Dolarul american este mai scump în raport cu leul comparativ cu moneda europeană, în condiţiile în care cursul afişat marţi de banca centrală a indicat 4,9225 lei pentru un dolar, faţă de 4,8851 de lei pentru un euro.
De altfel, moneda naţională s-a apreciat în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,8851 lei, în scădere cu 0,02 bani faţă de cotaţia precedentă, de 4,8853 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,9225 lei, în creştere cu 4,11 bani (+0,84%), comparativ cu luni, când s-a situat la 4,8814 lei.
Moneda naţională s-a depreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,0926 lei, în creştere cu 0,61 bani (+0,11%), faţă de 5,0865 lei, cotaţia anterioară.
Pe de altă parte, gramul de aur s-a scumpit, marţi, până la valoarea de 275,2202 lei, de la 272,2033 lei, în şedinţa precedentă.
Pe pieţele internaţionale, moneda euro a coborât din nou marţi sub pragul simbolic de un dolar, atingând un minimum al ultimelor două decenii, din cauza temerilor că şocul energiei va menţine inflaţia ridicată şi va spori şansele unei recesiuni în Europa.
Aderarea la zona euro este o prioritate pentru România şi întruneşte consens în clasa politică, însă deficitele mari şi fragilitatea balanţei externe reprezintă piedici majore în calea intrării în MCS2 în perspectiva imediată şi apoi aderarea propriu-zisă, relevă Raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro MONITOR” nr. 10/2022, coordonat de academicianul Daniel Dăianu.
În lipsa unei consolidări fiscale durabile nu este realist de a spera într-o aderare rapidă, atrag atenţia autorii lucrării.
„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022). Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE„, se spune în document.
