Măsurile luate de Bolojan, un fiasco, cifre oficiale: ”Majorarea TVA a fost un eșec, bugetul statului încasează mai puțini bani pentru că a scăzut consumul”.
Majorarea taxelor a produs un efect de bumerang. Românii au plătit mai mult şi au redus cumpărăturile, așa că statul a încasat mai puţin. Potrivit datelor ministerului Finanţelor, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei. Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă.
Eșecul majorării taxelor: ”încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele obținute oficial, de la ministerul de Finanțe. Potrivit acestor date, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, de la o lună la alta, iar ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă.”
Majorarea taxelor din luna august nu a adus mai mulți bani la buget, așa cum spera Executivul, ci din contră. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor.
Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă. Explicația este una simplă: majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul final de la raft, ceea ce a făcut ca alimentele, dar și alte produse, să se scumpească, iar românii au fost mai prudenți.
„Consumul este în scădere, semn că oamenii nu își mai permit să cumpere ca înainte. Veniturile din accizele aplicate băuturilor spirtoase au înregistrat o scădere de 53,87 milioane lei în primele luni ale anului 2025 față de perioada similară a lui 2024, în pofida majorării nivelului accizei cu peste 14,4%”, potrivit unui comunicat al asociaţiei de băuturi spirtoase Spirits România.
Cu alte cuvinte, nimeni nu a avut de câștigat: statul a încasat mai puțin, iar românii nu și-au mai permis aceleași lucruri ca înainte de majorarea taxei.
Potrivit Eurostat, avem printre cele mai mari scăderi la nivel european, de 4,5% în septembrie, doar Estonia depășindu-ne. Datele INS ne arată că de la o lună la alta consumul a scăzut cu peste 7%. Efectul este vizibil și în coșurile de cumpărături: un român cheltuia în medie 600 de lei pe săptămână în iulie, însă în august suma a scăzut la 500 de lei, pe fondul unei inflații de 9,8% care rupe tot mai mult din puterea de cumpărare.
Consumul, într-o continuă scădere
Potrivit datelor INS, consumul faţă de anul trecut a scăzut. În luna august, consumul între 2024 şi 2025 a fost de -4%, în timp ce în septembrie de -2%.
Potrivit calculelor Asociaţiei Micilor Comercianţă, un coş de cumpărături săptămânal a ajuns de la 600 de lei la 500, din cauza inflaţiei de 9,8%.
Banca Naţională Română se așteaptă ca, în luna decembrie, să avem o inflație la fel destul de ridicată, de 9,6%.
TVA-ul a fost mărit de la 19% la 21% în august 2025.
Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025
Cum au evoluat încasările din TVA:
- iunie: 10,275 miliarde de lei
- iulie: 10,724 miliarde lei
- august: 12,556 miliarde de lei
- septembrie: 12,207 miliarde de lei
Explicația este dată de o scădere abruptă a consumului, după ce prețurile au crescut: „În luna august, consumul între 2024 şi 2025 a fost de -4%, în timp ce în septembrie de -2%”.
Economiștii l-au avertizat pe încăpățânatul Bolojan și încă îl avertizează: ”Creșterea TVA a scăzut consumul și alimentează evaziunea.”
Majorarea TVA a redus consumul și a tăiat încasările statului cu aproape 350 milioane lei. Prețurile au urcat, cumpărăturile au scăzut, iar economiștii avertizează că taxele mărite pot amplifica evaziunea.
Majorarea TVA și creșterea taxelor din ultimele luni au redus consumul și au diminuat veniturile statului. Datele Ministerului Finanțelor arată că încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei față de luna precedentă. Reducerea este de aproape 3%. Prețurile au urcat după majorarea cotei cu două puncte procentuale, iar cumpărăturile au scăzut vizibil.
