Măsurile de austeritate pregătite de Guvern. Ce se va întâmpla cu salariile și pensiile românilor. Guvernul a promis că face economii la buget, dar nu se grăbește să vină cu măsuri concrete, poate doar ”economia” făcută de Klaus Iohannis, cu vacanța de lux în America de Sud.
În acest sens, ministrul Antreprenoriatului și Turismului, care gestionează politica de comerț a României, trebuie să colaboreze cu Ministerul Agriculturii pentru redactarea actului normativ, care să fie adoptat în cazul în care problema nu va fi soluționată în timp util la nivelul Comisiei Europene.
Deși miniștrii coaliției de guvernare, premierul și Klaus Iohannis nu au ajuns la un consens în ce privește suma lipsă din buget, toți liderii au căzut de acord cu faptul că aparatul de stat trebuie să facă economii, doar că nu pare că se grăbesc să ia măsuri în acest sens.
Ordonanța de Urgență pregătită de Finanțe, care ar trebui să aducă la buget cel puțin 17 miliarde de lei, încă nu a fost pusă în dezbatere publică, scrie Antena 3. Multe dintre măsurile conținute de aceasta sunt controversate.
Guvernul va identifica măsurile fiscale pentru „a chibzui” mai bine cheltuielile, a declarat, joi, premierul Nicolae Ciucă, care a făcut un apel la marii contribuabili să-şi plătească datoriile către stat, iar instituţiile statului să asigure colectarea acestor venituri, subliniind că nu vor fi luate măsuri de austeritate.
„Ne dorim să gestionăm cheltuielile publice. Am luat decizia ca, la nivelul Guvernului, sigur o decizie pe care am discutat-o şi în coaliţie, să identificăm acele măsuri fiscale prin care să chibzuim mai bine cheltuielile, astfel încât să ne asigurăm că la finalul anului ne încadrăm în limitele de deficit. Vreau să dau câteva detalii. Toate aceste măsuri au survenit din momentul în care, la finalul primului trimestru, am constatat că există un deficit în colectare, deficitul aparţine preponderent marilor contribuabili. Fac un apel public către marii contribuabili să-şi plătească datoriile către stat şi, în acelaşi timp, dau o sarcină instituţiilor statului să facă în aşa fel încât să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu şi să asigure colectarea acestor venituri„, a afirmat Ciucă.
El a menţionat că a discutat cu ministrul Finanţelor, cu şefii ANAF, cu marii contribuabili, arătând că este nevoie de „o coordonare foarte bună între instituţii, dar, în acelaşi timp, şi de o coordonare şi un dialog cu cei cu care lucrează în mod nemijlocit”.
„Este o problemă a noastră, a Guvernului, pe care o rezolvăm şi am vrut, ca măsură de siguranţă, să facem în aşa fel încât prin aceste măsuri fiscale pe care le vom aproba cel mai probabil săptămâna viitoare, după ce vom avea o decizie în coaliţie, să ne asigurăm că nu ieşim din ţinta de deficit„, a explicat premierul.
Ciucă a evidenţiat că nu este vorba despre măsuri de austeritate.
„Aş vrea să înţeleagă toată lumea că aici nu vorbim de măsuri de austeritate. Pentru că am văzut în ultimii ani că economia, nu numai economia românească, ci orice economie nu se dezvoltă şi nu funcţionează în parametri normali pe măsuri de austeritate. În schimb, pe măsuri de cumpătare cred că se poate discuta în aşa fel încât gestionarea banilor publici să poată să se facă într-un mod cât mai eficient. Aş vrea să spun din capul locului că aceste măsuri nu vor viza în niciun fel afectarea anvelopei salariale, nu vor afecta investiţiile şi, de asemenea, nu vor fi introduse taxe şi impozite noi„, a indicat prim-ministrul.
El a completat că este o decizie luată la nivelul coaliţiei, anunţată şi de preşedintele Iohannis, care trebuie „să aducă liniştea pentru toţi cei care, iniţial, au fost oarecum speriaţi de aceste măsuri de la nivelul Guvernului”.
„Nu trebuie să fie nimeni speriat. Tot ceea ce decidem anunţăm cât se poate de onest şi transparent, nu vizăm niciun fel de măsuri care să afecteze puterea de cumpărare a cetăţenilor, în condiţiile în care am trecut cu toţii prin această situaţie de criză. Am fost cu toţii afectaţi de creşterea preţurilor, de inflaţie şi, cu toate acestea, putem spune, după un an de zile, că România a reuşit să-şi menţină echilibrul şi să se profileze ca fiind cea mai stabilă economie din regiune, o economie care a asigurat o creştere de 4,8 – 4,9%„, a spus Nicolae Ciucă.
El a adăugat că este nevoie de „responsabilitate în tot ceea ce înseamnă gestionarea banilor de la bugetul de stat şi asigurarea investiţiilor pentru a face în aşa fel încât creşterea economică a României să se menţină„.
