
După intrarea în turul doi a legionarului Călin Georgescu, BNR intervine să țină cursul euro sub 5 lei, pierderi de 5 miliarde de euro până pe 4 decembrie.
BNR a trebuit să intervină ca să țină cursul euro sub 5 lei, după alegerea în primul tur a pro-rusului Călin Georgescu. Banca centrală a vândut din rezervă, la finalul lui noiembrie. O creștere a euro ar afecta mulți români
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, care l-au dat pe pro-rusul, legionarul și antisemitul Călin Georgescu pe primul loc, au pus presiune pe cursul valutar. Banca Națională a României (BNR) a fost nevoită să vândă din rezerva valutară pentru a menține euro sub pragul psihologic de 5 lei.
O creștere puternică a monedei euro și o devalorizare a leului ar afecta mulți români. De exemplu, românii care stau în chirie și plătesc în euro vor scoate mai mulți lei din buzunar pentru locuire. Românii care plătesc au credite în euro vor plăti mai mulți lei pe ratele bancare. Majoritatea românilor plătesc facturi – la cablu, la telefonie, la Netflix – în euro, așa că aceste servicii se vor scumpi, de facto. Românii care călătoresc în afară, atât pentru business, cât și în vacanță, și schimbă lei în euro vor plăti mai mult. La scară mai largă, dobânzile la împrumuturile pe care le plătește România vor crește substanțial, ceea ce va pune probleme statului să plătească salarii, pensii și să facă alte cheltuieli necesare, cum ar fi cele pentru construcția de autostrăzi.
Haos în economie: Bursa este pe minus, euro ar fi sărit în aer fără intervenţia BNR. Ce riscăm cu Georgescu preşedinte
Agitaţia de pe scena politică se reflectă în haosul din economie: Bursa este pe minus de câteva zile, iar costurile la care se împrumută România au ajuns la cel mai ridicat nivel. Fără intervenţia BNR, şi cursul euro ar fi sărit în aer, la peste 5 lei. Ascensiunea pro-rusului Călin Georgescu, intrat în turul II al alegerilor prezidenţiale, este considerată îngrijorătoare de investitori. Specialiştii avertizează că dacă el va fi ales preşedinte, pensiile din pilonul II vor fi şi mai mici.
Cu schimbări pe scena politică România va intra în anul 2025 fără buget. Potrivit surselor Observator, ţara noastră va trăi din rezerve, adică bani pentru situaţii excepţionale până în luna februarie. Pe de altă parte, Banca Naţională a României a trebuit să intervină pentru a menţine cursul euro sub 5 lei, iar rezervele valutare au scăzut cu 1,7 miliarde de euro.
Bursa este pe minus de aproximativ o săptămână, iar valoare titlurilor de stat în care investesc bani administratorii fondurilor de pensii private a scăzut şi ea. Dacă acum o lună investeam 100 de lei în titluri de stat Fidelis, acestea valorează în acest moment 98 de lei, iar în cazul în care independentul Călin Georgescu va fi ales preşedinte al României valoarea titlurilor de stat va scădea şi mai mult, avertizează specialiştii.
Asta înseamnă că există un semn de întrebare şi în ceea ce priveşte pensiile private, pilonul II. Instabilitatea politică întârzie şi bani europeni. România nu va mai primi plata parţială 1,5 miliarde de euro din cererea 3 de plată PNRR până la finalul acestui an. Motivul este indexarea recentă a pensiilor militară care majorează cheltuielile statului cu aproximativ 7 miliarde de lei anual, această lege a fost adoptată în campania electorală şi este blocată în acest moment la Curtea Constituţională.
O problemă este şi deficitul bugetar care este în creştere şi ar putea ajunge la 8,58% până la finalul acestui an, o ţintă foarte foarte mare dacă ar fi să comparăm cu ţinta pe care şi-au stabilit-o guvernanţii la începutul acestui an de 5%.
BNR a anunțat, luni, că rezervele valutare au scăzut cu 1,7 miliarde de euro, la 61,174 miliarde euro, la finalul lunii noiembrie.
