Toni Neacșu, fost judecător CSM, reacționează după declarațiile vicepremierului: ”Vicepremierul Oana Gheorghiu a avut declarații la limita fascismului populist”.
Fostul judecător CSM, Adrian Toni Neacșu, spune că declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu sunt la limita fascismului populist și consideră că Guvernul incită populația împotriva puterii judecătorești, astfel încât autoritatea și credibilitatea acesteia să fie slăbite.
”Cred că după declarațiile iresponsabile, la limita fascismului populist, ale vicepremierei Gheorghiu, care angajează Guvernul, parte a puterii executive, Consiliul Superior al Magistraturii poate bloca tot procesul legislativ prin declanșarea unei sesizări la CCR prin existența unui conflict juridic de natură constituțională.
Guvernul promovează eliminarea pensiilor magistraților nu în exercitarea cu bună credință a atribuțiilor legislative constituționale (cele excepționale aici, pentru ca Parlamentul nu contează), ci revanșard și pentru a submina autoritatea judecătorească și poziționarea acesteia în arhitectura constituțională.
Declarațiile reprezentanților unei puteri în stat față de altă putere în stat pot crea un conflict între puterile statului doar dacă sunt urmate de acțiuni care slăbesc sau subminează îndeplinirea atribuțiilor celeilalte puteri în stat. Exact acest lucru se întâmplă acum, puterea executivă, prin Guvern, incită populația împotriva puterii judecătorești, astfel încât autoritatea și credibilitatea acesteia să fie slăbite, suficient cât sa nu își mai poată realiza rolul constituțional.
Declarațiile sunt însoțite de fapte, iar acolo unde CCR a arătat explicit că drepturile magistraților nu sunt privilegii ci garanții ale independenței justiției, reprezentanții Guvernului arată că, dimpotrivă, sunt simple privilegii acordate temporar, retractabile oricând și promovează acte normative de eliminare a lor. În chiar logica Curții Constituționale, eliminarea acestora, cu această justificare explicită, să-i nenorocim pe magistrați, înseamnă eliminarea independenței justiției, valoare supremă a Constituției, nerevizuibilă.
În concluzie, declarațiile iresponsabile ale vicepremierului, arătând limpede intențiile reale ale executivului (Bolojan era agresiv dar nu își devoala motivațiile reale), au deschis calea declanșării unui conflict juridic de natură constituțională prin chiar promovarea legii privind revizuirea pensiilor magistraților.
Iar pentru cine mai crede că cei 230 de milioane din PNRR chiar depind de această lege, cum minte programatic Guvernul pentru a-și atinge planul de diabolizare a justiției, de asmuțire a urii publice asupra ei și în final de eliminare a ei din echilibrul de puteri în stat, mai spun o dată că jalonul privește impozitarea pensiilor de serviciu (toate) deja aflate în plată, iar nu cele viitoare și numai ale magistraților de peste 10 sau 15 ani. Banii sunt ca și pierduți (probabil că și ceilalți până la 860 de milioane, pentru alte 2 jaloane, căci nu au făcut nimic), dar asta nu are legătură cu actuala lege.
CSM-ul și ÎCCJ, ca reprezentanți constituționali ai justiției, pot negocia și discuta chestiuni care țin de raționalizarea și echitabilitatea unor drepturi, dar nu au dreptul să cedeze un pas din ceea ce dă conținut valorii supreme într-o democrație, adică independența justiției și rolul acesteia de ultim protector al cetățenilor împotriva abuzurilor executivului”, scrie avocatul Toni Neacșu.
UPDATE: Ministrul Justiției spune că nu a semnat plângerea CSM împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu
Ministrul Justiției, membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat luni seara că nu a semnat plângerea care o vizează pe vicepremierul Oana Gheorghiu, acuzată de CSM de ”incitare la violență, ură sau discriminare” prin declarațiile despre pensiile magistraților.
