Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat, miercuri, că ar trebui să ne pregătim de o inflaţie corelată cu creşterea costurilor salariale. Chiar şi aşa, guvernatorul BNR insistă că rata anuală a inflaţiei îşi va continua scăderea. Între timp, potrivit Băncii Centrale, românii au mai renunţat la împrumuturi din cauza dobânzilor uriaşe. În schimb au început să economisească mai mult, după cum arată creşterea numărului de depozite la termen. Cât despre scăderea dobânzilor, abia de anul viitor putem spera la asta.
Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, arată datele BNR, care estimează că rata anuală a inflației va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023. În ședința din 7 august, în care a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2023, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Abordarea strategică a BNR presupune păstrarea ratei înalte a dobânzii de politică monetară pe o perioadă mai lungă, până când devine cert că inflația coboară sub 7%, a subliniat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezentând miercuri raportul trimestrial asupra inflaţiei. Întrebat de jurnaliști, acesta a făcut câteva aprecieri legate de modificările fiscale pregătite de guvern, cu toate că Isărescu a refuzat să comenteze punctual măsuri care nu sunt deocamdată decise. Acesta a transmis, printre altele, că mediul de afaceri nu trebuie “cocoșat” cu impozite, dar, treptat, trebuie să renunțăm la privilegii fiscale. Isărescu numește pachetul unul de “consolidare și corecție fiscală”. “Sprijinim programul de ajustare și corecție fiscală, așa cum va ieși el. Dacă programul nu e suficient, ne vor mai corecta piețele!”, transmite Isărescu.
Mugur Isărescu a prezentat, miercuri, raportul trimestrial asupra inflaţiei. “Rata anuală a inflaţiei, măsurată cu indicatorul Indicele preţurilor de consum, calculat de Statistica din România, şi-a accentuat parcursul descendent în trimestrul II 2023, inclusiv ca urmare a reducerii dinamicii anuale sub indicele pe care noi îl numim CORE2 ajustat.
Determinanţii principali care au dus rata inflaţiei în jos sunt dezinflaţia puternică la nivelul bunurilor energetice, continuarea corecţiei cotaţiilor la materiile prime, acordul procesatorilor şi comercianţilor locali de a reduce preţul de consum al laptelui, temperarea în continuare a aşteptărilor inflaţioniste ale operatorilor economici, iar în sens opus au acţionat câţiva factori, menţionez acum: creşterea costurilor cu forţa de muncă, tendinţa încă ascendentă a preţurilor de import cu toată stabilitatea cursului şi persistenţa excedentului de cerere, care însă este în atenuare vizibilă. Ne menţinem însă pe cea mai bună poziţie la nivel regional din perspectiva ratei inflaţiei, mai ales dacă avem variaţia medie anuală, suntem în continuare pe locul 9”, a explicat guvernatorul BNR.
Totodată, guvernatorul BNR a explicat faptul că mediul de afaceri „nu trebuie cocoşat cu impozite, dar trebuie să plătească toată lumea„, referindu-se la măsurile de austeritate propuse de social-democraţi pentru mediul privat.
„Mediul de afaceri nu trebuie cocoșat cu impozite, dar trebuie să plătească toată lumea, Privilegiile sunt cu un scop țintit. Dacă trec de o perioadă, devin rente, care distorsionează piața. Unii vor chiar rente viagere. Nu e vorba să împovărăm prea mult, dar treptat trebuie să renunțăm la privilegii fiscale. Trebuie negociat și găsită o soluție„.
Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, ce efecte ar putea să aibă măsuri precum triplarea taxelor pentru unele firme mici şi mijlocii, eliminarea TVA de 5%, dar şi suprataxarea caselor de lux.
“Diverse. Aveţi o listă de măsuri şi fiecare poate să aibă efecte diverse atât asupra cererii, asupra creşterii economice şi asupra inflaţiei. Le vom explica atunci când vor apare. Altfel, creez iar o suită de ştiri care sunt pe lângă subiect. Subiectul pe care noi îl abordăm acum este că sprijinim un program al Guvernului de ajustare fiscală, ca să nu spun corecţie că sună mai grav aşa, ajustare fiscală şi de consolidare fiscală. Pe acela îl sprijinim în totalitate. Cum va ieşi el este atributul Guvernului. El are politica fiscală şi noi vom lucra cu el ca să fie într-adevăr o ajustare fiscală şi o consolidare fiscală”.
El a precizat că decizia legată de aceste măsuri este una politică. “Nu avem în faţă decizii tehnice. Din punct de vedere tehnic s-a pronunţat Consiliul Fiscal, diverse formule de ajustare şi de consolidare. Avem un raport al Băncii Mondiale, avem un raport al Fondului Monetar Internaţional, avem discuţiile cu Uniunea Europeană, Guvernul discută permanent. Decizia este însă politică, nu tehnică, deci nu puteţi să mă întrebaţi pe mine. Sunt o instituţie a statului care are un mandat precis. Care este soluţia politică foarte bună? Eu vă spun numai atât: Guvernul trebuie să facă şi ajustare şi consolidare fiscală, dar în acelaşi timp, trebuie să asigure stabilitatea politică şi coeziunea socială. Deci este o decizie pur politică şi când noi vorbim de stabilitate financiară, care este esenţială. Pot să vă mai adaug ceva. Fără stabilitate politică şi coeziune socială nu putem să avem stabilitate financiară”.
