După tăierile și majorările anunțate, economiștii sunt revoltați: ”Nu au existat decât măsuri de ”buzunărire” a populației”, Guvernul Bolojan repetă greșelile trecutului
Economiștii avertizează că, în anul 2026, România s-ar putea confrunta cu o criză economică ”foarte serioasă” sau chiar cu o recesiune, dacă Guvernul nu adoptă reformele promise și nu reduce cheltuielile statului. Analistul economic Radu Soviani a spus, la Antena 3 CNN, că până acum Executivul a adoptat doar măsuri de ”buzunărire” a populației active, ceea ce se reflectă în scăderea economică.
Economistul Adrian Măniuțiu, a atras atenția că pentru prima dată în 10 ani, salariul mediu brut real a scăzut, consumul a scăzut, investițiile sunt amânate și povara economică a devenit de nesuportat pentru mulți români, care trăiesc și cu teama că își vor pierde locurile de muncă.
Realizatorul emisiunii Income, analistul economic Adrian Măniuțiu a explicat că Guvernul trebuie să restabilească încrederea și sentimentul de siguranță al oamenilor, iar acest lucru nu poate fi făcut prin noi creșteri de taxe și accize, ci prin adoptarea reformelor promise.
”Deși ni se explică altfel, economia este 99% psihologie și se bazează pe încredere și siguranță, nu pe matematică.
Situația la zi e asta, dincolo de aceste creșteri care pentru unii sunt de nesuportat: consumul a scăzut, avem foarte mulți retaileri care au anunțat în ultimele luni scăderi cu până la 10% ale volumului de vânzări.
De asemenea, cifra de afaceri a economiei, PIB-ul, a scăzut, e primul trimestru de scădere, acest trimestru trei pe care l-am încheiat, și a scăzut deși inflația e 10%, avem și această umflare artificială provocată de inflație care e de cinci ori mai mare decât media europeană.
Totul e despre încredere și siguranța zilei de mâine și a locului de muncă. Dacă nu reușim să arătăm că suntem stabili și să inspirăm încredere, lucrurile vor putea să se transforme într-o criză foarte serioasă în 2026. Una despre care am tot evitat să vorbesc pentru că e una artificială și indusă și pe care am putea să o ocolim”, a spus Măniuțiu.
Salariul mediu brut a scăzut pentru prima dată în 10 ani
Analistul economic a explicat că economia a scăzut și pentru prima dată în 10 ani, salariul mediu brut, ajustat cu inflația, a scăzut.
”Salariul mediu brut real a scăzut în luna septembrie și asta nu s-a mai întâmplat din 2015.
Totul vine pe fondul unei tăieri de până la 15 miliarde de euro pe care trebuie să o facem în 2026 ca să ne atingem țintele de deficit. Oamenii o duc greu și se confruntă și cu nesiguranța zilei de mâine, se gândesc dacă o să mai aibă siguranța locului de muncă la anul.
În oglindă, în economie e cam același sentiment pentru că se amână investiții, cifra vânzărilor scade, încasările se desfășoară tot mai greu, firmele încasează tot mai greu, termenele de plată cresc, proiecte și investiții se amână și se contramandează și aici e un efect direct asupra siguranței locurilor de muncă. Asta pe fondul unor prețuri ridicate”, a spus realizatorul emisiunii Income.
Soluția e la îndemâna Guvernului și nu înseamnă noi creșteri de taxe.
”Putem crește în continuare taxe? Sigur că pare soluția cea mai la îndemână, dar în economie și asta nu e teorie, e practică, dacă suntem priviți doar ca sponsori și atunci când avem o problemă, avem găleata găurită, și nu facem altceva decât să turnăm mai multă apă, problema nu se rezolvă.
Există un prag maxim de la care oricât ai crește taxele tu vei colecta mai puțin. Trebuie să găsești un echilibru foarte fin. Soluțiile nu sunt pe partea creșterii taxelor și fiscalității.
Sunt niște lucruri pe care trebuie să le facem și le-am mai tot spus, nu sunt simple, nu se pot face de pe o zi pe alta, nu există un panaceu: reforma administrativ teritorială trebuie făcută, trebuie să ne uităm cu foarte mare atenție dacă nu la reforma pensiilor, măcar la cele speciale, trebuie să existe o uniformizare, și apoi la TVA.
Sunt 9 miliarde de euro pe care nu le colectăm, imposibil să le strângem pe toate, e poveste de adormit copiii asta, dar măcar jumătate. În doi ani de zile să ne propunem ca acest GAP de TVA să fie redus la jumătate. Așa am putea să lăsăm economia în pace, umblând mai mult pe latura cheltuielilor și mai puțin pe creșterea taxelor”, a conchis analistul economic.
