii merită să ştie de ce restaurarea monumentului s-a transformat într-o controversă naţională.
Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă, considerată ”butaforie de lux” sau ”pensiune banală de două margarete”, cu parchet şi prize, s-a realizat cu mijloace adecvate, susţine Consiliul Judeţean Iaşi, cu scopul de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din România.
Personalităţi şi cititori şi-au exprimat uimirea legat de cum arată acum Bojdeuca lui Creangă: cu ciubăr, prize, parchet laminat şi ca o pensiune de două margarete.
Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a anunţat, luni, că Bojdeuca din Ţicău, aşa cum este cunoscută casa în care a locuit pentru o perioadă Ion Creangă, va fi redeschisă publicului pe 15 decembrie, el reiterând că restaurarea obiectivului a respectat toate etapele din proiectul prevăzut, care a beneficiat de finanţare europeană.
„Aş vrea să spun celor care abia aşteaptă să redeschidem primul muzeu literar al României, Bojdeuca lui Creangă din Ţicău, că pot vizita acest obiectiv turistic de pe 15 decembrie, Bojdeuca este cel mai vizitat muzeu al nostru, anual având peste 50.000 de vizitatori„, a declarat preşedintele CJ Iaşi, Costel Alexe.
În ceea ce priveşte scandalul izbucnit în spaţiul public din cauza lucrărilor de renovare ale Bojdeucii, Alexe a reiterat că restaurarea acestui mobil istoric a fost făcută cu mijloace adecvate care au scopul de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din Romania.
„Restaurarea Bojdeucii este un proiect asumat şi implementat. Vreau să spunem un lucru cât se poate de clar opiniei publice, tuturor locuitorilor şi al românilor. Consiliul Judeţean Iaşi a făcut tot ce putea să facă, având în vedere implementarea acestui proiect. Consiliul Judeţean a accesat fonduri europene, fiind fonduri europene CJ Iaşi a ţinut mereu legătura cu ADR Nord Est. Consiliul Judeţean Iaşi împreună cu finanţatorul s-a asigurat că toate etapele din cadrul proiectului au fost respectate„, a declarat, luni, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe.
Acesta a spus că instituţia pe care o conduce este cea care a obţinut proiectul transfrontalier derulat în cadrul Programului Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020 şi finanţat prin ENI CBC, lucrările fiind executate de şi sub îndrumarea specialiştilor din diferite alte instituţii.
„Consiliul Judeţean Iaşi nu putea, şi nici nu era firesc, să se implice în tot ceea ce înseamnă prevedere a Ministerului Culturii, Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi, Inspectorat de Stat în Construcţii, specialişti care au lucrat la acest proiect important pentru comunitatea noastră. Constructorul, IASICON, este unul dintre cei mai importanţi constructori din ţară atunci când vine vorba de restaurarea patrimoniului cultural al României„, a declarat Costel Alexe.
Potrivit preşedintelui CJ Iaşi, valoarea totală a proiectului restaurării ansamblului muzeal a fost de 3 milioane de lei.
„Întreg proiectul a constat în restaurarea Bojdeucii lui Creangă, care a costat 700.000 de lei, curtea (reamenajarea curţii şi consolidarea versanţilor – n.red.) a însemnat 1,3 milioane de lei. Muzeul din stânga Bojdeucii a fost şi el restaurat, costurile acoperind diferenţa de 3 milioane de lei. Atunci când vine vorba de restaurarea patrimoniului cultural din judeţul nostru o facem cu simţ de răspundere, tocmai să nu alterăm nimic din ceea ce practic a dat viaţă acestor zone„, a declarat preşedintele CJ Iaşi.
Proiectul „Călător pe meridiane culturale”, „Traveller on Cultural Meridians”, este derulat în cadrul Programului Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020 şi finanţat prin ENI CBC.
Construită înainte de 1850 pe strada Ţicăului nr 4, acum Simion Bărnuţiu nr 4, Bojdeuca, o casă mică cu pridvor şi două camere, a fost închiriată de Ion Creangă în perioada 1872 – 1879. Pe parcursul a jumătate din anul 1876, aici a locuit şi un foarte bun al marelui prozator, poetul naţional Mihai Eminescu. În anul 1918 Bojdeuca este transformată în primul muzeu literar din ţară. Ea a trecut prin mai multe procese de reparare, la începutul secolului XX, în 1942 şi 1985, în urma cărora şi-a pierdut din aspectul original. Ultimul proces de restaurare a început în ianuarie 2022.
„Iniţial, structura de rezistenţă a construcţiei era alcătuită din pereţi de vălătuci, stâlpii pridvorului şi planşeu cu grinzi de lemn, având acoperişul în şarpantă, cu învelitoare din siţă. În cadrul intervenţiilor din anul 1984 de consolidare, necesare în urma seismului din 4 martie 1977, au fost înlocuite elementele structurale din lemn (furci) cu elemente de confinare verticale şi orizontale din beton armat. Planşeul peste parter are grinzi din lemn şi termosistem de argilă armată cu fibre vegetale„, menţiona, la sfârşitul săptămânii trecute, Consiliul Judeţean Iaşi, prin intermediul unui comunicat de presă.