Ministrul Radu Marinescu a explicat că ”plângerea este o modalitate de sesizare a ordonanței de urmărire penală care implică existența unei vătămări personale”, iar ”acuzația de incitare la ură sau discriminare ar putea fi reclamată de judecători sau procurori, dar nu de către un organism administrativ”.
”Dincolo de asta, demersul pare mai degrabă un exercițiu de atitudine publică decât un act juridic efectiv orientat spre tragerea la răspundere penală. Este discutabilă tipicitatea obiectivă și subiectivă pentru acuzație (…). Nu am participat la ultima ședință de plen fiind în sedința de guvern la aceeași oră și nu am cunoștință când și în ce context s-a luat această decizie, nu am votat sau semnat”, a declarat ministrul Justiției, Radu Marinescu.
După declarațiile ONG-istei, CSM, plângere penală vicepremierului soroșist: ”Prin declaraţiile sale, Oana Gheorghiu a încălcat independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor într-un mod iresponsabil şi populist”.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat, duminică seară, la Digi24, la declarația făcută de vicepremierul Oana Gheorghiu referitoare la pensiile magistraților, aceasta spunând că ”orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură”. Marinescu susține că ”magistrații nu sunt niște dușmani ai societății”.
Magistrații nu sunt niște dușmani ai societății. Nu sunt niște persoane care trebuie damnate acum, pentru că dacă încredere în magistratură și în puterea judecătorească nu mai avem, nici în statul de drept nu mai avem niciun fel de încredere. Eu nu pledez pentru a nu pune în aplicare programul de guvernare, care stabilește că vârsta de pensionare trebuie să ajungă la 65 de ani, în condiții constituționale.
Nici n-ar trebui să scrie într-un program de guvernare că o lege trebuie să fie constituțională. Mi se pare elementară această chestiune. Trebuie să ajungem la acest obiectiv de crește vârsta de pensionare. Trebuie să obținem banii europeni care stau sub incidența jalonului 215, unde coordonator de reformă este Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Trebuie să realizăm o pace și un echilibru social. Nu vom reuși să facem acest lucru prin antagonizări și demonizări sociale”, a spus Radu Marinescu.
Ministrul Justiției mai afirmă că ”miezul” acestei probleme nu este în procente și în perioada de tranziție.
”Cadrul constituțional este următorul: între pensie și venit trebuie să existe un raport de proporționalitate. Jurisprudența constituțională și a Curții de Justiție a Uniunii Europene a spus că trebuie să fie cât mai apropiate aceste două componente. 70% a fost apreciat de către Guvern, pentru că a existat această lege, și de către Parlament, care a validat-o, a fi un raport proporțional. N-avem o dezlegare de constituționalitate pe această chestiune. Să vă spun eu că e constituțional 70% sau nu? Eu reprezint Guvernul și de la Guvern a plecat, în condițiile în care a plecat un proiect de lege, a fost adoptat de Parlament și a ajuns la Curtea Constituțională, care nu s-a pronunțat asupra chestiunilor intrinseci”, precizează Marinescu.
UPDATE: Ministrul Justiţiei, despre omul de afaceri care a ajuns în biroul premierului încercând să schimbe din funcţie un şef de instituţie: Trebuie să fim foarte atenţi în exerciţiul funcţiei publice pentru a transmite şi publicului o imagine de integritate.
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, susţine că nu vrea să comenteze cazul omului de afaceri Fănel Bogos, care a ajuns până în biroul premierului în încercarea de a schimba din funcţie un şef de instituţie, însă aminteşte că principiul după care trebuie să se ghideze persoanele care ocupă funcţii publice este acela conform căruia cei aflaţi în funcţii publice trebuie să fie ”foarte atenţi în exerciţiul demnităţii publice sau funcţiei publice pentru a crea, a transmite şi publicului o imagine de integritate care este importantă şi ca formă, şi ca fond”.
Întrebat, într-o emisiune televizată, în contextul situaţiei omului de afaceri din Vaslui care a ajuns până în biroul premierului Ilie Bolojan, dacă este corect ca un politician aflat în funcţii publice să primească persoane pe care nu le cunoaşte, dar care sunt aduse de colegi de partid, ministrul Radu Marinescu a răspuns că nu vrea să comenteze acest caz, mai ales având în vedere faptul că este vorba despre o anchetă judiciară.
