După un weekend în care s-a ”ocupat” cu repatrierea rămășițelor lui Grigore Alexandru Ghica, Nicușor ia în derâdere discursul scris de consilierii săi: „Mi-au pregătit un discurs începând cu secolul 13”.
Nicușor Dan face pe interesantul și își pune consilierii într-o postură jenantă, în deschiderea discursului pe care l-a susţinut, luni, la Conferința privind Cooperarea Industrială în Domeniul Apărării dintre Germania și România. „Știți, colegii mi-au pregătit un discurs care vorbește de cooperarea română-germană începând cu Secolul 13. Dar o să mă rezum la ultimii 30 de ani și la ce este relevant pentru viitor”, a afirmat Nicuşor Dan, zâmbind.
În continuare, liderul de la Cotroceni a apreciat că Germania este principalul investitor în România:
„Ce e important, și apreciem asta – Germania este principalul investitor străin în România, 17 miliarde de euro, 235.000 de români care sunt angajați în companii germane – câteva exemple, 20.000 la Aumovio, 10.000 la Bosch, și așa mai departe – în domenii de expertiză, electronice senzor, microelectronică, componente de precizie, inclusiv, și asta este foarte important, în zona de cercetare și inovație.
Acum suntem într-un context pe care nu ni l-am dorit, dar suntem nevoiți să creștem în Europa industria de apărare în mod accelerat și această necesitate poate să reprezinte o oportunitate pentru economia noastră și pentru colaborarea între România și Germania.
De exemplu, Rheinmetall, fabrica de pulberi, este o investiție, dar această investiție va avea nevoie de lanțuri de aprovizionare care vor fi locale și va duce la un transfer de tehnologie și know-how în piața de România. Deci nu vorbim de relocare, vorbim de construirea comună de capabilități, și cred că România are toate datele pentru a deveni un hub de inovație și producție în zona de industria de apărare în Europa de Sud-Est”, a declarat Nicușor.
Președintele România a vorbit despre tradiţia României în acest domeniu:
„De ce? În primul rând, pentru că are o tradiție. Asta înseamnă că există oameni, chiar dacă companiile noastre, care vin dintr-o epocă în care România producea și exporta mult, chiar dacă aceste companii în momentul de față poate că nu sunt în situația cea mai fericită, totuși ele au oameni care au încă o expertiză care poate să fie folosită și, spuneam mai devreme, acei 235.000 de oameni dovedesc că în România avem oameni calificați pentru ce e nevoie pentru industria de apărare.
Asta este istoria. Apoi intrăm într-o zonă de industrie de apărare care necesită tot mai multă tehnologie, și, din nou, aici România stă destul de bine, pentru că școala noastră produce oameni. Apoi, așa s-a întâmplat în cooperarea specială româno-germană, dar în general în industria românească s-a dezvoltat zona de automotive, și și vedem că parte din problemele pe care le pune azi industria de apărare au soluții foarte asemănătoare cu cele care au fost deja dezvoltate în industria de automotive.
Apoi, pentru toate investițiile necesare în facilități noi, nu este nevoie să pornim de la zero. Toate acele companii din România comunistă au toate utilitățile și toate condițiile geografice, de protecție, de care au nevoie pentru a începe de la niște condiții care sunt deja îndeplinite.
Deci avem o oportunitate de colaborare, și de asta mă bucur că acest eveniment are loc, în condițiile în care know-how, o investiție și o abordare nouă pot să revitalizeze foarte repede oportunitățile industriei românești de apărare. Și avem și banii, Programul SAFE și toate cele care vor urma vor stimula acest tip de producție”.
UPDATE: Cum și-a readus aminte Nicușor Dan de oamenii lui Cioloș. Cine sunt urmașii domnitorului elogiat de președinte
Weekendul trecut, Nicușor Dan și-a dat acordul ca în Palatul Cotroceni să fie depus pentru scurt timp sicriul cu rămășițele ultimului domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. Acesta a fost deshumat din Franța și va fi reînhumat la Iași. Criticii spun însă că decizia lui Nicușor Dan face parte dintr-o campanie de imagine pentru Mihai Ghica, descendent al domnitorului. Acesta are o legătură strânsă cu Dacian Cioloș, în guvernul căruia a fost propulsat în funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii. Mihai Ghica a fost ani la rândul unul dintre cei mai importanți afaceriști din România.