„Datele de la instituţii, nu doar de la cele din România, ci şi de la instituţiile internaţionale care au evaluat ţara noastră, arată cât se poate de încurajator. Avem agenţiile de rating, unele ne-au menţinut ratingul de ţară, avem şi agenţii care ne-au crescut rating-ul de ţară. Or, toate aceste decizii au fost luate pe baza rezultatelor, pe baza indicatorilor economici. Mai mult decât atât, ultimele date publicate de Eurostat arată îmbunătăţirea puterii de cumpărare, este un indicator pe care trebuie să îl urmărim şi în continuare să gestionăm tot ceea ce se petrece în interiorul economiei noastre, pentru a putea să asigurăm trendul descrescător al inflaţiei şi reducerea acesteia cât mai mult posibil până la finele anului„, a mai spus premierul.
Ciucă a menţionat rezultatele obţinute anul trecut, adăugând că trebuie continuate toate măsurile responsabile din partea tuturor instituţiilor, pentru menţinerea acestei evoluţii.
„Avem nevoie să ne protejăm economia, avem nevoie să ne protejăm cetăţenii, avem nevoie să ne protejăm locurile de muncă şi avem nevoie să folosim întreg potenţialul nostru: energetic, agricol, din domeniul IT&C şi al tehnologiei. Şi avem nevoie să arătăm tuturor investitorilor că România este o ţară stabilă, este o ţară sigură, unde pot să vină să investească. Avem nevoie în continuare să asigurăm acest parteneriat solid cu mediul de afaceri„, a arătat premierul, adăugând că „parteneriatul solid între Guvern şi mediul socio-economic anul trecut s-a concretizat în aproximativ 10,7% din PIB.
„Adică, 149 de miliarde de lei au fost alocaţi pentru susţinerea acestui parteneriat, în care nu s-a făcut nimic altceva decât consolidarea şi susţinerea mediului antreprenorial, creşterea valorii adăugate brute, precum şi creşterea ocupării forţei de muncă”, a mai menţionat Nicolae Ciucă.
Măsurile de austeritate propuse de miniștri pentru a completa bugetul:
– interzicerea majorărilor salariale. Asta înseamnă că, de exemplu, sunt bugetari care nu au ajuns la salariile pe care ar fi trebuit să le aibă în grila anului trecut și nici nu vor mai ajunge în cazul în care Guvernul ia această măsură. În cazul în care totuși se va aplica, majorările salariale vor fi acordate abia în 2024, an electoral dar și an în care în România va intra legea unitară a salarizării bugetare.
– înghețarea angajărilor la stat. Această măsură ar urma să se aplice până în ianuarie 2024. Dacă acest lucru se va întâmpla, instituțiile ar putea rămâne fără personal în anumite domenii.
– eliminarea sporurilor acordate în pandemie. Ne referim aici la sporuri chiar de 85%. Iar asta înseamnă salarii mai mici pentru cei care lucrează, de exemplu, în sănătate sau în alte domenii importante.
– reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile. Acesta nu este un punct foarte important, în condițiile în care ministerele au reușit să reducă doar 3 miliarde de lei prin această economisire.
– stabilirea unei limite lunare de cheltuieli pentru ministere.
– interzicerea cumulului pensie – salariu. O astfel de măsură a fost încercată și în trecut însă a fost respinsă. Cu toate acestea, trebuie să fie găsită o variantă astfel încât cei care au ieșit la pensie în baza unor legi speciale să nu se mai poată angaja ulterior în instituții de stat. Aici sunt conflicte însă chiar și în rândul coaliției de guvernare.
Adrian Câciu a văzut luminița de la Cotroceni și s-a sucit în fața așa zisei găuri de la buget: ”Nu există, era o acțiune preventivă„.
Ministerul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat joi, în debutul ședinței de Guvern, că nu există nicio gaură la buget și că măsurile fiscale le va anunța la începutul săptămânii viitoare.
Totodată, el a subliniat că măsurile reprezintă o acțiune preventivă pentru a putea crea un spațiu fiscal de intervenție.
În context, el a spus că nu vor fi reduceri de salarii, pentru că, spune el, nu există o gaură în buget.
”Nu există niciun fel de gaură la buget, pentru că s-a folosit acest termen plastic. Nu este o gaură, este o acțiune preventivă pentru a putea crea spațiu fiscal de intervenție în sprijinul cetățenilor și economiei prin eficientizarea cheltuielilor publice.
Asta este ceea ce facem și în contrapondere, și un plan de acțiune pe care instituțiile și le-au asumat, pentru a reveni în zona normală de colectare, așa cum e programul bugetar„, a mai spus ministrul.
Câciu a explicat, că va fi o ordonanță de măsuri fiscal-bugetare care duce pe o serie de canale cheltuielile care au fost alocate în bugetele ordonatorilor de credite pe mai multe componente ce pot rezolva și alte chestiuni care au apărut.
