Acasă Economie După mai multe luni de aparentă descreștere, inflaţia revine în V, la fel cum urca economia pe vremea ”liberalului” Cîțu

După mai multe luni de aparentă descreștere, inflaţia revine în V, la fel cum urca economia pe vremea ”liberalului” Cîțu

0
0
214

Rata inflaţiei ianuarie 2024. Inflația depășește din nou 7% după mai multe luni în care scăzuse sub acest prag. În ianuarie a urcat la 7,4% de la 6,6% în decembrie. S-au scumpit legumele și fructele, dar și tarifele la utilități, serviciile de curierat și biletele de avion.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate miercuri.

„Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna decembrie 2023 a fost 101,10%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2023 a fost 7,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2022 – ianuarie 2023) a fost 9,8%”, a transmis INS într-un comunicat.

Principalele creșteri de prețuri, în ultima lună: legume 3,2%, fructe 3,3%, zahăr 3,3%, apă, canal, salubritate 4%, transport aerian 21%, servicii poștale 17%. Dintre alimente, cele mai mari creşteri de preţ au fost înregistrate în luna ianuarie la peşte (14%), bere (13%), carne de vacă (11,8%), brânză (7,4%), cartofi (9,6%).

Alte scumpiri semnificative sunt la detergenţi 22%, medicamente 15%, articole de igienă şi cosmetică 14,7%, cărţi, ziare şi reviste 13%, îngrijire medicală 15%, restaurante şi cafenele 13,8%. La polul opus, cele mai semnificative scăderi de preţ faţă de ianuarie 2023 au fost la ulei (26,29%), făină (28,74%), mălai (23,54%).

BNR: Inflaţia îşi va relua scăderea, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 şi cu proiecţia precedentă
Prognoza actualizată a Băncii Naţionale a României reconfirmă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul anului curent, sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite indirecte, şi a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 şi cu proiecţia precedentă.

„În şedinţa de astăzi (marţi, n.r.), Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2024, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul anului curent – sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite indirecte – şi a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 şi cu proiecţia precedentă.

Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare în decembrie 2024 în apropierea valorii prognozate şi să atingă limita de sus a intervalului ţintei la finele anului viitor. Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, cărora li se alătură influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, însă mult mai lentă decât în proiecţia precedentă”, a transmis BNR marţi.

Potrivit băncii centrale, incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având ca surse dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, dar şi măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale înăspririi condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Conform BNR, relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune. În şedinţa de marţi, 13 februarie 2024, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

„Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse”, a precizat instituţia.

BNR a menţionat că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 15 februarie 2024.

Încarcă mai mult
Load More In Economie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vezi Și

Marcel Ciolacu, nevoit să îl contrazică din nou pe mult prea vorbărețul de la Finanțe, Boloș: Este exclus să crească taxele şi impozitele din 2025

Facebook 21 X (Twitter) WhatsApp Telegram Reddit Email Marcel Ciolacu, despre creşterea ta…