Cota majorată s-a transferat în proporție de peste 85% în prețurile finale. Alimentele și produsele de bază s-au scumpit, iar gospodăriile au redus cheltuielile. Asociația Micilor Comercianți arată că un coș săptămânal a scăzut de la 600 de lei în iulie la 500 de lei în august. Inflația de 9,8% a redus și mai mult puterea de cumpărare.
Datele europene confirmă această tendință. Eurostat indică o scădere de 4,5% a consumului în septembrie. România se află printre statele cu cele mai mari diminuări la nivelul Uniunii Europene. INS arată că de la o lună la alta consumul a scăzut cu peste 7%. Comparativ cu anul trecut, scăderea este de 4% în august și 2% în septembrie.
Veniturile din accize au scăzut și ele. Asociația băuturilor alcoolice spirtoase Spirits România arată o diminuare de 53,87 milioane de lei în primele luni ale anului 2025 față de 2024, deși acciza pentru băuturi spirtoase a crescut cu peste 14,4%.
Antreprenorii și consultanții descriu efecte în lanț
Producătorii și comercianții spun că măsurile fiscale au declanșat creșteri de prețuri în lanț. Consultanții explică faptul că materiile prime și ambalajele s-au scumpit de 3 sau chiar 4 ori în ultimele luni. Antreprenorii afirmă că mulți fermieri și mici producători sunt în situații limită. Unii au ajuns în executare financiară, iar alții și-au închis afacerile după ani marcați de pierderi.
Experții contabili confirmă scăderea cifrei de afaceri și avertizează că firmele iau în calcul restructurări anul viitor. Ei spun că antreprenorii se plâng zilnic de presiunea fiscală. Reducerea consumului a afectat activitatea economică, ceea ce duce la o perspectivă îngrijorătoare pentru anul următor.
UPDATE: Cristian Păun: „Am ales cel mai prost moment să creștem taxele”
Economistul Cristian Păun spune că România a majorat taxele exact în momentul cel mai nefavorabil pentru economie. El afirmă că încasările nu au crescut semnificativ și că efectele negative se văd în toate sectoarele. În opinia sa, politicienii insistă să ridice taxele în loc să modernizeze statul și să facă reforme.
Cristian Păun spune că avem o economie aflată în scădere, ceea ce face imposibilă o creștere a veniturilor bugetare prin taxare suplimentară. El afirmă că evaziunea fiscală nu s-a redus, iar creșterile de taxe stimulează ascunderea veniturilor. Încasările mai mari din TVA sunt doar un efect al prețurilor crescute, nu al unei colectări mai bune.
Economistul consideră că, fără reforme reale, statul va continua să aplice măsuri fiscale care slăbesc economia. El avertizează că, pe măsură ce taxele cresc, evaziunea devine mai atractivă, iar colectarea devine și mai dificilă.
Economiștii și experții din economie au aceeași concluzie. Majorarea taxelor a redus consumul, a diminuat încasările statului și pune presiune pe firme și producători. Banca Națională a României (BNR) estimează o inflație de 9,6% în decembrie, ceea ce arată că presiunea pe bugetele familiilor rămâne ridicată.
UPDATE: Dan Manolescu: ”Creșterea agresivă, într-un termen scurt, a impozitării companiilor afectează mediul de afaceri.”
România a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind reducerea GAP-ului de TVA. Jalonul privind reducerea GAP-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou, în urma unor negocieri purtate de ministrul de resort, Alexandru Nazare, cu reprezentanții executivului comunitar.
Noul jalon va fi centrat pe măsuri structurale și legislative de întărire a capacității instituționale a ANAF, precum și de îmbunătățire a legislației în vederea sprijinirii organelor fiscale în măsurile de colectare și administrare a contribuabililor. Potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene, GAP-ul de TVA al României este cel mai ridicat din UE, acesta ridicându-se la 30,6% în 2023, de la 36,7% în 2021. Valoarea TVA-ului care ar fi putut fi încasat la buget, dar care nu a fost colectat de ANAF s-a ridicat astfel la 8,5 miliarde de euro în 2022, față de 9 miliarde de euro în anul precedent.
