Guvernul nu se renunță la impozite mai mari pe locuințe de anul următor: ”Vor crește chiar și cu 50%, printr-un nou mecanism pregătit de Ministerul Finanțelor”.
Impozitele pe locuințe ar urma să crească de anul următor chiar și cu 50%, printr-un nou mecanism pregătit de Ministerul Finanțelor.
Scumpirile parcă nu sunt suficiente pentru noi, astfel că Guvernul vrea să ne majoreze și impozitele pe case cu până la 50%.
Este vorba despre amendamente depuse în Parlament, nu la Guvern, de către senatori, din partea Partidului Social Democrat și din partea Partidului Național Liberal.
Şi-au dat seama cei din coaliția de guvernare că e nevoie de bani la bugetul de stat și nu puteau aștepta până în 2024-2025, așa cum cereau primarii, ca să-și actualizeze sistemele, astfel încât să poată încasa noile taxe locale, așa cum prevede Codul fiscal care a fost modificat în această vară.
Astfel, se vine cu aceste modificări în Parlament, iar ele pot fi aplicate imediat.
Chiar de la data de 1 ianuarie 2023, va crește baza de impozitare cu 50% pentru impozitele pe clădiri.
Rămâne însă la latitudinea primarilor, în acest caz, dacă vor aplica aceste majorări, dar sunt forțați cumva de coaliția de guvernare, pentru că cel mai probabil nu vor mai primi bani pentru proiecte și astfel finanțarea nu va mai veni de la bugetul central.
Cât vom plăti în plus pentru impozitul casei.
Spre exemplu, pentru o clădire din beton, pentru care până acum era perceput un impozit de 1.000 de lei, ce are instalații de apă, canalizare, instalații electrice și de încălzire, ar putea să ajungă la 1.500 de lei impozitul.
Rămâne de văzut cât de repede vor fi aplicate toate aceste majorări și mai ales dacă toți primarii le vor aplica.
De asemenea, potrivit ministrului de Finanțe, se va trece la dezbaterea în Parlament pentru aceste amendamente, care se pare, așadar, că au au susținerea coaliției de guvernare, din moment ce au fost depuse chiar din interiorul său.
Politicienii aflați la guvernare au transmis repetat, în ultima perioadă, mesaje referitor la amânarea noului sistem de impozitare a caselor, introdus în iulie și cu aplicare din 2023, care va înlocui impozitarea actuală a locuințelor, ce ia în calcul materialele de construcție și poziționarea imobilului, cu impozitarea în funcție de o grilă notarială. Finanțele vor însă acum să renunțe la modificarea din iulie, iar impozitarea locuințelor se se facă după algoritmul folosit și astăzi, dar la valori majorate cu circa 50%.
Motivul acestei decizii o reprezintă banii pe care primăriile ar urma să îi obțină în plus din impozitele mărite pe proprietăți, respectiv 2,8 miliarde lei în 2023, și care sunt deja prinși în calculele bugetare pentru anul următor, indică datele Profit.ro.
Cum mecanismul avizat în iulie nu poate fi implementat în timp util, din cauza lipsei unei baze de date și a unui sistem de calcul automat pentru primării, aceasta a fost modalitatea găsită de Finanțe pentru a se asigura că primarii vor avea mai mulți bani chiar de anul următor.
Creșterea bazei impozabile cu 50% va duce, în cele mai multe cazuri, la o majorare similară a impozitului, având în vedere că cele mai multe primării aplică în prezent cota minimă sau aproape de minim, deci nu pot să reducă impactul bazei mai mari prin reducerea cotei. O serie de primării, cum este cea din Cluj, care aplică cea mai ridicată cotă de impozitare posibilă, pot decide, dacă doresc, să transfere populației doar o parte din impactul acestei majorări.
Ministerul Finanțelor a trimis către comisiile parlamentare mai multe amendamente la proiectul de lege care aprobă OG 16/2022, aprobată în iulie și prin care au fost introduse ample modificări fiscale, anunțate în premieră de Profit.ro.
Amendamentele pregătite acum de Finanțe vizează impozitarea proprietăților și veniturile firmelor din HoReCa obținute din alte activități decât cele specifice domeniului. O serie de parlamentari PNL, USR și din grupul fostului lider PNL Ludovic Orban au inițiat, în același timp, abrogarea supraimpozitării muncii part-time, însă nu este clar ce perspective are această inițiativă, căreia Finanțele i se opun.
Supraimpozitarea muncii part-time a fost decisă în urma negocierilor din coaliția de guvernare, fiind o măsură a PSD, formațiune care, potrivit informațiilor Profit.ro, susține în continuare măsura, în timp ce în interiorul PNL sunt unele ezitări, dar nu a fost luată o decizie de a încălca înțelegerea cu partenerul de guvernare.
Alte amendamente, de asemenea, cu perspective slabe de a fi adoptate, vizează eliminarea restricției pentru microîntreprinderi de a nu avea mai mult de 20% din venituri din activități de consultanță și management, precum și a restricției de a desfășura activități de intermediere financiară.
În iulie, Guvernul a decis să treacă, de la 1 ianuarie 2023, de la impozitul în funcție de zonă și materialele de construcție folosite la impozitul pe valoarea proprietății stabilită în funcție de grila notarială.
Autoritățile publice locale, structurile asociative, contribuabilii persoane fizice și juridice au transmis opinii referitoare la dificultățile întâmpinate, în special în ceea ce privește timpul insuficient în adaptarea bazelor de date până la 1 ianuarie 2023, potrivit Ministerului Finanțelor.
Politicienii de la guvernare au decis, în consecință, amânarea noului sistem cu cel puțin un an, pentru a da timp primarilor să își adapteze sistemele informatice.
Calcul al valorii impozabile pentru clădirile rezidențiale/nerezidențiale pe baza valorilor cuprinse în studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, astfel:
a) în cazul clădirilor rezidențiale, cota minimă să fie de 0,1% b) în cazul clădirilor nerezidențiale, cota minimă să fie de 0.5%.
b) în cazul clădirilor nerezidențiale, cota minimă să fie de 0.5% .
Se revine la impozitarea în funcție de materiale de construcții și locație, dar la valori impozabile mărite. Primarii nu pierd cele 2,8 miliarde lei
Creșterea impozitării proprietăților prin OG 16/2022 ar avea un impact de 2,79 miliarde lei în 2023, de 2,94 miliarde lei în 2024 și de 3 miliarde lei în 2025.
