Păi ce facem domnule ministrul al finanțelor Florin Cîțu, nu ieșeați dumneavoastră triumfător să ne spuneți cum duduie economia, cum așteptăm o creștere economică în V pentru 2021? Acum pe cine să credem? Pe dumneavoastră ca un profesionist într-ale economiei ce vă găsiți, pentru că doar pe mâinile unui profesionist ar putea lăsa președintele și prim ministrul, economia? Sau să credem în specialiștii de la Banca Națională? Că e plină România de ”specialiști” economici și cu toate astea, nu sunteți în stare să respectați o lege în vigoare și să măriți niște amărâte de pensii, conform cu legea în vigoare promulgată deja de Klaus Iohannis?!
Marea provocare macroeconomică a României, începând cu 2021, este corecţia deficitului bugetar, a dezechilibrului macroeconomic, în condiţiile în care este îndoielnic că pieţele internaţionale vor accepta deficite mari ani în şir, se arată într-un raport trimestrial al BNR, conform Mediafax.
”Corecţia nu poate şi nu trebuie să fie brutală, este bine să se întindă pe câţiva ani. O corecţie brutală ar plonja economia în mare necaz”.
Potrivit analiştilor BNR, este obligatoriu să evităm ca economia românească să intre într-o spirală de criză foarte periculoasă.
”Trebuie făcută distincţie între cheltuieli permanente şi cheltuieli one-off, cauzate de nevoia de a atenua efectele epidemiei. Dacă revenirea economică va fi mai anevoioasă în 2021 decât cea anticipată şi ar fi nevoie de susţinere temporară a activităţii economice, este probabil că, întrun context judecat la scara europeană, să se disocieze o corecţie pe componenta structurală a deficitului total de cheltuieli nepermanente”.
Un rol important în echilibrarea deficitului îl pot avea fondurile europene, care pot uşura corecţia şi pot susţine cererea agregată prin cheltuieli guvernamentale suplimentare de 2-2,5% din PIB anual (net de contribuţia la bugetul UE), dar şi producţia internă.
Astfel, banii europeni ar ajuta finanţarea balanţei de plăţi, iar fonduri europene importante ar susţine puternic activitatea firmelor private direct şi indirect.
”Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii imediat următori (să fie upfront), când ar trebui să facem corecţie macroeconomică”.
În plus, România trebuie să crească nivelul de colectare a veniturilor fiscale, capitol la care are multe de recuperat, inclusiv în privinşa colectării TVA.
”Plaja veniturilor fiscale în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 32- 38% din PIB (cu medie 34-35%), în timp ce în România nivelul este mult sub, mai puţin de 27% din PIB în 2019. Polonia, Bulgaria în UE sunt cazuri elocvente pentru reforma mecanismelor de colectare, creşterea bazei de impozitare, pentru informatizarea sistemului de colectare, care au adus la bugetul public puncte procentuale din PIB”.
Potrivit celei mai recente prognoze a Guvernului, România va avea în 2020 un deficit bugetar de 8,6% din PIB, iar contracţia PIB a fost revizuită de Comisia Naţională de Prognoză la 3,8%, aproape de scenariul emis de Consiliul Fiscal ( 4-6% declin al PIB).
Situaţia ar putea fi agravată de asumarea unor cheltuieli bugetare suplimentare, cum este majorarea pensiilor in această toamnă.
”Un risc sistemic mare este posibil prin agravare stării bugetului public, a finanţelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacţie a pieţelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecţie macroeconomică ordonată, pe mai mulţi ani, am fi obligaţi la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social”, se arată în raportul BNR.
Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a declarat într-o postare pe Facebook că revenirea în V a economiei este scenariul de bază din punctul lui de vedere în ceea ce priveşte evoluţia României în urma crizei produsă de pandemia de COVID19, iar datele oficiale publicate pentru primul trimestru au crescut semnificativ probabilitatea pentru acest scenariu.
O revenire in V înseamnă că, după o cădere abruptă, ar urma o creştere la fel de puternică.
”Sectorul privat în special, economia în general, a răspuns perfect măsurilor implementate de guvern încă din februarie pentru a reduce efectele pandemiei. România a reuşit, împotriva tuturor criticilor şi estimărilor apocaliptice, o creştere ecoomica în termeni reali de 0,3% faţă de trimestrul 4 din 2019. Acest lucru se traduce într-o rată de creştere anuală de 2,7%. Această creştere elimină toate scenariile apocaliptice promovate zilnic de propaganda socialist”, a mai spus Cîţu.
În ultima perioadă, media estimărilor analiştilor pentru evoluţia PIB în T1/2020 indica o scădere de 0,9%.
”Am spus de nenumărate ori că este mult prea pesimist şi că pe baza modelelor macro pe care eu le folosesc economia României s-ar putea să fie singura cu creştere economică din UE în primul trimestru”. declara sforăitor Florin Cîțu, în luna Mai a acestui an.
Ministrul a adăugat că toţi analiştii şi economiştii îşi vor reviziui estimările pe baza datelor reale pentru primul trimestru, iar scenariile ”apocaliptice” se bazau pe o contracţie de -0,9% în primult trimestru, care s-a dovedit greşită.
