Dan Vîlceanu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, spune că pensiile nu pot fi majorate mai mult de 10%. ”Doar atât suportă bugetul în momentul de față.” Fostul premier Cîțu, vine și îl confirmă.
”Oricine poate face un mic studiu al Regulamentului UE privind instituirea mecanismului de Redresare și Reziliență. Acolo o să observi și modul în care este calculată contribuția, pentru că a existat în zilele recente și subiectul ăsta și poți să observi multe alte lucruri care sunt obligatorii pentru toate statele din UE.
În PNRR, Guvernul României și-a asumat un procent de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, un procent care este cel mai mare de care a discutat clasa politică din România. Avem undeva la sub 7,5% pentru pensiile din sistemul public și mai sunt pensiile speciale care înseamnă 0,8%. Dacă le-am aduna ar însemna undeva la sub 8,5% din PIB.
Anul ăsta, pensiile s-au majorat cu 10%. Am ajuns la acest procent de 8,5% din PIB. Stau să mă întreb de ce nu le-am majorat cu 20-30% așa cum era o promisiune anterior astfel încât să ne apropiem de acest 9,4%. Pentru că bugetul României nu a putut mai mult de 10%. Noi putem să promitem tot felul de lucruri, dar până la urmă trebuie să și plătim pensiile din buget și să ne uităm la ce putem noi în România să dăm”, a declarat Dan Vîlceanu.
Dan Vîlceanu a explicat de ce este nevoie de o nouă Lege a pensiilor. ”Nu există Legea pensiilor după care să faci o astfel de recalculare și să ajungi la o concluzie că îți trebuie mai mult de 9,4% din PIB. Să facem prima dată reforma pensiilor, să avem o Lege a pensiilor nouă, să putem să discutăm dacă ne ajunge 9,4% sau ne trebuie mai mult. În momentul de față nu există un act normativ care să ne ducă la concluzia că ne trebuie mai mult de 9,4% din PIB”, a spus ministrul.
Florin Cîțu, președintele PNL, a declarat luni despre pierderea a două miliarde de euro din PNRR că ”este un scenariu care a fost luat în calcul, am crescut mult mai rapid decât prevedea Comisia Europeană”.
”România e victima propriului succes”, a mai spus Florin Cîțu, care a adăugat că există o procedură ce va fi urmată în acest caz de către ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Dan Vîlceanu a anunțat săptămâna trecută că România va pierde 2 miliarde de euro granturi nerambursabile din suma totală de 29,2 miliarde din PNRR pentru că a avut o performanță economică mai bună în 2020 și 2021 decât cea anticipată de Comisia Europeană.
Luni dimineață, purtărtorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea a declarat luni că partidul îi cere ministrului Fondurilor Europene, Dan Vîceanu, să explice declaraţia prin care anunţa că România va pierde 2 miliarde de euro din finanţarea pe PNRR.
Pe de altă parte, Marius Budăi, ministrul Muncii, a anunţat, luni, că PSD va insista cu renegocierea procentului de 9,4% din PIB, condiţionat prin PNRR, care ar putea împiedica majorarea veniturilor pensionarilor în următorii ani.
Marius Budăi a dat asigurări că PSD nu renunţă la legea pensiilor şi la recalcularea acestora prin legea 127.
”Ceea ce noi, PSD, am descoperit de când am preluat guvernarea a fost faptul că în acel procent de 9,4% din PIB ca să te încadrezi în plata pensiilor din sistemul public de pensii – mă refer la pensiile pe contributivitate, dar şi plata indemnizaţiilor pensiilor de serviciu plătite în baza unor legi speciale – să şi rezolvăm inechităţile, aşa cum este asumat în PNRR, nu se poate în acel procent.
Din punct de vedere bugetar, nu avem cum. De aici a pornit discuţia în PSD, apoi discuţia va fi translatată în coaliţie. Vom vedea parcursul. Ceea ce trebuie să ştie cetăţeni este că noi, PSD, sub nicio formă nu renunţăm la legea pensiilor şi nu renunţăm la rezolvarea inechităţilor din sistem, precum şi la majorarea pensiilor, alocaţiilor şi salariilor”, a declarat Marius Budăi.
Creşterea pensiilor, în pericol din cauza condiţiilor din PNRR. Explicaţiile lui Marius Budăi: ”Nu o să putem rezolva nici inechităţile şi nici creşte pensiile aşa cum ar trebui”.
Întrebat care ar fi soluţiile pentru renegocierea PNRR pentru a fi eliminat procentul de 9,4% din PIB alocat pentru plata pensiilor, Marius Budăi a dat de înţeles că acest criteriu a fost negociat ”în mod total neprofesionist” de către Cristian Ghinea, la acea vreme ministru al Fondurilor Europene.
”Nici noi nu am înţeles şi mai mult decât atât, (…) vreau să vă spun că am verificat cu celeritate atunci când am ajuns la Ministerul Muncii dacă există din partea specialiştilor vreo solicitare, vreun document oficial către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în care să fi fost angajat sau solicitat, sugerat vreun procent de plată din PIB în sistemul public de pensii.