”În general, în exerciţiul unei funcţii publice, trebuie să ai prudenţa şi înţelepciunea de a acţiona strict în limita competenţelor şi, repet, cu prudenţa necesară pentru a nu aduce vreo atingere sau vreo suspiciune asupra exerciţiului legitim, moral şi corect al demnităţii sau funcţiei publice. Dar aceasta este o observaţie pe care o fac cu titlu principal şi nu mă refer la cazul concret pe care l-aţi amintit”, a afirmat Radu Marinescu duminică seară.
Acesta a subliniat că orice fel de remarcă a sa ca ministru al Justiţiei despre acest caz care face obiectul unei anchete penale ”ar risca cumva să lezeze independenţa actului de justiţie”.
”Încă o dată însă spun că trebuie să fim foarte atenţi în exerciţiul demnităţii publice sau funcţiei publice pentru a crea, a transmite şi publicului o imagine de integritate care încă o dată este importantă şi ca formă, şi ca fond. Iar trebuie să existe claritatea şi publicul trebuie să perceapă că demnitatea publică este exercitată cu integritate. Ca o chestiune de principiu”, a mai spus Marinescu.
Întrebat dacă au existat colegi din PSD care să îi prezinte oameni care au diverse probleme, Radu Marinescu a răspuns: ”În limitele demnităţii publice de ministru al Justiţiei, port discuţii care privesc strict competenţele şi limitele acestei demnităţi şi funcţii publice. Încă o dată nu pot să cunosc ce anume s-a discutat cu domnul premier dacă vizau aspecte politice care erau în limitele de competenţă politică sau aspecte de altă natură”.
Omul de afaceri Fănel Bogos, reţinut de procurorii DNA Iaşi după ce ar fi intervenit la diverse persoane pentru a fi ridicate sancţiunile dispuse de DSVSA Vaslui în urma apariţiei unui focar de salmoneloză la una din fermele sale de pui, a fost arestat preventiv, joi seară, de Tribunalul Vaslui. Instanţa a decis plasarea sub control judiciar a celorlalţi trei inculpaţi reţinuţi în acest dosar.
Potrivit DNA, Fănel Bogos a fost reţinut joi dimineaţă pentru instigare la şantaj în formă continuată şi cumpărare de influenţă în formă continuată. Omul de afaceri este acuzat că la una dintre fermele de pui pe care le administrează acesta în judeţul Vaslui a apărut un focar de salmoneloză, din cauza încălcării normelor sanitar-veterinare. Bogos a depus dosar pentru obţinerea de despăgubiri, susţinând că incidentul nu a survenit din culpa firmei, însă DSVSA Vaslui a respins dosarul şi a aplicat sancţiuni. În aceste condiţii, Fănel Bogos ar fi intervenit la diferite persoane pentru a fi retrase sancţiunile, dar şi pentru determina schimbarea din funcţie a directorului DSVSA Vaslui.
Preşedintele PNL Vaslui, Mihai Barbu, totodată preşedinte al Autorităţii pentru Reformă Feroviară, este cercetat de DNA sub control judiciar după ce şi-ar fi exercitat influenţa şi autoritatea politică pentru intermedierea de întâlniri între omul de afaceri vasluian Fănel Bogos cu înalţi funcţionari ai statului, cu directorul ANSVSA şi cu oameni politici şi, totodată, ar fi făcut presiuni asupra directorului ANSVSA.
Premierul Bolojan a relatat, joi seară, la Digi24, detaliile întâlnirii de la Guvern, cu liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu şi cu omul de afaceri Fănel Bogos, el arătând că la întâlnirea care a durat aproximativ un sfert de oră omul de afaceri i-a prezentat problemele pe care le are din partea autorităţilor statului, iar el a avut ”un uşor trac”, pentru că acesta a prezentat şi aspecte ce nu sunt strict de zona politică, în condiţiile în care fusese informat iniţial că la întrevedere se vor discuta exclusiv probleme politice.
