Acasă Economie Guvernul PNL-Iohannis-Orban lansează și ”plagiază” programul electoral de ”relansare economică”

Guvernul PNL-Iohannis-Orban lansează și ”plagiază” programul electoral de ”relansare economică”

0
701

Parcă măsurile propuse de PSD erau catastrofale pentru țară domnule Prim Ministru, domnule Președinte PNL și Președinte al României, Klaus Werner Iohannis? Acum sunt atât de bune încât le puteți plagia, le puteți copia?

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, vine cu o serie de acuzații grave la adresa Guvernului Orban și susține că o mare parte din Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică este copiat din programul de guvernare al social-democraţilor. Același lucru l-a susținut și analistul economic Adrian Câciu.

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a susținut că este evident că programul de relansare economică semnat de Guvernul Orban este copiat programul PSD.

Vi-l dau pe cel din 2016 şi îl comparaţi şi veţi vedea – este copiat. Culmea, sunt copiate şi anumite pasaje pe care deja PSD le-a realizat”, a afirmat Ciolacu, într-o conferinţă de presă. El a insistat pe ideea că PSD va depune o moţiune de cenzură în Parlament și că aceasta va trece.

Când vom depune moţiunea de cenzură, cu ce program economic vom veni pe termen scurt, până la alegerile generale, pe care să îl expunem atât românilor, colegilor din Parlament, dar nu în ultimul rând preşedintelui Iohannis când va lua decizia pe cine desemnează prim-ministru – este totuşi atributul meu şi al colegilor mei de a lua această decizie în interiorul partidului”, a punctat Ciolacu.

Un cunoscut analist economic spune că, mai mult, Guvernul a copiat anumite cifre greșit. La rândul său, analistul economic Adrian Câciu a precizat că ideile bune înjurate trei ani au fost preluate, ”li s-a schimbat culoarea și au devenit ”salvatoare”.

Astăzi se relansează programul ”Îndrăznește să crezi” evident cu un alt nume și câteva mici modificări față de anul 2016.

Am citit acest program, voi îl veți citi după ora 18.

Nu pot decât să recomand ca, după împrumutul la scara largă a ideilor din programul de guvernare 2017-2020, un pic de smerenie și de decență s-ar cuveni.

Nu putem spera la un mulțumesc, sunt prea mulți eroi de carton care vor trage spuza pe turtă.Ca și concluzie nu pot decât să constat că ideile bune injurate trei ani au fost preluate, li s-a schimbat culoarea și au devenit ”salvatoare”.

Revin cu analiza de context si cost de oportunitare pentru că sunt si niste aberatii pe acolo. De corelații între măsuri nici nu mai spun.

PS din păcate nici copiatul nu mai e ce a fost.

Veți avea autostrăzi în 2030!

Veti avea spitale regionale în 2027 conform noului program deși contractele au termen de finalizare 2029.

În tot acest timp, cei care vă promit așa ceva vor încasa salarii.

Iar voi….veți avea….sănătate și speranță”, a comentat pe pagina sa de Facebook, Adrian Câciu.

Cu cel puțin o lună întârziere și după ce speranțele multor români au fost năruite, Guvernul PNL ne anunță cu mare tam-tam că mult promisul plan de redresare economică va fi prezentat de Prim-ministrul Iohannis și adjunctul său Ludovic, astă seară, în grădinile de la Clubul Diplomatic din București! Ghinion însă, este doar prezentarea, pentru că măsurile efective vor fi adoptate peste încă vreo lună. Și tot așa, târâș-grăpiș, probabil până în campania electorală.

Probabil că locația nu a fost aleasă întâmplător, ci să îi vină ca mănușă dlui Iohannis. Într-una din pauzele sale de golf, între găurile 5 și 6, dl Iohannis își va face timp să taie ”panglica” programului economic, încercând astfel să-i dea o mână de ajutor și lui Ludovic!

Oameni buni, s-au terminat locațiile guvernamentale și simțiți nevoia să faceți conferințe de presă pe terenul de golf? E închis parcul Palatului Cotroceni? Sau grădinile de la Vilele Lac unde s-a autoizolat Orban? Și încercați o chermeză în aer liber pe terenul de golf?

Un program pentru relansarea economiei ar trebui să fie ceva serios, nu un spectacol cinic în vreme ce românii nu știu ce îi așteaptă mâine. Dar probabil este contextul ideal pentru acest guvern habarnist: locație numai bună să o dea în gropi (în acest caz în găurile de pe terenul de golf)!