Niciun eveniment girat de reziști și Nicușor Dan nu este întâmplător. Ceremonia de reparație morală prin care au fost aduse în țară rămășițele domnitorului Grigore Alexandru Ghica, spun criticii, a fost doar o manevră făcută de președinte ca să îi ofere spațiu de imagine lui Mihai Ghica, descendentul domnului Moldovei. Acesta a fost văzut drept un apropiat al lui Dacian Cioloș și a pompat bani în presa din țara noastră.
”Grigore Alexandru Ghica, a fost principalul reformator. Astăzi, familia Ghicaîl dăruiește pe domnitorul Grigore Alexandru Ghica națiunii române. Simbolic, peste secole, se întâlnesc doi șef de stat. Domnule președinte, vă invit să duceți mai departe idealurile lui Grigore Ghica, care știu că sunt și ale dumneavoastră”, a declarat Mihai Ghica.
Mihai Ghica a fost unul dintre cei mai puternici afaceriști din România. A emigrat în Canada în 1989 pe când avea doar 18 ani, iar după finalizarea studiilor, în 1996, s-a întors în țară. După aceea, cariera sa în mediul privat a cunoscut o ascensiune fulminantă. Mihai Ghica a fost președinte și director general al unei companii uriașe de băuturi alcoolice din România și apoi director comercial al uneia dintre principalele companii de telecomunicații din țară. Afaceristul are și o companie de consultanță în marketing.
În anul 2008, Mihai Ghica a cumpărat 3,4 hectare de teren lângă Focșani, căruia le-a schimbat destinația din teren agricol în teren intravilan, cu scopul de a ridica un cartier rezidențial. În realitate, acolo nu s-a mai construit nimic. Interesant este că o parte din teren a fost expropriat pentru construcția autostrăzii A7, iar Ghyka a primit în 2016 despăgubiri de 1,5 milioane de lei.
Familia Ghica are în proprietare un conac vechi de 500 de ani, în județul Vrancea. Imobilul a fost în trecut al bunicului său, iar mai apoi a devenit cuib de securiști în anii de ascensiune ai comunismului. După restaurare, conacul a fost inaugurat cu un concert simfonic la care au fost prezenți Călin Popescu Tăriceanu și Theodor Paleologu. De altfel, pe acesta din urmă Mihai Ghica l-a susținut în cursa pentru prezidențiale din 2019.
”Cadidatura lui Theodor Paleologu la prezidențialele din 2019, cred că este o oportunitate pentru țară și pentru noi toți. Votez Theodor Paleologu, este cea mai bună alegere”, a mai spus Mihai Ghica.
La sfârșitul anului 2015, Mihai Ghica a fost numit secretar de stat în Ministerul Culturii printr-o decizie semnată de Dacian Cioloș. Potrivit presei, afaceristul trebuia să se ocupe, printre altele, de managementul instituțiilor neperformante. Din declarația de avere publicată la acea vreme, reiese că Mihai Ghica avea peste jumătate de milion de euro în conturi, mai multe autoturisme și suprafețe uriașe de teren: în Vrancea peste 40 de hectare, iar în Galați 162 de hectare de pădure primite ca moștenire.
Mihai Ghica și-a dat demisia din funcția de secretar de stat după aproape jumătate de an de la numire. Acesta ar fi urmat să gestioneze proiectul eșuat lansat de Cioloș, prin care lucrarea ”Cumințenia Pământului” a lui Brâncuși ar fi trebuit să fie cumpărată de statul român cu 11 milioane de euro. Din donațiile cetățenilor s-au strâns doar 1,3 milioane de euro, dintre care s-au restituit puțin peste 657.000 de euro. Mai mult, de atunci statul nu a mai făcut niciun demers pentru achiziționarea sculpturii.
Chiar dacă Cioloș a eșuat în acest proiect și altele, se pare că sistemul vrea să îi ofere în continuare funcții importante. Cioloș a fost acuzat în repetate rânduri că face jocurile Franței.
