Donald Trump îl amenință pe Vladimir Putin: ”Poate doar mă duce de nas și nu vrea să oprească războiul și trebuie tratat altfel”.
Președintele SUA, Donald Trump, îl atacă dur pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială, imediat după întâlnirea cu Volodimir Zelenski de la funeraliile Papei Francisc. Trump îl acuză pe Putin că ”poate nu vrea să oprească războiul” și îl amenință cu sancțiuni.
”Putin nu avea niciun motiv să lanseze rachete în zone civile, orașe și localități, în ultimele câteva zile. Mă face să cred că poate el nu vrea să oprească războiul, el doar mă duce de nas, și trebuie să fie tratat în mod diferit, prin ”(sancțiuni) bancare” sau ”sancțiuni secundare?” Prea mulți oameni mor”, a scris Trump pe Social Truth.
În postarea sa, președintele american face referire și la informațiile publicate în ultimele zile despre planul său de pace în Ucraina. ”Încerc doar să curăț mizeria care mi-a fost lăsată de Obama și Biden și ce mizerie este”, a mai scris acesta.
Reacția lui Trump de sâmbătă vine la doar câteva ore de la o discuție pe care acesta a avut-o cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Basilica Sfântul Petru din Vatican, la funeraliile Papei Francisc. Despre discuție, Casa Alba a anunțat că a fost una ”productivă”, iar Zelenski a spus că a fost ”o întâlnire bună”. ”Am discutat multe lucruri față în față. Sper să obținem rezultate în tot ceea ce am discutat. Protejarea vieții poporului nostru. O încetare a focului completă și necondiționată. Pace fiabilă și durabilă care va împiedica izbucnirea unui nou război. Reuniune foarte simbolică care are potențialul de a deveni istorică, dacă obținem rezultate comune. Vă mulțumim”, a transmis Zelenski.
Zelenski „a avut întâlniri separate” cu președintele francez Emmanuel Macron și cu premierul britanic Keir Starmer la Roma, după participarea la funeraliile Papei Francisc.
Inițial, Trump şi Zelenski au avut o reuniune de circa 15 minute dimineață, la Bazilica Sfântul Petru. Ei au convenit o nouă întâlnire tot sâmbătă, după funeralii, dar aceasta nu va mai avea loc, între timp preşedintele american plecând deja înapoi către SUA.
Putin și Witkoff au discutat trei ore planul lui Trump în Ucraina. „Pozițiile Kremlinului și Casei Albe s-au apropiat”, transmite Rusia.
Președintele rus Vladimir Putin şi emisarul american Steve Witkoff au discutat vineri circa trei ore la Kremlin, într-o întâlnire „constructivă” ce a abordat planul de pace propus de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului în Ucraina, transmite Agerpres, care citează declarațiile făcute de Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al liderului de la Kremlin.
Ușakov susține că Putin și Witkoff au discutat inclusiv posibilitatea reluării „negocierilor directe” între Moscova şi Kiev.
„O discuție constructivă şi foarte utilă a avut loc timp de trei ore (…) Au fost abordate, printre alte lucruri, posibila reluare a negocierilor directe între reprezentanții Rusiei şi Ucrainei”, a menționat Uşakov, care a participat la întrevedere.
Întâlnirea a contribuit de asemenea la „apropierea pozițiilor” între Kremlin şi Casa Albă, a adăugat oficialul rus.
Potrivit acestuia, consultările ruso-americane vor continua în mod activ în perioada următoare.
Witkoff îi duce lui Trump un mesaj de la Putin
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat, la rândul său, că Witkoff a plecat de la Moscova cu un mesaj pentru Donald Trump.
Emisarul american nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la rezultatul întâlnirii.
Aceasta este a patra vizită efectuată recent în Rusia de Steve Witkoff, care a devenit interlocutorul privilegiat al lui Vladimir Putin în contactele cu SUA asupra războiului din Ucraina.
Ce prevede planul de pace al lui Trump în Ucraina
Propunerea de plan de pace avansată de Trump prevede în principal încetarea permanentă a focului, recunoașterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de drept parte a Rusiei şi recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepția zonelor din regiunea Harkov.
Propunerea mai menționează excluderea aderării Ucrainei la NATO, dar nu şi pe cea a aderării la UE, ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, trecerea sub control american a centralei nucleare Zaporojie şi garanții de securitate pentru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene.
Într-o contrapropunere transmisă Washingtonului, Kievul şi aliații săi europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până la încheierea unui armistițiu, fără a recunoaște controlul rusesc asupra vreunui teritoriu ucrainean. Se mai are în vedere amânarea ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate pentru Ucraina şi despăgubirea acesteia de către Rusia pentru daunele provocate de război.
Tema Crimeei a redevenit, în mod particular, motiv de tensiune între Ucraina şi SUA, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric oficializarea controlului rus asupra acestei peninsule.
Zelenski a provocat reacția virulentă a lui Trump, care l-a avertizat pe liderul de la Kiev că „poate avea pacea, sau poate lupta încă trei ani înainte să piardă toată ţara”.
