CSAT nu a adus soluţii pentru criza carburanţilor, prețurile la pompă continuă să crească în România, Guvernul Bolojan, reticient și apatic.
În urma CSAT avem doar scenarii deocamdată, nu şi soluţii pentru criza carburanţilor. Asta în timp ce ţara noastră se confruntă cu o criză economică. Problemele cele mai mari sunt mai ales în privinţa creşterii galopante a preţurilor la carburanţi, iar acest lucru vine deja peste un val de tăieri, scumpiri şi multă teamă. Criza pluteşte în aer, iar asta se vede, dincolo de declaraţiile guvernanţilor, în comportamentul oamenilor. În lista săptămânală de cumpărături, care e tot mai mică.
În ianuarie, vânzările din magazine au scăzut cu 6,5%. Este cea mai mare scădere a consumului de după pandemie. Declinul a început încă din august, odată cu măsurile de austeritate: TVA și accize mai mari, care au dus la prețuri mai ridicate peste tot. Practic, oamenii taie din cheltuieli: cumpără mai puține haine, electrocasnice sau alte produse nealimentare, unde scăderea este de aproape 8%. Și la carburanți vânzările au scăzut cu aproape 5%, iar la alimente cu 3 procente.
”Există riscul să intrăm într-o recesiune reală”, avertizează economiştii.
Dacă tendința continuă, iar consumul rămâne slab, există riscul să intrăm într-o recesiune reală, avertizează economiştii. Asta înseamnă mai puține investiții, mai multe falimente și mai multe locuri de muncă pierdute. De altfel, anul trecut, peste 11.000 de oameni au fost trimişi acasă, cu 21% mai mulți decât în 2024. Dar vestea cu adevărat proastă este că doar în luna ianuarie a acestui an au fost 4.000 de concedieri.
Revenind la context presiunea vine acum și mai mult din exterior. Războiul din Orientul Mijlociu a dus la scumpirea petrolului. În această lună, preţul benzinei a crescut cu 35 de bani pe litru, iar al motorinei cu 53 de bani.
Economiştii explică de ce s-au scumpit carburanţii, deşi marfa este din stocuri
Ziua şi scumpirea la benzină şi motorină. Am sărit deja de nouă lei pe litrul de motorină şi tare mă tem că în curând vom regreta şi acest preţ ce până mai în urmă cu două saptămâni ni se părea uriaş. Iar efectul se propagă în toată economia precum undele pe care le provoacă o piatră aruncată în apă – valuri-valuri. Companiile din întreaga ţară deja resimt efectele: de la taximetrişti, la curieri sau chiar fermieri. Toţi plătesc mai mult şi, evident, transferă costul suplimentar în banii pe care îi cer pe servicii şi produse.
Preţurile carburanţilor au urcat din nou. La o staţie de alimentare din Pipera, motorina a ajuns la 8 lei şi 95 de bani, iar benzina la 8 lei şi 46 de bani. Sunt, de altfel, cele mai mari preţuri pentru carburanţi, din Capitală.
„Enorm de mari. Ce să facem? Aplaudăm şi mergem mai departe”
„Cred că va depăşi 9 lei. Cel puţin, dacă nu chiar 10. Depinde de cum vor evolua lucrurile în Orient”, spun şoferii.
Au trecut primele de 9 lei pe litrul de motorină o staţie de pe Autostrada A1 şi una din Botoşani. Scumpirea carburanţilor pune presiune pe întreaga economie. Fermierii, care urmează să înceapă campania agricolă de primăvară, sunt printre cei mai afectaţi.
„Consumăm 70-80 de litri pe hectar. Cu siguranţă o să fie scumpiri în lanţ. Pe parcursul lanţului, toţi o să-şi adauge câte ceva şi asta o să se vadă în buzunarul consumatorului final”, spune Ionuţ Olteanu, fermier.
Companiile care transportă mărfuri sunt şi ele direct afectate. Liderul pieţei de curierat consumă lunar 700 de tone de combustibil.
„Ne aşteptăm, dacă situaţia escaladează, să transferăm şi noi către clienţii noştri. Un index de combustibil, pentru fiecare expediere. Index care variază crescător sau descrescător, în funcţie de preţul combustibilului la pompă. Costul unui transport, la preţ de listă, un cost mediu poate ajunge până la 30 de lei. Cost pentru un colet de sub 30 de kg”, spune Adriana Manu, director de marketing şi comunicare firmă curierat.