Avertisment: ”Ne așteaptă recesiunea”
La rândul său, Radu Soviani, analist economic, a făcut o predicție pesimistă pentru anul 2026. Potrivit acestuia, toate cifrele arată că România riscă să intre în recesiune.
”Ne așteaptă recesiune. Deja în trimestrul trei față de trimestrul doi avem o cădere economică, deocamdată modestă, consemnată de Statistică, -0,2%, încă un trimestru de evoluție negativă, adică trimestrul patru pe minus față de trimestrul trei și înseamnă recesiune tehnică.
Dar -0,2%, -0,4%, -0,6% nu este atât de mult față de ceea ce va urma în perioada următoare. În mod real, nu a exstat niciun fel de reformă publică făcută de actualul Guvern, de actuala Coaliție, nu au existat decât măsuri de buzunărire a populației active, populația captivă de fapt, TVA-ul majorat îi afectează pe cei buni platnici, înghețarea pensiilor îi afectează pe pensionari, înghețarea salariilor în sectorul public îi afectează pe cei din sectorul public, dar afectează și întreaga economie, deorece limitarea sumelor consumate, cheltuite în economie nu duc decât la contracție economică”, a spus analistul economic.
Radu Soviani a criticat dur lipsa de performanță a Guvernului Bolojan.
”Performanțele guvernamentale nu există. Prețurile în ultimele 12 luni pentru energie, de exemplu, s-au majorat cu 75% pentru că acea reliberalizare a prețurilor a fost făcută în favoarea băieților deștepți și împotriva populației și a companiilor. Am văzut inflație de 10%. 100 de lei din 2022 mai valorează acum, în 2025, doar 68 de lei, deci în mod real puterea de cumpărare s-a depreciat dramatic și va continua și în 2026.
Rezultatele nu sunt acolo. Deficitul bugetar nominal este mai mare în primele nouă luni ale anului decât în primele nouă luni ale anului trecut și la fel va fi și la sfârșitul acestui an”, a spus analistul economic.
Radu Soviani a precizat că banii pe care i-a strâns Guvernul din măsurile de austeritate adoptate până acum s-au dus spre plata creditorilor României.
”Deci, până la urmă măsurile au fost de buzunărire a populației captive prin majorare de TVA, majorare de accize, prin înghețarea alocațiilor și tăierea burselor pentru studenți. Unde s-au dus toți acești bani? S-au dus spre plata dobânzilor. Performanța pe care o consemnează, nu e exclusivă a acestui Guvern, o creștere a costului cu dobânzilor cu 50% față de primele nouă luni ale anului trecut, asta arată că politica Guvernului Bolojan e de a lua de la pensionari, copii și studenți și a da cui? Creditorilor, adică unor capitaluri vagaboande, adică sunt capitaluri care vin pentru diferențialul de dobândă care li se asigură în România și fără risc”, a conchis economistul.
Bolojan pregătește noi măsuri de austeritate. Ar urma să fie tăiate cu 10% cheltuielile cu personalul din administrația publică centrală și locală. Premierul Ilie Bolojan și-ar dori să nu existe excepții de la aceste reduceri bugetare, astfel ar urma să fie afectate și Educația, Sănătatea, Apărarea și Internele.
De asemenea, marți, Parlamentul a aprobat proiectul de lege revizuit privind noile taxe locale care vor intra în vigoare de anul viitor, inclusiv majorarea impozitelor pe proprietate și mașini.
Prim-ministrul a declarat, la începutul săptămânii, că este foarte probabil ca bugetul pentru anul 2026 să nu fie finalizat până la sfârșitul lunii decembrie și să ne ”lungim” cu el până în ianuarie anul viitor. Ilie Bolojan a atras atenția că bugetul pentru anul viitor trebuie gândit cu un deficit cât mai apropiat de 6%, pentru a respecta angajamentul asumat în fața Comisiei Europene.
UPDATE: „Nu mai merge să trăim pe datorie”. Economiştii spun că România a ajuns să se împrumute cu „aproape 1 miliard de euro săptămânal”
„România este într-o criză economică şi guvernul face faţă cu greu”, este declaraţia economistului Adrian Negrescu. El a făcut o comparaţie între situaţia din 2010 şi acum, spunând că „FMI ne-a dat un împrumut de 19,95 miliarde de euro și ni se părea o sumă uriașă”, iar acum am ajuns „să ne împrumutăm cu aproape un miliard de euro în fiecare săptămână”. „Să trăieşti pe datorie nu mai e fezabil”, a adăugat el.