Rusia își menține obiectivele maximale în Ucraina
De partea sa, Kremlinul a transmis de mai multe ori că o soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare eliminarea „cauzelor profunde” ale acestuia şi „interesele legitime de securitate ale Rusiei”.
Prin această formulă, Rusia cere, de fapt, recunoașterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei țări la NATO şi crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.
Ultimele negocieri directe ruso-ucrainene au avut loc la Istanbul în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Conform Rusiei, la acele negocieri aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului şi a premierului britanic de la acea vreme, Boris Johnson.
Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nefinalizat la acel moment cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-şi limiteze capacitățile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul țării, clauze față de care președintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat categoric opoziția.
Putin e pregătit pentru discuții cu Ucraina „fără condiții prealabile”, susține Kremlinul. Trump acuză că îl „duce cu vorba”
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat SUA despre disponibilitatea sa de a iniția negocieri cu Ucraina „fără condiții prealabile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, sâmbătă.
Președintele rus Vladimir Putin a transmis Statelor Unite ale Americii despre disponibilitatea sa de a iniția negocieri cu Ucraina „fără condiții prealabile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Kyiv Independent, care citează agenția Tass.
Vladimir Putin i-a spus acest lucru trimisului special al SUA, Steve Witkoff, în timpul întâlnirii lor de la Moscova de vineri, potrivit lui Peskov. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a adăugat că liderul rus „a vorbit deja de multe ori despre asta”.
Preşedintele rus Vladimir Putin „probabil nu vrea să oprească războiul” în Ucraina şi „mă duce cu vorba”, a scris sâmbătă preşedintele american Donald Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social, într-un mesaj în care a ameninţat Rusia.
Mesajul lui Trump este critic mai întâi la adresa predecesorilor săi la Casa Albă, respectiv Joe Biden şi Barack Obama, şi la adresa jurnaliştilor americani ce îi critică un plan de pace pe care l-a propus pentru încheierea războiului ruso-ucrainean.
„Orice înţelegere aş face în legătură cu Rusia/Ucraina, oricât de bună ar fi, chiar dacă este cel mai bun acord încheiat vreodată, eşuatul New York Times va vorbi rău despre el”, a scris Trump la începutul mesajului său.
„Peter Baker, redactorul foarte părtinitor şi lipsit de talent al The Times, a urmat cerinţele editorului său şi a scris că Ucraina ar trebui să recupereze teritoriul, inclusiv, presupun, Crimeea, şi alte cereri ridicole, pentru a opri cea mai rea vărsare de sânge de la al Doilea Război Mondial. Oare de ce acest reporter superficial nu spune că Obama a fost cel care a făcut posibil ca Rusia să fure Crimeea de la Ucraina fără să tragă niciun foc de armă”, a mai scris preşedintele american.
„Acesta este războiul lui Joe Biden Somnorosul, nu al meu. A fost un fraier din prima zi şi (războiul n.red) nu ar fi trebuit să se întâmple şi nici nu s-ar fi întâmplat dacă aş fi fost preşedinte în acel moment. Eu doar încerc să curăţ mizeria lăsată de Obama şi Biden, şi ce mizerie este”, a continuat Trump, după care s-a referit la preşedintele rus Vladimir Putin.
„Acestea fiind spuse, nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile (…) Aceasta mă face să mă gândesc că probabil nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, şi trebuie tratat diferit cu el, prin „Sancţiuni Secundare” sau „Bancare”?, a încheiat Trump mesajul, postat în ziua când a avut la Roma o scurtă întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în marja funeraliilor Papei Francisc.
Mai devreme sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Putin i-a spus emisarului preşedintelui Donald Trump, Steve Witkoff, în timpul întâlnirii lor care a avut loc vineri la Kremlin, că este pregătit să negocieze încheierea conflictului din Ucraina „fără nicio condiţie prealabilă”.
O propunere de plan de pace avansată de Trump prevede în principal încetarea permanentă a focului, recunoaşterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de jure parte a Rusiei şi recunoaşterea de facto a controlului rusesc asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepţia zonelor din regiunea Harkov, excluderea aderării Ucrainei la NATO (nu şi pe cea a aderării la UE), ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei, trecerea sub control american a centralei nucleare Zaporojie şi garanţii de securitate pentru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene.
Într-o contrapropunere transmisă Washingtonului, Ucraina şi aliaţii săi europeni cer amânarea discuţiilor despre teritorii până la încheierea unui armistiţiu – fără a recunoaşte controlul rusesc asupra vreunui teritoriu ucrainean -, amânarea de asemenea a ridicării sancţiunilor împotriva Rusiei, garanţii sporite de securitate pentru Ucraina şi despăgubirea acesteia de către Rusia pentru daunele provocate de război.
Tema Crimeei a devenit în mod special un nou subiect de tensiune între Ucraina şi SUA, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric oficializarea controlului rus asupra acestei peninsule, provocând o reacţie virulentă din partea lui Trump, care l-a avertizat că „poate avea pacea, sau poate lupta încă trei ani înainte să piardă toată ţara”.