Potrivit procurorilor, Fănel Bogos administrează, prin intermediul unei societăţi comerciale, mai multe ferme avicole în judeţul Vaslui, unde autorităţile sanitar-veterinare ar fi descoperit încălcări ale normelor sanitar-veterinare şi îmbolnăviri ale păsărilor, în septembrie 2024 fiind confirmat un focar de salmoneloză. În acest context, Bogos a solicitat DSVSA Vaslui despăgubiri pentru compensarea pierderilor cauzate de contaminarea păsărilor argumentând că nu a fost vina societăţii şi estimând că i se cuvine o sumă de aproximativ 13 milioane de lei. Direcţia Sanitar Veterinară i-a respins însă dosarul, după ce ar fi monitorizat strict acţiunea de neutralizare a celor 230.000 de păsări afectate, potrivit procurorilor anticorupţie.
Aceştia notează că, în această situaţie, Bogos, căruia i-au fost afectate interesele financiare, ar fi făcut demersuri, cu sprijinul unor cercuri de influenţă, pentru a-l schimba din funcţie pe directorul executiv al DSVSA Vaslui.
UPDATE: Ministrul Justiţiei: ”Este adevărat că sunt persoane care atrag atenţia opiniei publice prin notorietatea lor, prin notorietatea condamnării, dar eficienţa statului român este una foarte mare în a aduce persoanele care fug de justiţie.”
Ministrul Justiţiei afirmă că autorităţile din România nu au discutat cu reprezentanţi sau pretinşi reprezentanţi ai lui Horaţiu Potra şi ai apropiaţilor acestuia fugiţi din ţară, Radu Marinescu explicând că procedurile de extrădare se desfăşoară în faţa autorităţilor din ţara în care se află fiecare fugar pentru care statul român cere extrădarea. ”Ce apărări îşi face persoana care este vizată de această procedură ţine în exclusivitate de modul în care îşi înţelege situaţia şi şi-o gestionează”, a explicat Radu Marinescu.
”Ceea ce ştim şi am împărtăşit opiniei publice este faptul că domnul Horaţiu Potra împreună cu cei urmăriţi împreună cu dânsul sunt privaţi de libertate şi acum se parcurg etapele unei proceduri de extrădare care sperăm noi să aibă ca finalitate prezentarea dânşilor în faţa justiţiei din România pentru a se desfăşura un proces penal cu toate garanţiile care sunt stabilite de exerciţiul justiţiei într-un stat de drept şi într-un stat democratic. Preocuparea Ministerului Justiţiei este să realizeze o cooperare judiciară eficace ca aceste persoane să se înfăţişeze în faţa jurisdicţiei din România.
Faptul că reprezentanţi sau pretinşi reprezentanţi ai dumnealor au comunicat public despre o anumită intenţie de a nu contesta solicitarea României de extrădare ţine, mă rog, de o comunicare publică pe care o realizează sau nu persoanele în cauză, aşa că noi ne preocupăm de parcurgerea procedurii de extrădare. Procedura se desfăşoară în faţa autorităţilor din statul solicitat. Aici vorbim de o procedură de extrădare. Autorităţile judiciare examinează cererea României. Noi nu participăm la procesul respectiv. Cu alte cuvinte, ce apărări îşi face persoana care este vizată de această procedură, ţine în exclusivitate de modul în care îşi înţelege situaţia şi şi-o gestionează”, a declarat Radu Marinescu.
Ministrul Justiţiei a vorbit şi despre situaţia fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu, pentru care România a solicitat extrădarea din Grecia. În acest context, Marinescu spune că, în condiţiile în care în România condiţiile de deţinere ”s-au îmbunătăţit substanţial”, autorităţile române sunt optimiste că cele din Grecia, care iniţial au refuzat extrădarea invocând condiţiile de detenţie, vor răspunde pozitiv solicitării statului român.
”Suntem optimişti şi aşteptăm, bineînţeles, decizia autorităţilor din Grecia”, a adăugat Radu Marinesu.