”Mă refer aici, de exemplu, la balanța comercială. Dau exemplu de un tip de cheltuieli pe care îl avem în vedere. Este acela de a încerca să introducem lanțurile scurte de aprovizionare pe ceea ce înseamnă cheltuielile pe produse agro-alimentare.
(…) Vor fi câteva elemente în măsurile pe care le-am pregătit și care vor fi prezentate probabil luni sau marți, care să ducă la internalizarea consumului în sensul sprijinirii diminuării de balanță comercială.
Pe de altă parte, sunt elemente care trebuie să ajute la crearea unui spațiu fiscal suplimentar pentru a putea interveni în continuare pentru economie. Ceea ce se introduce acum în sprijinul fermierilor, de exemplu, sunt elemente care vin în dinamică.
Or, cel mai important lucru este să vedem acolo unde se pot face anumite flexibilizări de cheltuieli sau o eficientizare mai bună a folosirii banului public, iar pe spațiul fiscal creat să se poată veni cu astfel de măsuri de sprijin pentru că ceea ce contează este ca economia să funcționeze și să putem să sprijinim în continuare cetățenii„, a declarat, joi, ministrul Finanțelor.
Acesta a precizat că măsurile nu vor fi luate pentru că este austeritate.
”Nu este vorba de austeritate, de măsuri care să reducă personal sau să reducă salarii.
Nu discutăm aceste lucruri, dar evident o să avem în acest an și reformele din PNRR care vor veni și vor elimina inechități, vor ajusta ceea ce înseamnă situația cheltuielilor, nu înseamnă neapărat o diminuare a valorilor nominale, ci evident intrarea pe șablonul ponderilor în PIB din perspectiva agreamentului pe care îl are România în PNRR cu Comisia Europeană”, a mai spus Câciu.
Premierul anunţă că s-au stabilit sarcini clare la nivelul instituţiilor statului, Ministerul Finanţelor, ANAF, Vamă, Mari Contribuabili, pentru a creşte nivelul de colectare.
Premierul Nicolae Ciucă anunţă, după şedinţa de Guvern de joi, că a stabilit sarcini clare şi o mai bună coordonare la nivelul instituţiilor statului – Ministerul Finanţelor, ANAF, Vamă, Mari Contribuabili, pentru a creste nivelul de colectare la bugetul de stat. El afirmă că vor veni, în perioada următoare, cu o serie de măsuri pentru chibzuirea mai buna a fondurilor publice, agreate la nivelul guvernului şi coaliţiei de guvernare.
”Am stabilit sarcini clare şi o mai bună coordonare la nivelul instituţiilor statului – Ministerul Finanţelor, ANAF, Vamă, Mari Contribuabili – pentru a creste nivelul de colectare la bugetul de stat. Este nevoie de un dialog permanent atât între aceste instituţii, cât şi în relaţia cu contribuabilii pentru a valorifica resursele publice. Vom veni, în perioada următoare, cu o serie de măsuri pentru chibzuirea mai buna a fondurilor publice, agreate la nivelul guvernului şi coaliţiei de guvernare”, anunţă premierul într-o postare.
”Suntem un guvern responsabil şi abordăm reducerea cheltuielilor bugetare plecând de la trei coordonate clare: nu vor fi afectate veniturile salariaţilor, menţinem bugetul pentru investiţii, nu introducem noi taxe şi impozite. Austeritatea nu este soluţia, rezultate au dat cumpătarea şi chibzuinţa banului public”, mai spune şeful Executivului.
El arată că ”nu au în vedere măsuri care să afecteze puterea de cumpărare a cetăţenilor, în condiţiile în care am trecut cu toţii prin această situaţie de criză, am fost afectaţi de creşterea preţurilor, de inflaţie”. ”Cu toate acestea, putem spune după un an de zile că România a reuşit să îşi menţină echilibrul şi să se profileze ca fiind cea mai stabilă economie din regiune. Ultimele date publicate de Eurostat arată îmbunătăţirea puterii de cumpărare. Este un indicator pe care trebuie să îl urmărim şi, în continuare, să gestionăm tot ceea ce se petrece în interiorul economiei noastre pentru a putea să asigurăm trendul descrescător al inflaţiei şi reducerea acesteia cât mai mult posibil până la finele anului”, a mai arătat premierul.
Potrivit lui Ciucă, ”rezultatele pe care le-au obţinut anul trecut, respectiv creşterea Produsului Intern Brut cu 49 de miliarde, volumul mare de investiţii străine – 11 miliarde de euro, atragerea celei mai mari sume din fonduri europene – 11,3 miliarde de euro – sunt elemente care ne responsabilizează să menţinem această evoluţie.
”Vom proteja economia, cetăţenii, locurile de muncă şi vom folosi întreg potenţialul energetic, agricol şi în domeniul IT&C pentru a continua procesul de modernizare si dezvoltare al României”, mai spune premierul pe Facebook.