„În 2010, FMI ne-a dat un împrumut de 19,95 miliarde de euro și ni se părea o sumă uriașă, pe care reușeam cu greu să o plătim. Am ajuns în 2025 să împrumutăm peste 50 de miliarde de euro în fiecare an, aproape un miliard de euro în fiecare săptămână, pentru a avea cu ce să plătim pensii și salarii. Iar, ca să descriu așa cum arată situația în momentul de față din punct de vedere financiar, noi am ajuns ca salariile bugetarilor plus cheltuielile sociale să reprezinte cam 90% din ce încasează statul din taxe și impozite. Dacă nu încasăm acești bani la timp, nu prea avem cu ce să plătim aceste cheltuieli, pensiile și salariile, și trebuie să ne împrumutăm, motiv pentru care ne împrumutăm foarte mult.
Mai mult decât atât, anul viitor, vrem să reducem deficitul bugetar, care e o mare povară, şi să-l coborâm undeva la 6,5%, că așa ne-am angajat în fața celor care ne finanțează și ne dau aceste împrumuturi. Ca să coborâm acolo, trebuie să tăiem de undeva aproape 10 miliarde de euro, adică aproximativ 50 de miliarde de lei. Problema se pune: de unde tai? Și avem două variante: ori creștem taxele din nou, ori începem să tăiem de la investiții, de la bunuri și servicii, de la cheltuielile cu personalul, de peste tot, ca să putem face rost de acești bani.
Ideea asta de a trăi pe datorie deja nu prea mai e fezabilă, pentru că suntem la niște dobânzi foarte mari și, dacă nu luăm măsuri de reformă, România, dincolo de aceste măsuri de austeritate, s-ar putea să nu mai fie împrumutată de nimeni. În momentul acela nu o să mai avem cu ce să plătim aceste salarii”, a spus el.
El a sublinait faptul că am ajuns în situaţia aceasta din cauza „eformelor pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat”. El a spus că cea mai mare greşeală făcută a fost „liberalizarea pieţei de energie”, pentru că astfel „pur și simplu a distrus puterea de cumpărare”.
„În primul rând, este rezultatul reformelor pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat și, bineînțeles, ca și atunci (N.r. – în 2010), au explodat după alegeri. Suntem în situația în care trebuie să tăiem de undeva. Suntem într-o criză economică în care statul reușește cu greu să facă față.
Da, s-au luat aceste măsuri de creșteri de taxe. Vă aduceți aminte de fostul premier care se tatua pe mână că nu crește TVA-ul? La dumneavoastră în emisiune spuneam că sigur va crește, pentru că asta e prima măsură pe care o au, de regulă, autoritățile când e vorba să aducă bani la buget. Problemele s-au acutizat atât de mult încât toate aceste creșteri de taxe vin una după alta. Și asta este marea problemă.
Vin pe acest cadru inflaționist, pe care tot noi ni l-am creat, pentru că am ajuns la inflația asta de 10%, cea mai mare din Europa, de trei ori mai mare decât media europeană. Pentru că anul acesta, să nu uităm un lucru, am liberalizat piața de energie, iar prețul energiei a crescut cu 70%.
Bineînțeles că au explodat toate prețurile și noi suntem vinovați, pentru că noi ne producem energia. Aceea este cea mai mare greșeală: liberalizarea pieței de energie. Mi se pare cea mai mare greșeală pe care putea să o facă statul român în momentul ăsta, pentru că pur și simplu a distrus puterea de cumpărare, a distrus competitivitatea firmelor românești, pentru că importurile, în mod paradoxal, au ajuns să fie mai ieftine decât ceea ce producem noi în România”, a adăugat el.
Premierul a prezentat, miercuri, un bilanţ al trimestrului 3 din 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024. Ilie Bolojan a transmis că „România e pe calea cea bună”, apoi a publicat cifrele care l-au făcut să afirme că „veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad”.
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a aprobat marți proiectul de lege revizuit privind noile taxe locale care vor intra în vigoare de anul viitor, inclusiv majorarea impozitelor pe proprietate și mașini.
Astfel, impozitele locale plătite de cetăţeni pe case, apartamente, maşini şi terenuri ar urma să crească din 2026 cu 5,25%, cât a fost inflaţia în anul fiscal anterior, la care se mai adaugă o creştere de până la 70%, decisă de Guvern pentru a strânge bani la bugetul de stat.