Ministrul Justiţiei a ţinut să sublinieze că, pe lângă fugarii cu notorietate, statul român are o activitate bogată în a solicita şi a obţine extrădarea altor persoane necunoscute publicului, iar autorităţile au făcut demersuri în urma cărora au obţinut facilitarea acestor procese de extrădare.
”Este adevărat că sunt persoane care atrag atenţia opiniei publice prin notorietatea lor, prin notorietatea funcţiei, prin notorietatea condamnării, dar eficienţa statului român este una foarte mare în a aduce persoanele care fug de justiţie. Este adevărat că sunt şi aceste cazuri, dar luăm măsuri şi aici, în sensul că ne-am adresat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi am obţinut recent, 2024 şi 2025, două decizii foarte importante.
Una ne ajută în cazul prinţului Paul de România, acolo procedurile sunt în desfăşurare şi se va aplica o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care nu mai permite unei jurisdicţii să reia elementele de presupusă nelegalitate ale desfăşurării procesului în jurisdicţia românească, alta este din 2025 şi permite statului român să se opună unei decizii a unei jurisdicţii de solicitare, cum a fost cazul autorităţilor din Italia, cu care, de altfel, precizez, avem o bună cooperare judiciară, de a dispune executarea pe teritoriul statului respectiv. Dacă statul român se opune, atunci nu mai poţi dispune această chestiune şi nici nu mai poţi să repui în discuţie chestiunile care ţin, de exemplu, cât de condiţiile de deţinere”, a explicat ministrul.
UPDATE: Reacția ministrului Justiției în cazul femeii ucise de soț: ”Cât ai modifica legea, dacă rămâne neaplicată, atunci nu rezolvi nimic”
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a anunțat că va solicita informaţii în cazul femeii ucise de soţ, sâmbătă, pe o stradă dintr-o comună din judeţul Teleorman. Ministrul a precizat că există, în dezbatere, un proiect de lege care prevede pedepse mari, până la închisoarea pe viaţă, pentru faptele de omor care au la bază motive josnice, motive care includ şi pe cele de gen. Până la adoptarea a noi acte normative, actuala legislaţie trebuie aplicată, iar drepturile şi libertăţile trebuie respectate. ”Indiferent cât ai modifica legea, dacă rămâne neaplicată, atunci nu ai rezolvat nimic”, spune Radu Marinescu.
”Este un caz de o gravitate și de o atrocitate care nu poate decât să ne oripileze. Așa ceva să se întâmple într-o societate democratică, într-un stat care se consideră a respecta drepturile și libertățile și a-și proteja cetățenii, este într-adevăr un lucru inadmisibil, inacceptabil. Și atunci bineînțeles că trebuie să existe fermitate maximă din partea organelor care aplică legea. Aici sunt două coordonate de discuție,” a declarat ministrul Justitiei.
Radu Marinescu a anunțat că se află în dezbatere un proiect de lege care prevede pedepse mari, până la închisoarea pe viaţă, pentru faptele de omor care au la bază motive josnice, motive care includ şi pe cele de gen.
Proiect de lege care pedepseşte aspru omorul ”din motive josnice”.
”Suntem într-un context marcat într-adevăr de o creștere semnificativă a cazurilor de acest fel, adică ucideri bazate pe motive de gen, ucideri ale femeilor de către parteneri sau de către persoane care, într-un mod absurd, într-un mod inacceptabil, se consideră superioare, sau că ar avea o formă de control sau de înfrângere a voinței victimei. Ori aici discutăm despre legislație și sunt iarăși două aspecte de spus.
Este necesar să întărim cadrul legal, sens în care Ministerul Justiției deja a pus în consultare publică o soluție legislativă care introduce o formă calificată a infracțiunii de omor care permite pronunțarea inclusiv a unei pedepse de privare de libertate pe viață pentru infracțiuni de suprimare a vieții, care sunt justificate, între ghilimele, să spun așa, că nu poate exista justificare, de motive josnice, cum ar fi inclusiv acelea de gen, adică ipoteza femicidului. În paralel, există o inițiativă la nivelul Parlamentului care dorește să consacre explicit și distinct în legislația penală din România o incriminare a infracțiunii de femicid,” a precizat ministrul.