Pe piaţa muncii sunt condiţii relativ tensionate, subliniază Isărescu. “Pe piaţa muncii avem condiţii relativ tensionate şi această tensiune, această lipsă relativă de forţă de muncă continuă să ofere angajaţilor o putere mai mare de negociere. În partea dreaptă aveţi şi costurile unitare cu forţa de muncă. Trebuie să vă spun că acest lucru se întâmplă numai în România. Recent am fost la un seminar internaţional la Dubrovnik, organizat cu sprijinul Fondului Monetar Internaţional, şi un mesaj al unui specialist de la Fond a fost să ne pregătim de o inflaţie corelată cu creşterea costurilor salariale.
Deci, este o inflaţie destul de periculoasă, pentru că nu o combaţi uşor. Ăsta este într-adevăr un uşor avertisment legat de evoluţia viitoare a preţurilor, nu numai în România, dar în Europa în general. Avem o temperare a creşterii economice în T1. Ne ajută din punct de vedere al inflaţiei. Ştiţi că este foarte greu să faci ce am făcut noi anul trecut, adică să dai inflaţia în jos şi în acelaşi timp să nu creezi recesiune. Este un balans dificil de realizat. Până acuma ne-a ieşit, ca să spunem aşa, însă acest lucru a însemnat o prelungire a excedentului de cerere, deci deviaţia PIB-ului a rămas pozitivă. Se atenuează, dar mai greu decât am fi vrut noi să se atenueze”, a mai afirmat Isărescu.
Mugur Isărescu: ”Dacă corecţia fiscală şi consolidarea fiscală nu ating nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituţiile cu care lucrăm, o bună parte din corecţie se va face de către pieţe. Când corecţia se face prin mecanisme de piaţă este mult mai greu de controlat. Se duce pe curs, nu o să mai intre prea mulţi bani în România.”
“Dacă corecţia fiscală şi consolidarea fiscală nu ating nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituţiile cu care lucrăm, o bună parte din corecţie se va face de către pieţe. La riscul de ţară suntem cotaţi încă sus de tot. Când corecţia se face prin mecanisme de piaţă este mult mai greu de controlat. Se duce pe curs, nu o să mai intre prea mulţi bani în România. Noi dacă avem acum o rezervă extraordinară, chiar dacă protejăm presiunile pe curs, dispare lichiditatea din piaţă şi cresc dobânzile. Depinde de cum se va face această corecţie fiscală. S-ar putea să asistăm, fără ca noi să mişcăm câtuşi de puţin rata de politică monetară, la o creştere a dobânzilor din piaţă dacă nu vom avea tăria să facem o ajustare fiscale şi consolidare fiscală cu instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Nici nu mai apucăm să ne ducem la un acord cu FMI”, a spus Mugur Isărescu.
România trebuie să se pregătească de o inflaţie generată de creşterea salarială, a apreciat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Să ne pregătim de o inflaţie generată de creşterea salarială. Nu e uşoară pentru că o combaţi greu„, a spus Mugur Isăreascu, citând un studiu şi precizând că problema este şi în Europa.
Totodată, Isărescu a mai spus că este posibil ca inflaţia mai ridicată din România să fie influenţată şi de sectoarele serviciilor.
„Avem creştere economică, dar e slăbită semnificativ pentru acest an.
Avem o creştere a consumului. Ne-a surprins şi pe noi. Dar consum mai mic, economisiri mai mari ne ajută„, a continuat guvernatorul BNR.
În plus, inflaţia scade în linie cu prognozele anterioare, mai apreciază Isărescu.
„Nu am spus noi că dacă majorează impozite, creşte inflaţia. Nu toate duc la creşterea inflaţiei.
Doar creşterea TVA şi a accizelor ar putea creşte inflaţia. Repet că am putea avea o inflaţie mai scăzută. Unii colegi nu cred.
Ni se mai spune că puteam să strângem şurubul mai tare şi să ducem inflaţia mai în jos. Era incert că dacă făceam aşa venea în jos, dar aveam o certitudine – venea inflaţia„, adaugă guvernatorul BNR.
Spre comparaţie, anul trecut am avut inflaţie mai mare şi a adus venituri mai mari. Anul acesta nu mai este atât de mare inflaţia.
„Să le numim venituri vremelnice. Noutatea este că în acest an inflaţia se apropie de ce am ţintit şi nu mai au venituri în plus„, a mai apreciat Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, ţara noastră are cea mai bună poziţie la nivel regional, dar sunt alte opt stare cu inflaţie mai mare.
„Pentru prima oară trimestrial avem evoluţii negative la combustibil, au scăzut preţurile.
Preţurile la pompă sunt rezonabile, salariile cresc. Pe piaţa muncii, avem o lipsa relativă de forţă de muncă (…).
Atragerea banilor europeni este esenţială, o spunem mereu„, a încheiat Mugur Isărescu.
BNR sprijină programul de austeritate al Guvernului, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Acum sprijinim un program al guvernului de ajustare fiscală, ca să nu-i spun corecţie. Îl sprijinim în totalitate.
Cum va ieşi el este atributul guvernului, el are politica fiscală şi noi vom lucra cu el.
Nu vrem să facem acum încă un tărăboi, nu avem în faţă decizii tehnice. Avem un raport la Băncii Mondiale, avem un raport al Fondului Monetar Internaţional, avem discuţiile cu Uniunea Europeană, dar decizia este una politică, nu tehnică, deci nu puteţi să mă întrebaţi pe mine care este soluţia politică foarte bună„, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