Surse consultate de Economedia arată că BNR a vândut din rezerva valutară în ultima săptămână din noiembrie, pentru ca cursul euro să nu urce peste 5 lei, un prag critic.
Pe 25 noiembrie, ziua de luni de după primul tur al alegerilor prezidențiale, cursul euro/leu a atins un maxim intraday de 5,0168, de unde a fost readus în culoarul de variație de către Banca Națională.
Amintim că luni, 25 noiembrie, BET, indicele principal al bursei de la București, a încheiat ședința de tranzacționare în declin, după ce rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale l-au dat pe primul loc pe pro-rusul Călin Georgescu.
În același timp, costul de finanțare pe 10 ani al Guvernului din piața secundară a crescut puternic și aproape a ajuns la 7,4%, de la 6,9% săptămâna precedentă. Asta înseamnă că investitorii, bănci și investitori străini, vând din deținerile lor de obligațiuni și împing costul de finanțare în sus, din moment ce riscul politic s-a intensificat.
Săptămâna trecută, indicele principal BET a înregistrat un minus de 5%, în timp ce capitalizarea pieței s-a micșorat cu 10 miliarde de lei, pe fondul incertitudinii politice ridicate, date atât de intrarea în turul doi a unui candidat pro-rus, legionar și antisemit, precum și de criza privind o presupusă fraudare a voturilor care a dus la renumărarea acestora.
Incertitudine şi îngrijorare printre investitori, pierderi de peste 11 miliarde de lei pe BVB. Deprecierea ne afectează pe toţi, pe bursă sunt şi banii din pilonul II de pensii. Unde duce „joaca de-a economia” a lui Călin Georgescu.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că declaraţiile principalului favorit la alegerile prezidenţiale în privinţa economiei au creat incertitudine şi îngrijorare în rândul investitorilor, dovadă fiind pierderile de peste 11 miliarde de lei de pe Bursa de Valori Bucureşti. Economistul spune că această depreciere pe afectează pe toţi, întrucât pe bursă sunt şi banii din pilonul II de pensii. În ceea ce priveşte viitorul, Negrescu afirmă că, ”mai mult ca sigur”, vom avea ”un guvern de austeritate naţională”.
”Atenţie la imaginea României. Riscăm să pierdem încrederea investitorilor, care şi aşa era şubredă. Declaraţiile principalului favorit la prezidenţiale în privinţa economiei au creat incertitudine şi îngrijorare în rândul investitorilor, dovadă pierderile de peste 11 miliarde de lei de pe Bursa de Valori Bucureşti. Gândiţi-vă că, dincolo de pierderile acţionarilor, această depreciere a BVB ne afectează pe toţi pentru că pe bursă sunt şi banii din pensiile pe pilonul II, iar datele estimative indică o depreciere a valorii acestora cu aproape 2 miliarde de lei într-o singură săptămână”, a declarat, miercuri, pentru News.ro, economistul Adrian Negrescu.
Potrivit analistului economic, creşterea ROBOR reflectă faptul că băncile se împrumută tot mai scump, nefiind exclus ca liniile de finanţare a economiei să devină tot mai scumpe, lucru ce va fi simţit în mod direct în ratele la creditele românilor, şi asta în condiţiile în care România are deja cele mai mari dobânzi din UE.
Joaca de-a economia a lui Călin Georgescu
”Discuţiile despre naţionalizări, despre obligarea firmelor să deţină capital majoritar românesc, despre resurse, riscă să ne ducă într-o zonă nerecomandată investiţiilor, iar exodul capitalului străin să devină realitate. Faptul că domnul Georgescu tot revine cu precizări, îşi schimbă declaraţiile, face rectificări, denotă caracterul instabil al percepţiilor domniei sale, iar joaca asta de-a economia l-au dus deja într-o zonă în care credibilitatea sa este pusă sub semnul întrebării. Şi vorbim despre posibilul preşedinte al României”, afirmă Negrescu.
Economistul consideră că toate declaraţiile cu „iz revoluţionar” din ultimele zile, legate de economie, nu fac altceva decât „să decredibilizeze şi mai mult România, asta în condiţiile în care şi aveam o imagine fragilă – ratingul de investiţii al ţării noastre este doar cu o treaptă deasupra ”junk” – nerecomandat investiţiilor.
