Protestele din Iran continuă, unde cel puțin 65 de persoane au fost ucise și peste 2.300 au fost arestate. Protestele antiguvernamentale zguduie Iranul de două săptămâni, iar oamenii sunt lăsaţi fără internet de mai bine de 60 de ore.
Protestele din Iran continuă, unde cel puțin 65 de persoane au fost ucise și peste 2.300 au fost arestate. Protestele antiguvernamentale zguduie Iranul de două săptămâni, iar oamenii sunt lăsaţi fără internet de mai bine de 60 de ore.
Administrația Trump ar pregăti planuri preliminare pentru un atac asupra Iranului, păstrând inclusiv opțiunea unor lovituri aeriene la scară largă.
Începute ca o mișcare împotriva condițiilor economice dezastruoase, agravate de inflația scăpată de sub control, protestele s-au transformat într-o mișcare anti-regim și au cuprins zeci de orașe.
Blocada internetului și a comunicațiilor telefonice cu străinătatea, impusă de autorități săptămâna aceasta, este în continuare în vigoare în întreaga țară.
UPDATE: Administrația Trump pregătește planuri preliminare pentru un atac asupra Iranului, păstrând inclusiv opțiunea unor lovituri aeriene la scară largă, scrie presa din SUA.
Oficialii analizează cum să pună în aplicare recentele avertismente ale președintelui american la adresa Republicii Islamice.
Donald Trump a amenințat că va lovi Iranul dacă autoritățile îi vor ucide pe protestatarii anti-regim.
Sunt evaluate obiective ce ar putea fi vizate de loviturile americane, au declarat surse din interiorul administrației pentru Wall Street Journal.
Nu există momentan un consens asupra unui plan de acțiune, dar este luată în considerare varianta unei campanii aeriene masive contra unor multiple ținte militare.
Deocamdată, nu au fost deplasate echipamente militare sau trupe, conform surselor citate în presa de peste Ocean, iar operațiunea de planificare este „de rutină”.
Există precedentul din iunie 2025, când SUA au atacat siturile nucleare iraniene
”Iranul privește spre LIBERTATE, poate ca niciodată înainte. SUA este gata să ajute!!!”, a scris Donald Trump, sâmbătă, pe rețeaua sa, Truth Social.
Un atac american asupra Iranului nu ar fi fără precedent.
În iunie anul trecut, SUA au lansat cel puțin șase bombe „distrugătoare de buncăre” asupra a trei situri atomice din Iran, inclusiv asupra uzinei de îmbogățire a materialului fisionabil de la Fordow.
Aceasta din urmă era fortificată și amplasată la aproape 90 de metri sub un munte.
Intervenția SUA în războiul de 12 zile dintre Israel și Iran a fost decisivă, cele două părți acceptând sub presiunea Washingtonului să încheie ostilitățile până în prezent.
Sâmbătă, Iranul a amenințat că protestatarii – și oricine le oferă ajutor – vor fi considerați „dușmani ai lui Dumnezeu”, o infracțiune care se pedepsește cu moartea.
Numărul morților urma protestelor din Iran a crescut la cel puțin 65, dar există alte indicii că numărul real depășește 200.
Lui Donald Trump i s-au prezentat opțiunile pentru atacarea Iranului. Marți, îi se vor indica noi variante de acțiune
Președintele Trump a fost informat despre noile opțiuni pentru eventuale atacuri militare în Iran, a confirmat duminică un oficial american de rang înalt.
Președintele SUA a avertizat încă de vineri că, dacă guvernul iranian va începe ”să ucidă oameni așa cum a făcut-o în trecut, SUA se vor implica”.
”Îi vom lovi foarte tare acolo unde îi doare”, a spus el la Casa Albă. ”Și asta nu înseamnă intervenție la sol, ci (…) să-i lovim foarte, foarte tare acolo unde doare”, a adăugat Trump.
Pe rețelele de socializare, președintele s-a exprimat în favoarea protestatarilor anti-regim care manifestează în orașele țării de peste două săptămâni, scriind pe Truth Social: ”Iranul privește spre LIBERTATE, poate cum nu a mai făcut-o niciodată. SUA este gata să ajute!!!”
