Banca Națională a României (BNR) a anunțat, miercuri, un curs de referință de 4.8590 lei/euro, în creștere față de cursul valutar de marți, 8 septembrie, care a fost de 4.8545 lei/euro. Astfel, s-a înregistrat un nou maxim istoric atins de euro în raport cu leul.
Precedentul maxim istoric, de 4.8552 lei/euro, fusese înregistrat luni, 7 septembrie 2020. Dolarul american a ajuns la 4.1269 lei, în creștere față de ziua de marți, când a fost cotat de BNR la 4.1136 lei.
Ministrul de Finanţe se laudă cu noile date economice despre care spune că sunt o veste bună pentru România. Omite însă să dezvăluie întregul tablou. Deşi spune că investiţiile au fost mari in timpul pandemiei, acestea au scăzut, de fapt, în trimestrul doi faţă de primul trimestru. Iar deficitul comercial este unul uriaş.
”Avem date proaspete de la Institutul Național de Statistică cu privire la investițiile care au fost făcute în al doilea trimestru al acestui an și pe tot semestrul 1 al 2020 și date foarte importanete cu privire deficitul comercial, cât de mult se bazează România pe importuri, pe produse și materii prime din exterior și cât reușește să mai exporte.
În momentul de față avem un deficit comercial de aproximativ 10 miliarde de euro, probabil cel mai mare din ultimii 10 ani, care își păstrează trendul crescător. Suntem în continuare dependeți de materile prime și produsele din străinătate. Acest lucru nu este menționat de ministrul Finanțelor, Florin Câțu, care ia în calcul datele Institutului Național de Statistică din această dimineață cu privire la investițiile făcute în economie. El se referă la primul semestru comparativ cu semestrul anului anterior, 2019 și remarcă o creștere motiv pentru care acesta ar fi o dovadă a politicii bune aplicate de PNL și cabinetul din care face parte.”
Ceea ce nu spune este că se referă an la an la an ca și comparație, nu și trimestru la trimestru, ca să se vad că clar și efectele pandemiei asupra acestor investiții, care defapt au scăzut de la 5%, la început de an, la 0.4% în trimestrul 2 al acestui an. Prin urmare creșterea din primul trimestru poate să fie și o creștere din inerție în ceea ce privește mișcarea în economie, datorită finalului de an 2019.
Miistrul Finanțelor, Florin Cîțu, susține însă printr-o postare pe pagina de Facebook că economia României a răspuns perfect la măsurile implementete de guvernul PNL.
”Vești EXCELENTE pentru TOȚI românii! Economia României a răspuns PERFECT la măsurile implementate de guvernul PNL!!
Investițiile NETE în economie MAI MARI în trimestrul ÎI și semestrul I din 2020 față de aceeași perioadă din 2019. Doar guvernul a investit CEA MAI MARE suma din ultimii zece ani în primul semestru și se vede.
Pariul guvernului PNL pe investițîi este confirmat de date oficiale. Datele prezentate azi de INS susțîn fară dubii scenariul revenirii economiei în „V” începând cu trimestrul III.
Am implementat o politica fiscala anticiclica, prudentă și responsabilă, iar datele confirmă că am ales cea mai bună strategie. În continuare este nevoie și de dobânzi reale zero sau chiar negative pentru a menține acest ritm. Nu am dubii că așa se vă întâmplă”, este mesajul postat de Florin Cîțu.
Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a mai declarat Marți 8 septembrie, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Iaşi, că investiţiile în trimestrul doi al anului au avut o contribuţie pozitivă la dinamica economiei, în condiţiile în care economia a fost închisă aproape sută la sută în perioada respectivă.
„Dacă ne uităm la economia României anul acesta am avut două obiective. Am început cu un obiectiv economic cu un mandat de tranziţie. La început am spus că e o perioadă de tranziţie, menţinem economia pe linie de plutire anul acesta, nu facem mişcări bruşte, nu umblăm la Codul fiscal şi nu am făcut acest lucru. Şi pregătim alegerile. Acesta era mandatul în noiembrie anul trecut. Lucrurile s-au modificat pe parcurs şi mandatul s-a transformat în a păstra atât economia sănătoasă, deci capacitatea de producţie să nu fie distrusă, cât şi angajaţii să fie sănătoşi într-o criză de sănătate şi economică dublă pe care a trebuit să o traversăm şi încă o mai traversăm. Cred că o vom traversa şi în perioada următoare. Nu cred că se va termina anul acesta. De aceea trebuie să fim precauţi„, a declarat Cîţu.