Chiar nu vedeți că puneți prea multă energie în claxon și nu mai rămâne nimic și pentru motor? Chiar credeți că o să-i păcăliți la nesfârșit pe români cu șmecheriile astea ieftine? Guvernul PNL și tot partidul și-au fixat drept slogan “Klaus, fă-te că lucrezi!”.

P.S. Când veți face anunțul că nu veți majora pensiile și alocațiile îl vor chema cei din Guvernul PNL încă o dată pe Klaus Iohannis? Sau la evenimente cu impact negativ pentru el locatarul de la Cotroceni nu participă?” scrie Călin Popescu Tăriceanu pe pagina personală pe facebook

La rândul său, deputatul USR Claudiu Năsui numește planul economic al liberalilor drept „o salată plină cu scheme de subvenții din banii contribuabililor, combinată cu veșnica ciorbă reîncălzită a „investițiilor” în prag de alegeri”.

USR-istul cricită planul pentru reluarea de teme vechi, înființarea de bănci pe care le numește inutile sau preluarea din ideile din programul Dragnea-Vâlcov.

Se reiau și teme vechi precum salvarea de la faliment a unor corporații din banii românilor. O idee extrem de proastă pentru România, dar extrem de bună pentru corporații care au făcut pierderi și ar vrea să le verse în contul statului român.

Se înființează încă o bancă de stat. Statul român avea 2 bănci acum un an, a mai cumpărat una, iar acum guvernul PNL vrea să mai înființeze încă una.

Se reia chiar și ideea eșuată a domnilor Dragnea și Vâlcov a unui fond suveran de investiții. Când îl făcea PSD nu era bun. Dar acum că mâna pe robinetul de bani e de la PNL, fondul devine bun. O să ne spună că nu e la fel. De fapt e fix la fel, exact cu aceleași companii pe care voiau și Dragnea-Vâlcov să le pună la căpușare”, subliniază Claudiu Năsui într-o postare pe Facebook.

Din ce bani vom face toate astea? Vorbim de zeci de miliarde de lei. Evident din banii noștri. Statul ne ia în fiecare lună jumătate din salariu. România are printre cele mai mari impozitări ale muncii pe salariile mici din toată Europa. Ca să nu mai vorbim despre faptul că apoi ne ia TVA și accize la tot ce cumpărăm. Tot românii care muncesc în economia reală vor suporta costurile. Iar pe ei nu-i ajută nimeni”, scrie Claudiu Năsui.

Mediul privat autentic, adică acela care nu e branșat la bani publici, nu va beneficia de nimic. Dimpotrivă, statul le va lua bani, va face deficit și îi va direcționa către firmele mari. Românii din economia reală vor fi sărăciți iar cei branșați la banii statului vor rămâne pe linia de plutire.

Din tot planul PNL singurul lucru bun sunt investițiile. Dar promisiunea aceasta am tot auzit-o de peste 10 ani. Mai ales în prag de alegeri. Fonduri europene nu accesăm. Suntem codașii Europei la absorbția de fonduri absolut gratuite. De ce? Pentru că la noi, guvernul a preferat să folosească programe corupte și eșuate de tip PNDL (program înființat chiar de Liviu Dragnea). Iar UE nu ne lasă să ne batem joc de banii lor, așa cum e și normal. Dacă vrem să facem investiții în bătaie de joc o facem din banii noștri.

Dar știți care este cel mai trist lucru? Că din 32 de pagini de măsuri a unui guvern așa-zis liberal, una singură nu este liberală. Niciuna. Nici vorbă de vreo reducere fiscală pe muncă. Acolo ni se va spune că nu sunt bani. În schimb să folosim banii contribuabililor pentru a susține pierderile corporațiilor străine sunt bani. Nici vorbă de vreo reducere a birocrației. Planul PNL este doar să luăm bani de la unii și să-i dăm la alții, evident prin pixul lor„, conchide deputatul.

