Alegeri cu rezultate surpriză în Franța aflată în impas, Emmanuel Macron a fugit ca dracu de tămâie de ”Extrema Dreaptă”, până a dat de ”Extrema Stângă”.
Alegeri cu rezultate-surpriză în Franța: Pe primul loc e alianța de stânga care include comuniști și extrema strângă. Pe locul doi e alianța pro-prezidențială. Extrema dreaptă condusă de Marine le Pen este pe locul trei.
Francezii și-au ales, duminică, parlamentarii, în turul doi al scrutinului cu miză istorică în urma căruia extrema dreaptă ar fi putut ajunge la putere pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial. Cu o prezență record de 67,1%, cea mai mare din 1997, electoratul din Franța s-a mobilizat împotriva partidului Reunirea Națională condus de Marine le Pen (extrema dreaptă).
Noul Front Popular (NFP, stânga) a obţinut o victorie în alegerile legislative anticipate de duminică cu peste şapte milioane de voturi (7.005.512), reprezentând 25,68% dintre voturile exprimate, potrivit ultimelor rezultate publicate de către Ministerul francez de Interne.
La o săptămână după câştigul partidului de extremă dreapta, francezii au mers duminică din nou la vot. Alegerile legislative au plasat alianţa partidelor de stânga în frunte, potrivit primelor estimări, în faţa taberei prezidenţiale a lui Emmanuel Macron şi a extremei drepte, ajunsă pe locul al treilea, niciunul dintre blocuri nereuşind să obţină majoritatea absolută.
”Partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen, Raliul Național, a pierdut alegerile parlamentare franceze, în timp ce partidul de stânga Noul Front Popular (NFP) s-a impus ca forță dominantă, conform sondajelor la ieșirea de la urne – dar Franța va avea probabil un parlament suspendat”.
Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului de extremă stânga Franța Nesupusă, s-a adresat susținătorilor, declarând că Emmanuel Macron ar trebui să ceară NFP să formeze un guvern.
”Am obținut un rezultat care ni s-a spus că este imposibil. Poporul nostru a respins în mod clar cel mai pesimist scenariu. RN este departe de majoritatea absolută pe care unii au prezis-o. Aceasta este o mare ușurare pentru Noua Franță”, a transmis Jean-Luc Mélenchon.
Extrema dreaptă franceză Rassemblement National (RN, Adunarea Naţională) intră în forţă în parlament, cu un număr istoric de deputaţi aleşi (între 115 şi 155), dar rămâne departe de putere înregistrând un scor dezamăgitor faţă de avântul său din primul tur. Franţa, un pilon al Uniunii Europene, se găseşte cufundată în necunoscut, fără nicio certitudine cu privire la viitorul său guvern, cu doar trei săptămâni înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice, comentează agenţia franceză de presă.
Cu 172 până la 215 deputaţi, conform primelor estimări ale institutelor de sondare, alianţa de stânga Nouveau Front Populaire (Noul Front Popular, NFP), formată din partide care nu sunt de acord pe o serie de probleme, a creat o surpriză devenind prima forţă a ţării. La o lună după dizolvarea parlamentului, decisă de preşedintele Emmanuel Macron, tabăra prezidenţială a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, cu 150 până la 180 de aleşi, faţă de 250 în iunie 2022.
Această tripartiţie aruncă Franţa în ceaţă, la capătul unui scrutin care a mobilizat puternic alegătorii (prezenţa la vot în jur de 67%), cea mai ridicată din 1981. Pentru că fără 289 de deputaţi, ceea ce înseamnă o majoritate absolută sau chiar apropiată de aceasta, niciun bloc nu este în măsură să formeze singur un guvern. În timp ce se aşteaptă cifrele consolidate, poziţiile adoptate de principalii lideri şi negocierile intense care vor urma, identitatea viitorului guvern rămâne incertă.
Majoritatea prezidenţială a obţinut peste 6,3 milioane de voturi (6.314.525), reprezentând 23,15% dintre voturile exprimate, adică 150 de deputaţi – doi în primul tur.
Partidul Rassemblement national (RN, extremă dreapta) a obţinut peste 8,7 milioane de voturi (8.745.081), reprezentând 32,05% dintre voturile exprimate, însă este a treia forţă politică în Noua Adunare, din cauza tipului scrutinului.
RN obţine 125 de mandate – dintre care 37 în primul tur. Acestor voturi li se adaugă 1.364.947 de sufragii obţinute de către candidaţi aliaţi ai Partisului Les Républicains al lui Éric Ciotti, adică 17 mandate în plus.
Franța se confruntă cu un blocaj după ce niciun partid sau alianță nu a obținut o majoritate în alegerile parlamentare.
Potrivit publicației citate, liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, a declarat că Noul Front Popular (NFP) ar trebui să aleagă un candidat pentru funcția de prim-ministru în cursul săptămânii.
Întrebat dacă candidatul stângii pentru funcția de prim-ministru ar putea proveni din partidul de extremă stânga France Unbowed, dl Faure a spus: „În principiu, nu vreau să exclud pe nimeni, deși cred că avem nevoie de un profil care să ne permită să vorbim cu lumea exterioară și să reunim societatea civilă”.
Nu există niciun candidat evident la funcția de prim-ministru din partea stângă, unde o gamă largă de partide au format un Nou Front Popular în încercarea de a-și uni forțele împotriva Raliului Național.
Cine este Noul Front Popular?
Potrivit BBC, este o alianță de stânga formată din socialiști, verzi, comuniști și partidul Franța Neclintită (LFI). Acestea au decis să formeze un bloc pentru a ține extrema dreaptă departe de guvernare.
Cu toate acestea, coaliția nu are o majoritate, ceea ce înseamnă că încă nu este clar cine va conduce Franța. Multe vor depinde de raportul de forțe din cadrul PNL.
„Unii socialiști moderați ar putea fi tentați să plece și să se alăture grupului lui Macron pentru a forma un guvern de centru-stânga. Dacă nu se poate forma o majoritate funcțională, președintele Macron poate cere celui mai mare partid să conducă un guvern minoritar. Alternativ, ar putea numi un guvern tehnocrat, dar este puțin probabil ca acesta să supraviețuiască mult timp. S-ar putea produce instabilitate politică, mai ales că președintele nu poate convoca noi alegeri parlamentare decât peste un an”, spun experții BBC.