”Există instrumente legale care ar putea să prevină astfel de cazuri”
Avem legislație în momentul de față care trebuie să fie aplicată și care are aptitudinea de a preveni astfel de cazuri, a declarat ministrul. ”Ea este de îmbunătățit, dar există în momentul de față instrumente legale care ar putea să prevină astfel de cazuri. Există ordinul de protecție, a fost adoptat în cazul de față, încălcarea ordinului de protecție trebuie să fie atent monitorizată și imediat ce se întâmplă acest lucru, autoritățile statului trebuie să intervină pentru a bloca comportamentul de neconformare al agresorului și, în același timp, a-l trage la răspundere.
Întrebarea este ce s-a întâmplat în acest caz. Într-adevăr, și aici trebuie verificat. Sigur, eu am perceput această situație din informațiile disponibile în spațiu public. Voi solicita, în virtutea rolului constituțional și legal care îmi revine de autoritate asupra parchetelor, în sensul de a solicita informații cu privire la gestiunea de management a unor cazuri, în niciun caz conținutul ca atare al cazurilor. Voi solicita clarificări cu privire la modul în care drepturile și libertățile cetățenilor, ale doamnei care a fost ucisă într-un mod atâtde groaznic în zilele acestea, au fost respectate și protejate. Adică să știm dacă și-au făcut datorie autoritățile statului și inclusiv parchetele” a adăugat Radu Marinescu.
”Trebuie să verificăm dacă autoritățile statului și-au făcut datoria”
O anchetă va stabili dacă autoritățile statului și-au făcut sau nu și-au făcut datoria, iar cei au greșit să fie pedepsiți.
”Este foarte important să efectuăm verificări, să vedem dacă autoritățile statului și-au făcut sau nu și-au făcut datoria. Este posibil ca autoritățile statului să-și fi făcut datoria, situație în care fie nu au existat încălcări ale ordinului de protecție, fie acestea nu au fost aduse la cunoștința autorităților, pentru că dacă au existat și au fost aduse, atunci trebuiau să fie luate măsuri. Există și ipoteza ca acest criminal să fi acționat efectiv trecând pe sub radarul autorităților statului și atunci, bineînțeles că oricum el trebuie pedepsit exemplar, dar aici discuția noastră ne duce și într-o altă zonă. Este foarte important să avem legislație, este foarte important să combatem cu mijloace penale, dar acestea nu vor fi niciodată suficiente într-o societate, dacă nu avem și alte instrumente care sunt potrivit principiului, știți că penalul este ultimul element de luptă a societății împotriva unui fenomen care trebuie însă blocat în stadiul său incipient.
Cum? Prin educație, prin măsuri administrative, prin conștientizarea de către potențialele victime a faptului că au drepturi și libertăți și se pot adresa organelor de justiție, adică prin luarea unor măsuri timpurii, pentru că dacă fenomenul evoluează, faptul că ajungem în zona penalului, deja înseamnă că niște consecințe s-au produs.
Trebuie să verificăm și dacă există încălcări ale legii sau există o laxitate sau există o indiferență din partea unor actori publici, atunci trebuie să combatem și să sancționăm un astfel de o astfel de atitudine. Pe de altă parte, eu încurajez întotdeauna victimele și chiar cele care nu au devenit încă victime, dar sunt într-o situație de risc, să apeleze la autoritățile statului. Este foarte important să facă acest lucru.
Eu încerc să construiesc o logică de încredere în autoritățile statului, care presupune responsabilizarea lor pentru a aplica legea deja existentă corespunzător cu responsabilizarea publicului, care trebuie să știe foarte clar ce drepturi are, cum trebuie să reacționeze și în această simbioză de reacție rapidă a victimei și de reacție rapidă a autorităților putem să ajungem la rezultatul combaterii unui astfel de de fenomen stat funcțional și cetățean responsabil care se apără înștiințând autoritățile.În felul ăsta trebuie să combatem acest anume îngrijorător,” spune ministrul.