Acesta a spus că revenirea economiei în „V” este o certitudine confirmată de cifre.
„La început foarte mulţi au fost sceptici că ceea ce facem va ajuta economia, dar cifrele au început să apară şi confirmă că ceea ce am făcut noi a fost bine. Au apărut acum câteva zile cifrele pentru vânzări, cifrele de afaceri cu vânzări de amănuntul, comerţul cu amănuntul. Acolo este clar că scenariul meu de bază cu care v-am „atacat” în ultima perioadă cu revenirea economiei în „V” este confirmat de cifrele din economie. Astăzi au mai apărut două cifre importante. În primul rând, avem o creştere a venitului net mediu în economie cu 8,1% faţă de anul trecut aceeaşi lună. Deci, în plină criză economică globală, în România veniturile nete medii în economie au crescut faţă de anul trecut cu 8,1%„, a susţinut ministrul Finanţelor.
El a spus că deşi se aştepta la o cădere a economiei în trimestrul doi, investiţiile au avut o contribuţie pozitivă.
„Au venit detaliile referitoare la ceea ce s-a întâmplat în semestrul doi. Contribuţia sectoarelor din economie la contracţia din semestrul doi. Ştim foarte bine că în trimestrul doi economia a fost în mare parte în stare de urgenţă. Ne aşteptam la o cădere a economiei, dar apare un fenomen foarte important acolo. Este pariul pe care l-am făcut şi când am preluat guvernarea şi pe care îl menţinem. Investiţiile au avut o contribuţie pozitivă la trimestrul doi. Au redus din acea cădere investiţiile în primul semestru, de 1,2 puncte procentuale. Faptul că am investit, suma investită după aproape şase luni de zile este de 24 de miliarde de lei, cea mai mare sumă din ultimii 10 ani. Am făcut acest lucru într-o perioadă de criză pentru că am învăţat lecţia crizei din 2008. Lecţia crizei din 2008 a fost injectăm lichiditate în economie, injectăm lichiditatea existentă. Numai că România nu este Germania sau cum este Franţa, este o ţară cu resurse limitate şi a trebuit să injectăm resursele acolo unde vedeam cel mai bun randament„, a afirmat Cîţu.
Ministrul a menţionat că în perioada de criză au fost implementate trei măsuri considerate a fi importante.
„Şomajul tehnic, care a fost după aceea continuat cu 41,5% din salariu pentru cei care au fost în şomaj tehnic, iar acest lucru este un efort de aproape un miliard de lei. Amânarea ratelor la bancă pentru 300.000 de clienţi pentru nouă luni de zile este cea mai generoasă măsură adoptată în Uniunea Europeană. Şi după aceea IMM Invest, unde deja plafonul de 15 miliarde a fost aproape folosit, a crescut la 20 de miliarde. Asta înseamnă bani în economie garantaţi. Aproape 20 de miliarde vor fi garantaţi în economie„, a subliniat Cîţu.
Conform ministrului, 127 de miliarde de lei au fost injectaţi în economie, motiv pentru care România a avut o scădere mai mică decât anticipau specialiştii.
„Am făcut un calcul, suma injectată în economie în primele 7-8 luni de zile este de 127 miliarde de lei. Asta explică şi faptul că România a avut în primul semestru o scădere mai mică decât anticipau toţi cei care au făcut aceste estimări. Este economia care are un prim trimestru cu o creştere economică, este economia care are un deficit mai mic decât media Uniunii Europene şi o estimare de contracţie de anul acesta mai mică cu mult decât cele din Uniunea Europeană. Faptul că am avut această constrângere de a folosi banii cât mai eficient poate că ne-a ajutat. Nu s-a terminat. Criza din sănătate continuă, criza economică continuă şi în continuare vom lua măsurile pentru a reduce cât mai mult din acest efect al crizei economice globale asupra tuturor economiilor„, a mai spus Florin Cîţu.