Taximetriştii spun că deja lucrează în pierdere
„Un tarif mediu acum în Bucureşti este 2,89 lei. Ar putea fi chiar peste 3,5 lei. Vorbim de o pierdere lunară, pe fiecare maşină, între 600 şi 1.200 de lei. Care ar putea să fie efectele? Să nu mai iasă pe traseu? Din păcate da, acesta va fi efectul imediat”, Dan Boabeş, CEO companie taxi.
„Combustibilii nu s-au scumpit pentru că deja a venit marfă mai scumpă în stoc. E vorba de o reacţie anticipativă, ca urmare a faptului că este foarte clar că va exista concurenţă mai mare, inclusiv pe piaţa europeană, din partea unor cumpărători din Orientul îndepărtat care nu au rezerve puse deoparte”, spune Christian Năsulea, profesor de economie mondială.
Guvernanţii nu par să se grăbescă să vină cu vreo măsură ca să atenueze şocul.
„Aici autoritățile statului să intervină de la Consiliul Concurenței, Ministerul Energiei, să-i și penalizeze. Controale și controale. Dacă îi prind… dar nu cu pedepse care nu se simt. Îi poate interzice. Dcă se țin de prostii, că nu te joci. Aici e ca la război”, spune Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
Între timp, Ungaria intervine din nou pe piața carburanților. După exemplul Croaţiei, şi Guvernul condus de Viktor Orbán a decis plafonarea prețurilor. Benzina în Ungaria nu va depăşi 7,6 lei, motorina va fi cel mult 7,9 lei.
Barilul de petrol a scăzut sub 100 de dolari, după ce Donald Trump a spus că războiul se apropie de final.
UPDATE: A treia ţară din UE care plafonează preţurile combustibililor, după Croaţia şi Ungaria.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunţat, miercuri, „impunerea unui plafon pentru marjele de profit” la preţurile combustibililor, pentru a evita speculaţiile cu aceste preţuri. Tarifele pentru combustibili sunt în creştere din cauza războiului din Orientul Mijlociu, iar Grecia este a treia ţară din UE care apelează la această măsură.
„Un plafon al marjelor de profit pentru combustibili şi produsele din supermarketuri este introdus astăzi (miercuri – n. red)”, pentru că „această agitaţie economică nu trebuie să conducă la fenomene de speculaţie”, a anunţat şeful guvernului de la Atena la întâlnirea sa lunară cu preşedintele ţării.
Preţurile petrolului au înregistrat noi creşteri miercuri, pe fondul îndoielii cu privire la capacitatea planului anunţat de Agenţia Internaţională pentru Energie, care prevede o eliberare record din rezervele de petrol, ca să compenseze potenţialele şocuri în aprovizionare cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Guvernul elen urmează să prezinte detaliat măsurile miercuri, în cursul zilei.
Croaţia, Ungaria, Coreea de Sud se numără printre ţările care au plafonat preţul combustibilului, în urma războiului din Orientul Mijlociu.
UPDATE: Europa pregătește o eliberare istorică de petrol din rezerve. Efectele însă nu se regăsesc însă și în prețurile de la pompă.
Țările europene se pregătesc să aprobe eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol pentru a compensa creșterea costurilor energiei și temerile legate de aprovizionare, în contextul războiului din Iran.
Franța, Italia, Germania, Regatul Unit și restul țărilor din G7 și-au exprimat sprijinul pentru această măsură, care ar fi coordonată prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE ) și ar reprezenta cea mai mare eliberare de rezerve din istoria organismului.
Ar fi mai mult decât dublul celor 182 de milioane de barili de petrol eliberate de țările AIE în urma invaziei Rusiei în Ucraina în 2022.
”AIE a solicitat eliberarea unor rezerve de petrol în valoare de 400 de milioane de barili”, a declarat miercuri ministrul german al energiei, Katherina Reiche. ”Vom respecta această solicitare și ne vom aduce contribuția, deoarece Germania susține cel mai important principiu al AIE, acela de solidaritate reciprocă.”