”Sunt de acord cu orice formulă legală pentru combaterea acestui fenomen”
Întrebat dacă este de acord cu o nouă lege care definește femicidul și pedepsește mai dur crimele asupra femeilor, ministrul Justiție a răspuns că este ”de acord cu orice formulă legală care ajută să combatem mai ferm acest fenomen, fie că realizăm sub forma unei agravante în corpul legal deja existent, fie că o incriminăm distinct. Acestea sunt chestiuni care necesită o anumită rigoare de abordare, de politică penală. Cert este că este necesar să luăm măsuri legale. Dar, vă repet, indiferent cât ai modifica legea, dacă aceasta rămâne neaplicată, atunci nu ai rezolvat nimic. Trebuie să aplicăm cu fermitate noua lege când va fi, dar și actuala lege. Avem ordinul de protecție, avem infracțiuni foarte serioase în ceea ce privește violența domestică.
Trebuie să acționăm cu promptitudine, repet, nu numai la nivelul organelor de urmărire penală, organelor judiciare, ci și la nivelul organelor administrative, la nivelul polițienesc, de prim contact cu cetățeanul, la nivelul educativ, dacă nu educăm cetățenii, pentru a cunoaște foarte clar că nu trebuie să te consideri superior unei alte persoane, că nu trebuie să fii tiranic sau abuziv, că persoana care poate să fie victimă are drepturi și are posibilitatea să reacționeze.
De acolo pleacă o soluție care, repet, este mult mai amplă pentru a combate aceste fenomene de violență. Și uitați-vă că nu e numai violența domestică, violența împotriva femeilor, avem fenomene extremiste în societate, avem fenomene de ură din ce în ce mai puternice față de foarte multe categorii sociale. Toate acestea trebuie combătute prin fermitate instituțională și prin resurse educaționale, pentru a îi face pe cetățeni să înțeleagă că toleranța, respectul celuilalt sunt valorile fundamentale fundamentale ale unei societăți normale,” a adăugat ministrul.
UPDATE: Radu Marinescu, despre eliberările cauzate de prescrierea faptelor: ”Nimeni nu trebuie să scape de justiție”
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat duminică, 9 noiembrie, că justiția trebuie să fie realizată ”obiectiv, imparțial și cu celeritate”, aducând în atenție și faptul că legile adoptate trebuie să fie constituționale.
”Nimeni nu trebuie să scape de justiție. Justiția trebuie să fie realizată obiectiv, imparțial, cu celeritate, astfel încât nicio persoană care este nevinovată să nu fie sancționată, dar și nici vreo persoană care este vinovată să nu ajungă la o situație în care să nu fie pedepsită.
Lucrurile trebuie să fie puse într-o perspectivă corectă. Acum se tot poartă în societate discuția despre graba de a adopta, sau nu, anumite legi. Să facem legi pentru a corecta anumite situații cât mai repede, cât mai prompt. Da, dar cu o condiție: ele să fie constituționale.
În 2014 am adoptat Codul Penal, o nouă filosofie în ceea ce privește prescripția. Prescripția era susceptibilă, cea generală, de întreruperi ori de câte ori exista un act de procedură în cauză, fără ca persoana vizată de procesul penal să aibă cunoștință. Care era consecința reținută ulterior de Curtea Constituțională? Că un dosar putea să stea într-un sertar ani de zile, tot făcându-se acte de procedură într-un cerc închis, fără ca persoana vizată să aibă cunoștință că față de ea se desfășoară niște proceduri”, a declarat ministrul Justiției.
Conform acestuia, în 2018, CCR a declarat că soluția legislativă încalcă drepturi fundamentale.
”O lege neconstituțională, pentru că în 2018 a venit Curtea Constituțională și a spus: această soluție legislativă încalcă niște drepturi fundamentale cu privire la predictibilitate, la respectarea unor garanții fundamentale procesuale. Și a declarat-o neconstituțională, după patru ani de zile prima decizie a CCR.