Aceeaşi sursă preciza că soluţiile arhitecturale şi tehnice alese în vederea reabilitării Bojdeucii scriitorului Ion Creangă au urmărit consolidarea clădirii în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice; desfacerea şarpantei existente din lemn şi refacerea acesteia integral; refacerea învelitorii tip şindrilă din lemn, precum şi a sistemului de preluare şi evacuare a apelor pluviale; bordarea golurilor de uşi şi ferestre existente; deoarece fundaţiile existente sunt dispuse la cota -0,70m faţă de CTA au fost realizate subzidiri din beton armat pentru fundaţiile exterioare, până la cota -1,50m, pentru atingerea cotei de fundare recomandate în studiul geotehnic; protejarea elementelor din beton armat prin execuţia de hidroizolaţii verticale cu emulsie bituminoasă realizate sub cota terenului amenajat; refacerea sistematizării verticale perimetrale clădirii; refacerea zonelor fisurate prin injectări cu mortar de var-nisip;refacerea tencuielilor şi a finisajelor.
„Lucrările de execuţie au demarat cu desfacerea duşumelilor de lemn pentru a începe procesul de consolidare a fundaţiilor. Executantul a realizat o Expertiză Biologică, care a recomandat înlocuirea în totalitate a duşumelelor şi nu desfacere cu recuperare şi restaurare, aşa cum a fost prevăzut în proiect. În baza Expertizei Biologice, a fost emisă o dispoziţie de şantier în vederea înlocuirii. La pereţii interiori şi exteriori s-au realizat lucrări de refacere a tencuielilor şi injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip. Tencuielile s-au refăcut şi în zonele în care s-a intervenit din punct de vedere structural. Au fost executate tencuieli pe bază de var pastă-nisip, lucrate cu mănuşa.A fost refăcută învelitoarea de tip şiţă din lemn, incluzându-se într-un sistem cu astereală dublă, o membrană performantă de hidroizolare. Tot materialul lemnos al şarpantei a fost tratat ignifug şi antiseptic. Jgeabul este din lemn rotund, scobit concav, căptuşi la interior cu plumb 2 mm grosime. Soclul perimetral este protejat prin execuţia de hidroizolaţii verticale exterioare realizate sub cota terenului amenajat. Trotuarele şi sistematizarea verticală perimetrală clădirii au fost refăcute în totaliate. Zidăria aparentă a fundaţiilor din piatră a fost curăţată şi rostuită cu mortare hidrofobe„, se menţiona în comunicatul de presă.
De asemenea, s-au executat lucrări de recondiţionare a elementelor decorative din lemn. Grinzile existente, precum şi planşeul, au fost decapate, reparate şi rebăiţuite.
„Tâmplăria cerdacului închis a fost înlocuită cu o tâmplărie simplă din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Parapetul cerdacului închis a fost şi el înlocuit cu unul dublu din lemn de stejar, cu vată bazaltică rigidă la interior, realizat din scândură profilată, geluită pe ambele feţe, cu lambă şi uluc, protejat ignifug, antifungic şi împotriva insectelor. Şipcile au fost aşezate conform modelului din planşele de arhitectură. Restul tâmplăriei a fost restaurată. Sticla a fost schimbată cu una artizanală. Deoarece se poate observa că tâmplăria bojdeucii a fost una dublă, în sit existând feroneria celei de-a doua cercevele spre interior, a fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu una din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Toată feroneria a fost restaurată„, se preciza în comunicatul de presă.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a solicitat, luni, Corpului de control verificarea legalităţii avizului pentru intervenţia realizată la Bojdeuca scriitorului Ion Creangă, iar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu vor fi solicitate să se pronunţe asupra calităţii lucrărilor prin analizarea proiectului şi deplasarea la faţa locului.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii transmis, luni, AGERPRES, conform articolului 23, alineatul (1) al Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii sau, după caz, de serviciile publice deconcentrate ale acestuia.
Şi prefectul judeţului Iaşi, Bogdan Cojocaru, a solicitat, luni, intervenţia instituţiilor abilitate pentru a clarifica modul în care au fost realizate lucrările de la unul dintre simbolurile Iaşului cultural – Bojdeuca lui Ion Creangă.
„Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public, cred că este necesară o verificare temeinică a întregului proiect, în toate etapele de implementare. Specialiştii trebuie să spună dacă lucrările realizate respectă întocmai condiţiile impuse pentru un monument istoric de importanţa Bojdeucii, dacă au fost respectate autorizaţia şi proiectul tehnic. Ansamblul Muzeal ‘Ion Creangă’ Iaşi este înregistrat în Lista monumentelor istorice cu codul IS-IV-m-B-04328. Ca urmare, voi solicita verificări din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Iaşi şi a Inspectoratului Judeţean în Construcţii. Un punct de vedere trebuie să aibă şi Primăria Municipiului Iaşi, instituţia care a emis Autorizaţia de Construire„, a afirmat prefectul Cojocaru.