Dar ce conține totuși ”Planul de Relansare Economică” conceput de Prim Ministrul Klaus Werner Iohannis și de ajutorul lui, Ludovic Orban

  • Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi: Valoare grant: 2000 Euro/SRL fără salariați; Toate domeniile; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, chirii, utillități; Număr beneficiari: 50.000; Buget: 100 mil. euro
  • Schema de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19: Finanțarea chiriilor pentru perioada în care desfășuararea activității comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă: valoarea chiriei/beneficiar/lună, pentru o perioadă de 3 luni. Buget: 160 mil. lei.
  • Capital de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-uri: Valoare grant: max. 125.000 Euro; Domenii: HoReCa, turism, transporturi, evenimente; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, echipamente; Buget: 350 mil. euro.
  • Granturi pentru investiții și pentru reconversia economică a IMM-urilor: Valoare grant: 50.000 – 200.000 Euro; Domenii: Industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcții, transport, turism, confecții; Cheltuieli: producție, achiziția de echipamente, utilaje, tehnologii; Buget: 550 mil. euro.

Programe de finanțare nerambursabilă pentru creșterea competitivității IMM-urilor

  • Granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operațional Regional – Axa 2.1: Grant: max. 200.000 euro; Buget alocat: 117 mil. euro; Supracontractare: 130 mil. euro;
  • Granturi pentru creșterea competitivității IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operațional Regional – Axa 2.2: Grant: 200.000 – 1.000.000 euro; Buget (alocare inițială și supracontractare): 450 mil. euro
  • Granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanțarea investițiilor mari în creșterea productivității prin Programul Operațional Regional: Grant: 2.000.000 – 6.000.000 euro; Buget(alocare inițială și supracontractare): 550 mil. euro.

Granturi pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor

  • Granturi pentru start-up-uri pentru studenți în domenii competitive și inovative: Valoare grant: 40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create. Domeniile de activitate prevăzute în Strategia Națională de Competitivitate a României și în Strategia de Cercetare Dezvoltare Inovare; Buget: 150 mil. euro
  • Granturi pentru digitalizarea IMM-urilor: Valoare grant: 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect; Cheltuieli: echipamente IT, automatizarea echipamentelor industriale, automatizarea fluxurilor tehnologice; Buget: 150 mil. euro
  • Star-Tech Innovation (Noul program Start – UP) Obiectivul schemei este finanțarea start-up-urilor inovative prin granturi de o valoare estimată la 42.000 euro. Beneficiari: aproximativ 7000 de noi IMM-uri
  • Finanțarea programelor de educație digitală a angajaților pentru IMM-uri: Valoare grant: 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect; Buget: 30 mil. euro.

Sprijin pentru dezvoltarea agriculturii și a industriei agro-alimentare

  • Finanțarea depozitelor de comercializare a produselor agricole. Obiectiv: construcția a 8 depozite regionale cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea și comercializarea produselor agricole locale. Valoarea investiției: 120 mil. euro.
  • Granturi pentru achiziția de echipamente pentru irigații: Achiziția de kit-uri pentru irigații – 6000 euro/beneficiar. Buget: 48 mil. euro.
  • Granturi de finanțare pentru antreprenoriat rural. Obiectiv: sprijinirea directă a activităților de procesare și de distribuție a produselor agricole obținute de micii producători; Valoare grant:40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create; Buget: 200 mil. euro.
  • Instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat: Bugetul estimativ este de 42 milioane euro (20 milioane euro alocare distinctă pentru tinerii din afara granițelor în scopul reîntoarcerii în țară a celor cu experiență și formare în domeniul agricol). Pentru prima dată, beneficiarii pot accesa facilitatea concesionării de terenuri cu destinație agricolă, libere de contract cu suprafață de maxim 50 de ha, aparținând domeniului public sau privat al statului.

Programe de finanțare pentru investiții noi și pentru relocarea companiilor în România

  • Schema de ajutor de stat pentru investiții noi (greenfield). Obiectiv: Stimularea și atragerea investițiilor noi cu impact major în economie prin finanțarea de proiecte de investiții, inclusiv investiții de tip greenfield. Valoare ajutor de stat: max. 37,5 mil. euro/investiție; Buget alocat: 1,5 miliarde lei anual până în 2023.
  • Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională. Obiectiv: granturi pentru dezvoltarea regională prin realizarea de investiții care determină crearea de noi locuri de muncă. Valoare ajutor de stat: max. 37,5 mil. euro/investiție; Buget alocat: 450 mil. lei anual până în 2025.

