UPDATE: Procurorul general ucrainean a comentat decizia Curţii Penale Internaţionale de a emite un mandat de arestare pe numele dictatorului rus, Vladimir Putin. În urma acestui anunț, întreaga lume a primit un semnal că regimul rus este criminal și conducerea și cei din anturajul acesteia vor fi trași la răspundere, a precizat oficialul de la Kiev.
”Aceasta este o decizie istorică pentru Ucraina și pentru întregul sistem internațional de justiţie. Liderii lumii se vor gândi de trei ori înainte de a-i strânge mâna sau de a se așeza la masa negocierilor cu el (cu Vladimir Putin, n.r.).
Acesta este doar începutul unui drum lung către restabilirea justiției” a adăugat procurorul general ucrainean. Andri Kostin a amintit că Procuratura Generală a Ucrainei a documentat deportarea a peste 16.000 de copii din regiunile Donețk, Lugansk, Harkov și Herson. ”Dar cifra reală ar putea fi mult mai mare” a remarcat procurorul general ucrainean, potrivit Rador.
Curtea Penală Internațională a emis, vineri, un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, pe care îl acuză de comiterea de crime de război în Ucraina. CPI a emis mandatul pentru suspiciuni de deportare ilegală a copiilor ucraineni şi transferul ilegal de persoane din Ucraina în Rusia. Un alt mandat de arestare a fost emis de CPI pe numele Mariei Lvova-Belova, responsabil rus pentru drepturile copiilor.
Mandat de arestare pentru Vladimir Putin, emis de Curtea Penală Internaţională. Liderul rus, pus sub acuzare pentru crime de război.
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, acuzându-l că este responsabil pentru crimele de război comise în Ucraina. Moscova a negat în mod repetat acuzațiile că forțele sale au comis atrocități în timpul invaziei sale de un an asupra Ucrainei.
Curtea a declarat că președintele rus ”este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”.
De asemenea, a emis un mandat de arestare pentru Maria Alekseyevna Lvova-Belova, comisarul Rusiei pentru drepturile copilului, pe baza unor acuzații similare.
CPI a emis mandatul de arestare în cazul președintelui rus sub suspiciunea de deportare ilegală a copiilor și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.
Rusia a comis crime de război de amploare în Ucraina, omoruri intenţionate şi tortură, în unele cazuri obligând copiii să asiste la violarea celor dragi, pe alţii obligându-i să stea alături de cadavre.
Unele abuzuri pot fi catalogate drept crime împotriva umanităţii, însă anchetatorii ONU nu au observat un genocid în Ucraina după invazia rusă în această ţară, au declarat joi experţii Naţiunilor Unite, care recomandă totuşi continuarea studiilor pe această temă.
Raportul afirmă că forţele ruse au efectuat atacuri „nediscriminatorii şi disproporţionate” asupra Ucrainei şi cere ca autorii să fie traşi la răspundere. „Conflictul armat în curs de desfăşurare din Ucraina a avut efecte devastatoare la diferite niveluri”, a declarat Erik Mose, preşedintele comisiei, în cadrul unei conferinţe de presă. „Pierderile umane şi nepăsarea generală faţă de viaţa civililor sunt şocante„, a mărturisit el.
”Azi, la 17 martie 2023, Camera Preliminară II a Curţii penlae Internaţionale a emis mandat de arestare a două persoane, în cadrul situaţiei din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisarul prezidenţial însărcinat cu drepturile copilului în Rusia, anunţă într-un comunicat CPI.
Moscova a respins în mod repetat acuzaţii potrivit cărora trupele sale au comis atrocităţi în Ucraina, în ultimul an de război.
Mandatul CPI îl vizează pe Putin pe care-l suspectează de expulzare ilegală de copii şi de transfer ilegal de persoane din Ucraina în Rusia.
Un grup de anchetă ONU estima joi că transferul de către Rusia a unor copii ucraineni în zone aflate sub controlul său, în Ucraina, dar şi pe propriul teritoriu rusesc, constituie o ”crimă de război”.
Mai mulţi oficiali internaţionali au solicitat măsura emiterii mandatului de arestare de către Curtea de la Haga, inclusiv preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, încă din primele zile ale invaziei Ucrainei de către trupe ruseşti.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerul de Externe al Rusiei, a comentat informațiile legate de mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război, transmite agenția Ria Novosti. Aceasta a declarat că acest act este nul din punctul de vedere al Moscovei, reluând declarațiile lui Dmitri Peskov pe această temă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat că statul rus nu recunoaște CPI și jurisdicția acestei curți asupra situației din Ucraina.
„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil de crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și de transferul ilegal al populației (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă [În temeiul articolului 8 alineatul (2) litera (a) punctul (vii) și al articolului 8 alineatul (2) litera (b) punctul (viii) din Statutul de la Roma]. Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat al Ucrainei cel puțin de la 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să credem că domnul Putin poartă răspunderea penală individuală pentru infracțiunile menționate mai sus, (i) pentru comiterea actelor în mod direct, împreună cu alții și/sau prin intermediul altora [articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma]; Și (ii) pentru neexercitarea corespunzătoare a controlului asupra subordonaților civili și militari care au comis actele sau au permis comiterea lor și care se aflau sub autoritatea și controlul său efectiv, în conformitate cu responsabilitatea superioară [articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma]„, a transmis CPI.
„Doamna Maria Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în cadrul Biroului președintelui Federației Ruse, este considerată responsabilă de crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și de transferul ilegal al populației (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă [în temeiul articolului 8 alineatul (2) litera (a) punctul (vii) și al articolului 8 alineatul (2) litera (b) punctul (viii) din Statutul de la Roma]. Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat al Ucrainei cel puțin de la 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că doamna Lvova-Belova poartă răspunderea penală individuală pentru infracțiunile menționate mai sus, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin intermediul altora [articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma]„, a transmis CPI.
Procurorul CPI Karim Khan a deschis o investigație față de comiterea unor crime de război, crime împotriva umanității și genocid în Ucraina în urmă cu un an. El a subliniat, pe parcursul a patru vizite în Ucraina, că investighează fapte împotriva copiilor și fapte care vizează infrastructura civilă din Ucraina.
123 de țări sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. Dintre ele, 33 sunt state africane, 19 sunt țări din Asia-Pacific, 18 din Europa de Est și 28 din America Latină și Caraibe, iar 25 din Europa de Vest.
#ICC President Judge Piotr Hofmański on recent arrest warrants against Vladimir Vladimirovich Putin and Maria Alekseyevna Lvova-Belova in the context of the situation in #Ukraine
More info: https://t.co/5OMC7Xuuy5 pic.twitter.com/45bT4mHqIs— Int’l Criminal Court (@IntlCrimCourt) March 17, 2023