A doua vine în 2022 și întărește dezlegarea dată în 2018. 2022 înseamnă opt ani după adoptarea soluției legislative din 2014.
În acest context, se ajunge la concluzia în jurisprudență; jurisprudența este acea dimensiune practică a dezlegării unui raport de drept pe baza unor legi. Când jurisprudența constată că legea este neconstituțională, declarată neconstituțională, că filosofia pe care o aplicase patru ani, sau opt ani, se schimbă ca urmare a deciziilor CCR, se schimbă și jurisprudența.
Iată, pe scurt explicat, cum se ajunge la faptul că persoane erau condamnate în baza unei interpretări. După deciziile CCR, interpretarea aceea s-a modificat și s-a ajuns la căi extraordinare de atac, bulversând percepția publicului.
Din 2022, prin Ordonanța 71, această chestiune a fost rezolvată de către legiuitor. Cu alte cuvinte, prescripția este clar reglementată acum, și astfel de situații nu pot să mai aibă loc pentru fapte săvârșite după intrarea în vigoare a legii din 2022.
Pentru toate celelalte există niște principii de drept, în materie substanțială de drept material, adică principiul Mitior Lex, legea cea mai favorabilă, care permite persoanei condamnate să se prevaleze de legea cea mai favorabilă.
În acest context, se ajunge la astfel de soluții. Ne trebuie foarte multă rigoare în legiferare, foarte multă atenție pentru constituționalitate, astfel încât să nu mai întâmpinăm situații de această manieră, care să conducă la ipoteze de neconstituționalitate după foarte mult timp și să modifice și jurisprudența”, a mai spus Radu Marinescu.
Despre ipoteza eliminării termenului de prescriere pentru faptele de corupție, ministrul Justiției a afirmat că este ”o temă de discutat din punct de vedere juridic”.
”O astfel de lege, dacă ipotetic ar fi adoptată, practic ar opera numai pentru viitor. Dacă am adopta-o de mâine, ea se va referi numai la faptele care sunt săvârşite după intrarea sa în vigoare, ceea ce înseamnă că toate celelalte fapte săvârşite până în ziua de mâine vor sta sub rigoarea legilor anterioare, adică vor fi în aceeaşi ecuaţie de aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale. Care ar fi eficacitatea unei astfel de demers? Este un semn de întrebare”, a adăugat Radu Marinescu.
El a amintit că problema prescripției a fost ”corectată” prin Ordonanţa 71.
”Care ar mai fi eficacitatea unei astfel de iniţiative, din moment ce deja am aşezat chestiunea prescripţiei speciale şi prescripţiei generale, pe nişte temeiuri corecte, printr-o măsură legislativă adoptată în 2022? Însă îmi permit să vă mai întreb o chestiune. Procesul penal şi orice proces în sine trebuie să se desfăşoare cu celeritate. Ce înseamnă celeritate? Obligaţia organului judiciar să fie activ, să se implice, să urmărească.
Dar aş vrea să vă spun un lucru pe care eu îl cred cu tărie după 30 de ani de experienţă juridică: eficacitatea dreptului se constată prin exercitarea atribuţiilor de către organele judiciare cu promptitudine, şi cu corectitudine. Pentru că, dacă înlăturăm prescripţia, asta poate să fie un cec în alb pentru un organ judiciar, iarăşi un exerciţiu ipotetic, care, considerând că nu mai există un termen în care trebuie să-şi facă treaba, o poate face şi în 20 sau în 30 de ani. Este contrar celerităţii.
Prescripţia este acea sancţiune care se aplică organelor judiciare şi statului însuşi, că nu este capabil să tragă la răspundere penală o persoană într-un interval de timp foarte generos. Păi să fim capabili să facem acest lucru cu toţii. E foarte important să aplicăm legea, procuror, judecător, organ de poliţie judiciară, cu celeritate, promptitudine egală cu toată lumea”, a mai spus ministrul Justiţiei.