SCHEME DE GARANTARE ȘI INSTRUMENTE DE ASIGURARE A LICHIDITĂȚII

Programe de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții

  • Programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru și investiții pentru IMM-uri – Credite garantate de stat în proporție de 80% sau 90% și dobândă subvenționată 100% a creditelor de investiții și creditelor/liniilor de credit aferente capitalului de lucru contractate de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii. Plafon: 15 mld. lei; Număr beneficiari: 40.000.
  • Garanții de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru și investiții – Garanții, în numele și în contul statului, acoperind necesarul de garantare în proporție de maxim 90%, pentru credite noi sau deja acordate de către bănci comerciale pentru realizarea investițiilor şi/sau pentru susținerea activității curente a companiilor cu cifră de afaceri mai mare de 20 mil. lei. Plafon: 8 mld. lei; Număr beneficiari: 600.

Programe de garantare pentru asigurarea lichidității companiilor

  • Schema de garantare privind asigurarea creditului comercial (furnizor) – Prin acest program se urmărește stimularea expunerii la risc a asigurătorilor și facilitarea accesului companiilor la asigurarea creditului comercial. În cazul unei pierderi, suma plătită de către Ministerul Finanţelor Publice reprezintă 80% din suma neîncasată/nerecuperată de asigurător. Plafon alocat: 1 mld. lei.
  • Program de garantare finanțărilor de tip factoring cu regres și scontarea efectelor de comerț. Obiectiv: acordarea de facilităţi de garantare de către stat pentru creditele pe termen scurt acordate întreprinderilor mici şi mijlocii a căror valoare se stabilește prin corelare cu valoarea finanțărilor de tip factoring/operațiuni de scontare. Valoarea unei facilități de factoring acordate IMM-ului aderent pe un debitor cedat este de maximum 500.000 lei. Plafoane alocate: 1,5 mld. lei/factoring; 1,5 mld. lei/scontare.
  • Program de garantare a leasingului de echipamente și utilaje. Obiectiv: garantare a leasing-ului pentru IMM-urile care optează pentru o finanțare non-bancară. Vor fi acordate finanțări până la o limită maxima de 5.000.000 lei/ beneficiar, garantate în limita unui plafon de garantare în valoare de 1,5 miliarde lei.

INSTRUMENTE FINANCIAR-BANCARE DE CREȘTERE A CAPITALIZĂRII ȘI DE FINANȚARE A INVESTIȚIILOR

Instrumente de creștere a capitalizării companiilor și de finanțare a investițiilor

  • Măsuri de stimulare pentru creșterea capitalurilor proprii ale companiilor românești – Bonificații la plata impozitului pe profit acordată în funcție de menținerea capitalurilor proprii pozitive și/sau creșterea acestora pe o perioadă de timp.
  • Înființarea Fondului Român de Investiții (FRI) pentru finanțarea unor investiții în domenii de interes strategic – Înființarea unui fond de investiții de stat pentru finanțarea unor activități precum private equity (fonduri de investiții sub formă de participare la capitalul social al unor societăți comerciale), venture capital (fonduri de investiții în societăți comerciale nou sau de curând înființate), agenție de promovare a investițiilor, proiecte educaționale pentru antreprenori etc. Capitalizare inițială: 300 mil. euro.
  • Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții – Înființarea unei bănci de dezvoltare după modelul altor bănci de dezvoltare din Uniunea Europeană care contractează împrumuturi pe piețele de capital și acordă finanțări, în condiții avantajoase, pentru proiecte de investiții care sprijină obiectivele naționale de interes strategic.

MĂSURI ACTIVE DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ ȘI DE PROTECȚIE SOCIALĂ

Măsuri de sprijin pentru angajați și companii pentru reluarea activităților economice

  • Prelungirea indemnizației de șomaj tehnic – Continuarea măsurii privind acordarea indemnizației de șomaj tehnic pentru angajatorii/profesioniștii a căror activitate este suspendată. Impact: 850 mil. lei/lună.
  • Stimularea reluării activităților economice și a ocupării – Pentru beneficiarii indemnizației de șomaj tehnic care își reiau activitatea se acordă o sumă în cuantum de 41,5% din salariul brut al angajatului (maxim 41,5% din câștigul salarial mediu brut pe țară) pe o durată de 3 luni. Impact: 3,35 mld. lei.
  • Sprijin pentru program flexibil de muncă – Guvernul va asigura plata unei indemnizații în valoare de 75% din diferența dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului și salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii progamului de lucru. Măsura se aplică companiilor a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puțin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. Finanțarea acestei măsuri se va acoperi prin Programul SURE.
  • Granturi pentru formarea profesională a angajaților – Schema de finanțare se adresează angajatorilor care investesc în formarea profesională a propriilor salariați. Aceștia beneficiază de o subvenție stabilită în funcție de nivelul de calificare a programului de formare parcurs. Buget alocat: 150 mil. lei.