”E în buzunarul meu domnul Soroș, tot timpul. Și prin șosete îl mai țin ca să pot să îl scot la iveală atunci când unii nu au subiecte și caută motive să se amuze”, a afirmat Dacian Cioloș.
De altfel, legăturile lui Cioloș cu Franța și oamenii lui Soroș au fost analizate în repetate rânduri de presă, mai ales pentru că politicianul și-a făcut studiile în Franța. Jurnaliștii francezi jubilau după numirea sa în funcția de comisar european pentru agricultură, iar Emmanuel Macron și mai multe formațiuni progresist-soroșiste l-au susținut de-a lungul timpului. Dacian Cioloș a negat de fiecare dată acuzațiile care i s-au adus.
UPDATE: Liderii Coaliției, convocaţi marţi la Palatul Cotroceni. Două teme cheie pe masa președintelui Nicușor Dan
Liderii Coaliției de guvernare au fost chemați la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan. Întâlnirea, programată pentru marți dimineață, are pe agendă două teme majore: reforma administrației publice și pensiile magistraților. Pachetele de reforme, blocate până acum în coaliție și la Curtea Constituțională, trebuie finalizate până la sfârșitul lunii, avertizează premierul Ilie Bolojan.
Administrația Prezidențială a confirmat programul zilei de marți a președintelui României, Nicușor Dan. De la ora 10.00, acesta îi va primi la Palatul Cotroceni pe liderii Coaliției de guvernare. Conform unor surse, principalele teme care vor fi dezbătute de participanți sunt reforma administrației publice locale și centrale și pensiile magistraților.
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat luni, despre invitarea de către Nicuşor Dan a liderilor coaliţiei, la Cotroceni, marţi, că orice iniţiativă de dialog e bine venită, mai ales venită din partea preşedintelui, care are rolul de mediator, el precizând că este încrezător că mâine vor avea o şedinţă a coaliţiei cu rezultate concrete, după ce s-a încheiat Congresul PSD. Preşedintele Senatului a mai afirmat că, în opinia sa, trebuie să se vină cu un alt proiect privind pensiile magistraţilor.
”Încheiem perioada cu declaraţii politice, cu contextul electoral intern, pe care îl înţelegem cu toţii. De aceea şi alegem, cred, să ignorăm, pentru că e mai bine aşa. Iar de mâine încolo, odată cu şedinţa coaliţiei, sper să avem şi nişte concluzii, nişte rezultate, pentru că au fost împinse prea mult timp nişte decizii importante pentru România, că vorbim de reforma administraţiei, că vorbim de pensiile magistraţilor. Trebuie decisă forma finală pe care se va veni în Parlament. Eu, repet, sunt mai optimist din fire şi cred că mâine vom avea o şedinţă a coaliţiei cu rezultate concrete, care să fie anunţate public, ca să nu mai avem dialogul surselor, unii zic că s-a decis pe surse ceva, alţii confirmă, alţii infirmă. Trebuie să iasă conducerea coaliţiei şi să anunţe, oficial, care este rezultatul discuţiei”, a spus preşedintele Senatului, Mircea Abrudean.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, de mai multe ori, că dacă proiectul va fi respins de CCR din nou, Ilie Bolojan trebuie să plece din funcția de prim-ministru.
După publicarea motivării deciziei pronunțate de CCR, vineri, a devenit mai clar, pentru Guvern, că proiectul pe care Executivul și-a asumat răspunderea ar putea fi constituțional dacă este respectată procedura de avizare.
Sorin Grindeanu anunțase că va declanșa negocieri cu magistrații pe acest subiect, independent de deciziile lui Ilie Bolojan, pe care PSD l-a acuzat că a împiedicat o decizie de constituționalitate la CCR, nerespectând procedurile, și anume obținerea în timp legal a avizului CSM pentru proiect.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a provocat, luni, un val de reacții negative, după ce a declarat, în primul interviu acordat după numirea în funcție, că pensiile magistraților sunt ”un Caritas”
„Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj – le-aş spune că-i înţeleg. Este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat. (…) Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai.
Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum.
Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”.
Potrivit vicepremierului, orice privilegiu avut de cineva înseamnă în altă parte o „gaură”.