În mod total neprofesionist a fost trecut într-un document oficial, asumat cu Comisia Europeană. Noi ne putem permite sau unii oameni care nu sunt profesionişti îşi pot permite în public să spună pensii speciale, dar să ştiţi foarte bine că din punct de vedere juridic această expresie nu există în sistemul public din România şi în legile din România. Au fost trecute pensii speciale, la generali, introducând şi Apărarea şi Ordinea Publică şi toate celelalte legi.
Nu este un moft! Doar semnalăm faptul că în acest 9,4% din PIB, în contextul în care acum cheltuiala cu sistemul public de pensii este de 8%, fără legile speciale şi fără Apărarea şi Ordinea Publică, doar 8%. Nu o să putem rezolva nici inechităţile şi nici creşte pensiile aşa cum ar trebui, ştiind faptul că în România pensiile sunt încă la un nivel foarte mic, iar noi, PSD, suntem extrem de determinaţi să creştem pensiile şi de asta am solicitat această renegociere”, a mai spus Marius Budăi.
Ministrul Muncii a amintit că în luna decembrie 2021, la nivelul Guvernului a fost aprobat un memorandum în care s-a format la nivel de Guvern un comitet de lucru pentru reforma din sistemul public de pensii.
”Ministerul Muncii se va ocupa de sistemul public de pensii, pe contributivitate, iar fiecare Minister de resort care are pensii pe legi speciale în coordonare vor veni cu partea lor de reformă pe care o vom integra la final. Scoaterea din sărăcie nu se poate face decât prin creşteri de alocaţii, salarii şi de pensii”.
Ministrul Muncii a mai precizat că pachetul social care include creşterea de pensii, alocaţii şi salarii, a fost ”una dintre liniile noastre roşii” pentru intrarea PSD în coaliţia de guvernare.
”Este principiul de la care noi, PSD, am pornit la formarea guvernării. Acel pachet social reprezintă una dintre liniile noastre roşii dacă intrăm sau nu la guvernare.
Preşedintele Marcel Ciolacu a fost extrem de ferm în negocierile finale şi extrem de fermi vor fi ca partid în continuare să creştem veniturile cetăţenilor români, mai ales că România are asumată cu Comisia Europeană şi Comisia Europeană ne cere ca pe o strategie de reducere a sărăciei şi excluziunii sociale să scoatem din deprivare materială severă în următorii ani 2,5 milioane de cetăţeni români.
Ceea ce înseamnă scoaterea din sărăcie nu se poate face decât prin creşteri de alocaţii, salarii şi de pensii.
Este un nonsens că trebuie să dai mai mult şi să te coste mai puţin. De aici am plecat până când am ajuns la solicitarea noastră, a PSD, pentru renegociere să existe spaţiu pentru a mări veniturile cetăţenilor români”, a conchis el.
Preşedintele PNL Florin Cîţu, a declarat joi că nu este de acord cu renegocierea PNRR şi chiar este un punct asupra căruia nu va ceda în coaliţia de guvernare, pentru că ar însemna să pierdem 30 de miliarde de euro.
Preşedintele PSD nu este de acord cu restricţionarea dreptului la muncă şi are veşti proaste pentru cinci milioane de pensionari.
Președintele PNL, Florin Cîțu a declarat luni, în legătură cu pierderea a două miliarde de euro din PNRR, că ”este un scenariu care a fost luat în calcul” și este o urmare a faptului că ”am crescut mult mai rapid decât prevedea Comisia Europeană”. Declarația acestuia are loc în contextul în care ministrul Fondurilor Europene, Dan Vîlceanu a anunțat că țara noastră va primi mai puțini bani din PNRR față de ce s-a stabilit la finalizarea negocierilor din 2021.
”România este victima propriului succes, pentru că am crescut mult mai rapid decât era estimat în PNRR şi sumele sunt ajustate. Sumele erau prezentate la un PIB (…) Nu se pierd bani, veţi vedea că totul este ajustat, există o procedură care va fi urmată”, a declarat Cîțu la Parlament.
Preşedintele PNL a fost întrebat şi despre renegociere și optimizare PNRR pe care o solicită PSD prin vocea lui Marcel Ciolacu.
”În declaraţii publice se pot spune multe lucruri şi poţi să optimizezi şi poţi face declaraţii, să îţi faci o agendă politică. Când vine vorba de lucruri concrete, încă nu am vazut nimic. Poate ar fi mai bine să discutăm înainte în coaliţie şi apoi la televizor, să vedem şi noi care sunt propuneri, eu nu ştiu nimic”, a răspuns liderul PNL.
Dan Vîlceanu a anunțat săptămâna trecută că România va pierde circa 2 miliarde euro din PNRR pe partea de granturi care sunt banii nerambursabili. Vîlceanu a explicat că banii de la Comisia Europeană fuseseră alocați pentru o creștere de 4,1% în primul an de pandemie – 2020 și o scădere de 6%, însă datele ulterioare au arătat o scădere economică de 3,9% și o creștere de 6,7%, ceea ce înseamnă că prognozele inițiale au fost depășite. Astfel că din 30 de miliarde, doar 28 de miliarde reprezintă suma totală pentru România.