Alte măsuri de sprijin pentru ocuparea forței de muncă

  • Stimularea ocupării tinerilor, a persoanelor cu vârsta de peste 50 ani și a românilor întorși din străinătate – Se acordă un sprijin în valoare de 50% din salariul brut al angajatului dar nu mai mult de 2500 lei pentru angajatorii care încadrează în muncă: Tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 ani; Persoanele cu vârsta de peste 50 ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgență; Cetățeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, din motive neimputabile lor.
  • Măsuri active pentru lucrătorii sezonieri și zilieri din domeniile agriculturii, HoReCa și turismului – Protejarea angajaților prin acordarea unor măsuri de sprijin suplimentare pentru: Persoanele care au desfășurat activități ca zilieri în luna anterioară solicitării; Persoanele care desfășoară activități sezoniere în baza unor contracte individuale de muncă, pe perioadă determinată de cel puțin 3 luni.
  • Locuri de muncă pentru tineri – Valoarea granturilor acordate pentru acțiuni antreprenoriale: 25.000 euro pentru susținerea locurilor de muncă destinate tinerilor. Buget: 300 mil. euro.
  • Stimularea desfășurării muncii în regim de telemuncă – Acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziționarea de echipamente IT pentru angajații care desfășoară activități în regim de telemuncă în perioada stării de urgență/alertă.

Măsuri de protecție socială

  • Pachete alimentare și de igienă corporală pentru persoanele vulnerabile – Sprijin pentru persoanele aflate în situații de dificultate, risc de sărăcie sau cu venituri precare prin oferirea de pachete alimentare și pachete de igienă corporală; Beneficiari: 1,18 mil. persoane; Buget alocat: 225 mil. euro.
  • Vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă – Vouchere pentru mese calde acordate persoanelor în vârstă de peste 75 de ani care au venituri sub venitul minim garantat. Beneficiari: 250.000 persoane. Buget alocat: 100 mil. euro
  • Vouchere pentru elevi – Vouchere pentru elevii care provin din familiile cu venituri mici sau cu venituri sub venitul minim garantat aflați în risc de sărăcie severă, pentru achiziționarea de rechizite școlare, îmbrăcăminte și încălțăminte. Beneficiari: 400.000 copii. Buget alocat: 30 mil. euro.

Ce investiții promite Guvernul

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

  • Rutier: Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare – 407,3 Km de autostrăzi și drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro. 
  • Sibiu – Pitești (Loturi 1, 4, 5), Craiova – Pitești, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borș), Sebeș – TurdaAO:Inelul de Sud București, Varianta de ocolire Bacău, Podul peste Dunăre de la Brăila.
  • Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres. Perioada: 2020 – 2030. Cost estimat: 31 miliarde euro.
  • Sibiu – Pitești (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădășelu – Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg. Mureș – Iași – Ungheni, A3: Ploiești – Comarnic – Brașov, A7: Ploiești– Suceava – Siret, AO: Inelul de Nord București; București – Alexandria – Craiova – Lugoj, Buzău/Focșani – Brăila – Galați, Măcin – Tulcea – Constanța; Transregio Gilău – Cluj N. – Apahida
  • Feroviar: Investiții în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro
  • Finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulația trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h.
  • Proiecte noi de modernizare a căii ferate în scopul asigurării obiectivelor de conectivitate: Ploiești-Suceava-Dărmănești, București-Craiova-Timișoara-Arad, Suceava-Cluj Napoca, Buzău-Fetești, Port Constanța-Palas, Predeal-Brașov, Centura feroviară a Municipiului București, Cluj Napoca-Episcopia Bihor
  • Tren metropolitan Nădășelu – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida.
  • Metrou: Dezvoltarea noilor magistrale și extinderea magistralelor existente
  • Finalizare lucrări M5, lansare M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroport Otopeni, M4 – tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, extensie M2 Pipera – Petricani și Berceni – Linia de Centură Sud
  • Metrou Cluj Napoca – Magistrala: Gilău – Florești – Cluj-Napoca
  • Naval: Investiții totale de 4,3 mld. euro
  • Modernizarea și extinderea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanța
  • Lucrări de dragaj, de exploatare, consolidări și alte investiții pentru asigurarea navigației pe tot parcursul Dunării, pe tot timpul anului
  • Aerian: Investiții totale de 2,9 mld. euro
  • Extinderea și construirea de terminale pentru pasageri, cât și de zone cargo. Crearea de legături inter-modale între infrastructura aeriană, feroviară și rutieră.

INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ

Valoarea investițiilor programate în Sistemul Energetic Național pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la 12,48 miliarde euro de la producția de energie la rețele inteligente de transport și distribuție gaze naturale si electricitate.

  • Energie verde: parcuri eoliene onshore și offshore (2x300MW) – 4,6 mld. lei; noi capacități de producție hidro (Retezat, Vidraru, Mărișelu, Avrig, Bistra, Livezeni etc.) – 1,6 mld. lei;
  • Investiții strategice Romgaz în valoare de 15,69 mld. lei: centrale electrice cu turbine cu gaze (Iernut, Mintia), dezvoltarea proiectelor offshore Neptun Deep, Est Rapsodia și Trident de la Marea Neagră, fabrică de metanol (greenfield), noi capacități energetice în parteneriat cu companii private (Chimcomplex, Alro, Liberty Galați, etc.)
  • Plan de restructurare și decarbonare 2020 – 2025 al Societății Complexul Energetic Oltenia S.A în valoare de 7,2 mld. lei;
  • Creșterea capacității de producție a energiei electrice pe bază nucleară cu cel puțin o unitate până în 2030 și prelungirea duratei de operare a Unității 1 cu încă 30 de ani;
  • Creșterea capacității liniilor de transport a energiei electrice și de interconexiune transfrontalieră – cca. 4,6 mld. Lei
  • Investiții în sistemul național de transport al gazelor naturale și pentru interconectarea cu sistemul internațional de transport – cca. 9 mld. lei.

INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE

Construirea primelor 3 spitale regionale în perioada 2021 – 2027, cu o valoare totală de 1,64 miliarde euro:

  • Spitalul Regional de Urgență Cluj – 539,59 milioane euro;
  • Spitalul Regional de Urgență Iași – 500,35 milioane de euro;
  • Spitalul Regional de Urgență Craiova – 602,73 milioane euro.

Programe de investiții locale în sistemul sanitar pentru perioada 2021-2027, cu un buget de aproximativ 17,5 miliarde lei prin construirea/modernizarea/reabilitarea a:

  • 1.450 de centre medicale în mediul rural;
  • 25 spitale județene;
  • 110 spitale orășenești.

INFRASTRUCTURA PENTRU EDUCAȚIE

Investiții în unități școlare programate în perioada 2021– 2027: 

  • 2.488 de unități școlare vor fi incluse în programe de modernizare/reabilitare, costurile estimate – 6,046 miliarde de lei.
  • 375 de unități școlare vor beneficia de investiții în valoare de 31,4 milioane lei pentru conformarea grupurilor sanitare (alocare 2020);

Programul Reforma Educației Timpurii:

  • Finanțarea construcției unui număr de 180 grădinițe cu program prelungit sau săptămânal – 146 mil. euro

Construire/modernizare campusuri școlare/ cămine studențești/centre universitare:

  • construirea a 40 de campusuri școlare care să includă: școală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină, cu o valoare totală de aproximativ 2 miliarde lei;
  • construirea a 30 de cămine studențești care totalizează 10.244 de locuri de cazare pentru 30 de instituții de învățământ superior de stat din 13 centre universitare. Valoare totală a investițiilor se ridică la 1,248 miliarde de lei;

INVESTIȚII ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ

Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare:

  • Pentru perioada 2021-2027 se alocă un buget de cca. 8 miliarde de lei pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare pentru finanțarea a 750 de proiecte, dintre care 600 în mediul rural și 150 în mediul urban;
  • Alte investiții pentru 500 de microstații de tratare, fose septice și sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei.

Extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale:

  • Guvernul va aloca 1 miliard de euro în cadrul multianual 2021-2027, dintr-un un buget total estimat la 9,6 miliarde lei pentru extinderea și înființarea de noi rețele inteligente de gaze naturale în scopul racordării a 70% dintre locuințele din România.

Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale:

  • În perioada 2021-2027 Guvernul își propune să reabiliteze și să modernizeze cca. 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde lei și 7.000 de km de drumuri județene, pentru care se vor aloca 12 de miliarde lei.