”O continuare a acestui iureş naţionalist economic riscă să ducă la pierderea ratingului, mai ales că situaţia economică a României este una extrem de dificilă – avem cel mai mare deficit bugetar din istorie – aproape 40 de miliarde de euro, am împrumutat în acest an 50 de miliarde de euro, cel mai mare contractat vreodată şi am dus datoria publică la aproape 900 miliarde de lei – un alt nivel istoric. În plus, pe fond electoral, am luat o mulţime de măsuri fără bază economică, de la creşterea salariilor şi a pensiilor la cheltuieli fără noimă pe zona bunurilor şi serviciilor. Altfel spus, imaginea României atârnă de un fir de aţă, iar perspectivele sunt tot mai îngrijorătoare, dovadă că Mininsterul Finanţelor abia dacă mai reuşeşte să se împrumute – vineri a luat 500 milioane de la bănci la cea mai mare dobândă din UE, de 7,21%. Trăim, parcă, un capitol din ,,Ferma Animalelor’’, a lui Orwell, iar această utopie economică pe care ne-o propune scena politică riscă să ne ducă într-o situaţie extremă în care FMI să ne asigure ”colacul de salvare’’ financiar”, a explicat Negrescu.
Guvern de austeritate naţională
Analistul economic a mai declarat că ”mai mult ca sigur”, ”indiferent cine se va instala la Palatul Victoria, că va fi o coaliţie sau un guvern minoritar, indiferent de coloratura politică, noul cabinet va fi unul de austeritate naţională”.
”Ascunderea sub preşul intereselor electorale a problemelor majore cu care se confruntă economia, împrumuturile fără noimă făcute în ultimul an, deficitul bugetar istoric şi datoria publică record de 900 miliarde de lei, toate aceste principale repere economice se vor transforma într-o notă de plată uriaşă pe care viitorul guvern va trebui să o achite. De unde va face rost de bani? Să sperăm că va aduna mai mulţi bani din taxe şi impozite, cu toate că economia dă semne tot mai evidente de recesiune. Să sperăm că va tăia din cheltuielile publice aberante, din alocările fără noimă pentru companiile publice falimentare. Să sperăm că va scoate la vânzare pachete de acţiuni la firmele de stat pe bursă, pentru a revigora piaţa de capital şi a da o şansă de relansare companiilor publice”, afirmă Adrian Negrescu.
Cea mai mare îngrijorare, posibila creştere a taxelor
Economistul spune că, ”din păcate”, acestea sunt ”doar speranţe” şi că nu avem certitudini, ci doar semne de îngrijorare.
”Cei mai mulţi investitori privesc la inflaţie – la lipsa măsurilor necesare pentru a stăvili creşterea preţurilor – suntem campioni europeni la inflaţie pentru a 10-a lună la rând, la scăderea accelerată a vânzărilor, pe fondul scăderii puternice a puterii de cumpărare, la creşterea blocajului financiar şi la închiderea a tot mai multor firme.
Poate cea mai mare îngrijorare este însă legată de posibila creştere a taxelor, mai ales a TVA-ului, a impozitului pe venit, pe dividende, pe salarii, măsuri care vor adânci şi mai mult criza economică din România. Noi trăim deja un adevărat paradox economic – deşi în acest an au intrat în ţară peste 60 de miliarde euro, economia stagnează, iar în unele sectoare este deja în recesiune, un semn că situaţia este extrem de gravă”, spune Adrian Negrescu.
Potrivit acestuia, rămâne de văzut ce va face noul guvern în 2025, însă un lucru este sigur, şi anume, „pe măsură ce trece timpul, criza se adânceşte, iar duritatea măsurilor de austeritate creşte”.
”La cum arată perspectivele, pare evident că statul va fi nevoit, anul viitor, se se împrumute mai mult, să taie în carne vie în sectorul bugetar şi să crească taxele. Iar efectele sunt inerente. Zic să ne punem centura de siguranţă. Urmează o perioadă cu multe turbulenţe economice”, a conchis Adrian Negrescu.