Ministrul francez de finanțe, Roland Lescure, care a prezidat reuniunile G7 ale miniștrilor de finanțe și energie de la începutul săptămânii, a declarat miercuri că semnalul transmis piețelor cu privire la posibila eliberare comună a avut deja un impact pozitiv asupra prețurilor.
”Dacă stocurile sunt eliberate în întreaga lume, acest lucru permite reintroducerea petrolului în diferite forme, rafinat sau nu, pentru a crește cantitatea de petrol care circulă în întreaga lume și a limita tensiunile asupra prețurilor”, a declarat Lescure reporterilor miercuri, după o reuniune a cabinetului francez.
Capitalele europene au declarat că vor susține solicitarea AIE
Statele Unite, precum și Japonia și Coreea de Sud – care au fost cel mai afectate din cauza dependenței lor mari de petrolul din Golful Persic – susțin în mod special valorificarea rezervelor, potrivit a doi oficiali europeni familiarizați cu problema.
Țările europene – care importă doar o cantitate relativ mică de petrol din Golf – au fost mai reticente la început, dar combinația dintre presiunea americană și asiatică, plus sprijinul AIE și conștientizarea faptului că acest lucru va reduce presiunile asupra prețurilor, le-au influențat, potrivit unui alt oficial european din domeniul energiei.
Președintele francez Emmanuel Macron a convocat o reuniune virtuală a liderilor G7 la ora 15:00, care se așteaptă să abordeze decizia de eliberare. Se așteaptă ca AIE să ofere o prezentare completă a propunerii sale în același timp.
AIE a propus pentru prima dată măsura marți seară, în timpul unei reuniuni extraordinare a tuturor membrilor, care a urmat unei reuniuni a G7, potrivit unei alte persoane familiarizate cu situația.
Prețul petrolului a crescut la peste 100 de dolari pe baril în ultima săptămână, în timp ce Iranul a atacat infrastructura energetică din Golful Persic, ca răspuns la atacurile aeriene americano-israeliene asupra Iranului. A scăzut la aproximativ 90 de dolari pe baril, pe baza unor rapoarte preliminare conform cărora AIE ar fi propus exploatarea rezervelor.
SUA se numără printre cei mai mari susținători ai eliberării barilurilor din rezerve, creșterea prețurilor petrolului fiind o preocupare majoră pentru președintele american Donald Trump înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din acest an. Japonia este, de asemenea, puternic în favoarea acesteia.
Deși principalii membri europeni ai G7 și-au exprimat, de asemenea, sprijinul, nu este clar în ce măsură vor contribui. Majoritatea țărilor UE mențin deja stocuri considerabile în conformitate cu regulile UE impuse după invazia Rusiei în Ucraina, iar autoritățile europene au semnalat în repetate rânduri în ultima săptămână că blocul comunitar nu riscă o penurie de petrol – cel puțin pe termen scurt.
G7 a emis o declarație miercuri dimineață în care spunea că susține măsura ”în principiu”. Alte țări AIE au susținut public măsura, inclusiv Austria.
Membrii vor avea o zi la dispoziție pentru a obiecta după luarea deciziei și vor avea apoi trei luni pentru a coordona emiterea pe piața liberă a rezervelor deținute în conformitate cu îndrumările AIE. Cel mai mare efect va avea dacă țările își eliberează rezervele în strânsă concordanță, a adăugat oficialul.
Eliberarea rezervelor de petrol de urgență ar contribui la reducerea presiunilor asupra ofertei de țiței, dar nu ar rezolva penuria de combustibili rafinați, cum ar fi motorina sau combustibilul pentru avioane, și nici nu ar aborda creșterea prețurilor la gaze, spun analiștii.
”Nu rezolvă problema gazelor – prețurile la gaze vor rămâne ridicate, iar prețurile la gaze sunt strâns legate de prețurile mai generale la energie, așa că este probabil să vedem o revenire a costurilor foarte mari cu energia în toată Europa”, a declarat Matthew Wright, analist principal pentru transportul de marfă la Kpler.
Compania petrolieră de stat a Arabiei Saudite avertizează că războiul dintre SUA, Israel și Iran ar putea avea ”consecințe catastrofale” pentru piața mondială a petrolului dacă blocarea transportului maritim prin strâmtoarea Ormuz continuă.