Strategie de renovare, termoficare și reabilitare energetică a clădirilor și de reabilitare a clădirilor cu risc seismic:

  • Reabilitarea termică a 45.000 de clădiri, cu o valoare estimată de 8 miliarde de lei;
  • Consolidarea la nivel național a 300 de imobile cu risc seismic ridicat, cu o valoare estimată de 1 miliard de lei.

Modernizarea infrastructurii de termoficare în 15 unități administrativ teritoriale, cu o valoare totală de 650 milioane de lei.

  • Locuințe pentru specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socio-profesionale
  • 10.000 de unități locative pentru specialiști (2 miliarde de lei) și 5.000 unități locative pentru tineri, destinate închirierii (1 miliard de lei).

Reabilitare monumente istorice, patrimoniu cultural și sedii administrative – 2 miliarde lei.

INFRASTRUCTURA AGRICOLĂ DE IRIGAȚII

Reabilitarea infrastructurii de irigații

  • Investiții în reabilitarea a 138 amenajări de irigații, ce deservesc o suprafață de aprox. 2.4 milioane ha.
  • Valoarea lucrărilor de investiții în infrastructura de irigații: 3.4 miliarde euro.

Construirea Canalului Siret-Bărăgan prin reluarea procesului investițional pentru tronsoanele 1-3 din cadrul etapei I.

  • Etapa I – aprox. 50 km până la limita sudică a județului Vrancea – pentru această etapă studiile și proiectarea sunt finalizate, iar execuția poate fi reluată; Pentru etapa I de execuție, costurile totale sunt estimate la 83,67 milioane euro.
  • Etapa a II-a – aprox. 140 km pe teritoriul județelor Brăila, Buzău și Ialomița până la debușarea în acumularea Dridu – pentru această etapă sunt necesare studiile de fezabilitate și proiectarea.

Reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj

  • Investiții în reabilitarea a 443 amenajări de desecare-drenaj, care deservesc o suprafață de  2.838.674ha
  • Valoarea lucrărilor de investiții in amenajari de desecare: 1,1 miliarde euro

Amenajări de combatere a eroziunii solului

  • Investiții în reabilitarea a 220 amenajări de combaterea eroziunii solului , care deservesc o suprafața de 500 000 ha
  • Valoarea estimativa a lucrărilor de combatere a eroziunii solului: 500 milioane euro

INVESTIȚII DE MEDIU

  • Continuarea programelor Rabla și Rabla Plus. Cele două programe beneficiază de o alocare financiară cumulată în anul 2020 de 545 milioane lei;
  • Continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice în România, atât în localități, cât și la nivelul autostrăzilor, drumurilor naționale și europene – alocare financiară cumulată în anul 2020 de aproximativ 268 milioane lei.
  • Continuarea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanțarea autobuzelor electrice/gnc în municipii și localități. Lansarea unei noi sesiuni în anul 2020 beneficiază de o alocare financiară cumulată de aproximativ 930 milioane lei;
  • Lansarea programelor de creștere a eficienței energetice în clădiri publice și private în anul 2020, cu o alocare financiară cumulată de aproximativ 813 milioane lei;
  • Implementarea programului de creștere a eficienței energetice în complexurile de producere a energiei. Programul beneficiază de o alocare financiară în anul 2020 de 628 milioane lei;
  • Demararea programului de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor în anul 2020, cu un buget de 59 milioane lei;

INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ

Sport de performanță:

  • Construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 locuri, cu o valoare totală a investițiilor de 3,5 miliarde de lei;
  • Construirea a 8 bazine olimpice cu o valoare de 1 miliard lei și 5 patinoare artificiale pentru competiții cu o valoare totală de 300 milioane lei;
  • Construirea a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000-16.000 locuri, cu o valoare totală de 1,2 miliarde de lei;

Sport de masă:

  • Construirea a 250 săli de sport școlare, 45 bazine didactice, 400 baze sportive cu o valoare totală estimată de 5,5 miliarde de lei;
  • Construirea a 10 centre sportive pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, școală, internat, cantină, școală de antrenori, centru medical, cu o valoare estimată de 2 miliarde de lei.
Încarcă mai mult
Load More In Economie
Comments are closed.

Vezi Și

Pensiile scad cu 26% și Cîțu își umflă mușchii cu ”creșterea economiei în V”

În ciuda ”creșterii economice”, în ciuda economiei care ”duduie”, în ciuda României caren …