Cel puțin 538 de persoane au murit în timpul demonstrațiilor, conform angeției H.R.A.N.A., existând temeri că numărul morților este mult mai mare.
Peste 10.600 de persoane au fost arestate, a transmis agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului.
Citând oficiali americani anonimi, New York Times și The Wall Street Journal au relatat sâmbătă seară, în premieră, că lui Trump i s-au oferit opțiuni militare în Iran, dar președintele nu a luat o decizie finală.
WSJ relatează că Trump va primi opțiuni suplimentare în cursul zilei de marți.
SUA nu au deplasat, momentan, vreo forță în pregătirea unor potențiale atacuri militare.
America are multe capacități și opțiuni, iar atacurile cibernetice ar putea fi printre acestea, potrivit unui oficial american care a confirmat, de asemenea, că administrația Trump aprobă decizia lui Elon Musk de a pune la dispoziția protestatarilor din Iran terminale Starlink.
Acest serviciu de internet prin satelit ar putea ajuta contestatarii regimului de la Teheran să ocolească blocada digitală ordonată de Teheran în urmă cu trei zile și care continuă și în prezent.
SUA a impus deja sancțiuni dure la adresa regimului iranian și, în ultimele săptămâni, le-a suplimentat.
Secretarul amercian pentru Energie, Chris Wright, a declarat duminică la emisiunea ”Face the Nation with Margaret Brennan” că Donald Trump acordă ”sprijin moral” pentru evenimentele din Iran.
”Cred că poporul din Iran se revoltă pentru că oamenii simt că o Americă puternică îi susține”, a spus Wright.
Conducătorii teocrați ai Iranului continuă să susțină că protestatarii sunt agitatori influențați de SUA și Israel.
Mohammad Bagher Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a avertizat că armata americană și Israelul vor fi ”ținte legitime” dacă SUA atacă Republica Islamică.
”În cazul unui atac asupra Iranului, atât teritoriul ocupat, cât și toate centrele, bazele și navele militare americane din regiune vor fi țintele noastre legitime. Nu ne considerăm limitați la a reacționa după atacuri și vom acționa pe baza oricăror semne obiective ale unei amenințări”, a detaliat Qalibaf.
UPDATE: Ore critice în Iran. Protestele se răspândesc, sunt zeci de morți. Regimul amenință să-i execute pe manifestanți.
Cel puțin 65 de persoane au fost ucise și peste 2.300 au fost arestate în urma protestelor antiguvernamentale care zguduie Iranul de două săptămâni și continuă în prezent.
Bilanțul deceselor se bazează pe informațiile agenției de știri Human Rights Activists (H.R.A.N.A.).
BBC citează un medic și un asistent medical din două spitale iraniene, care spun că unitățile lor sunt copleșite de răniți.
Radiodifuzorul britanic a transmis că, la Teheran, un spital oftalmologic a declarat situație de criză și a citat mesajele unui alt cadru medical, care spunea că centrul său nu are suficienți chirurgi pentru a face față afluxului de pacienți.
RISKING THEIR LIVES: New video from inside Iran shows massive crowds cheering and marching through the streets of Tehran in spite of a growing crackdown from the hardline Islamist regime.
At least 65 protesters have reportedly been killed since demonstrations began two weeks… pic.twitter.com/wlUTUpkDU4
— Fox News (@FoxNews) January 10, 2026
Între timp, în capitala iraniană autoritățile ar fi tăiat curentul în mai multe zone, conform unui clip difuzat sâmbătă seară pe X, în care se văd oameni manifestând, cu lanternele telefoanelor activate, în timp ce străzile sunt în întuneric.
Tehran plunges into darkness as the Islamic regime cuts power across the city. Protesters light up the streets with phone flashlights. pic.twitter.com/VYYQbEWDvu
— Open Source Intel (@Osint613) January 10, 2026
Medic iranian citat de CNN: ”Forțele de securitate au ucis cel puțin 30 de oameni într-un oraș din nord-est”
O femeie, medic iranian din orașul Neyshabur, situat în nord-estul țării, a declarat pentru CNN într-un mesaj audio că forțele de securitate au tras cu arme militare, vineri, în protestatari și au ucis cel puțin 30 de persoane.
„Un copil de 5 ani a fost împușcat în timp ce se afla în brațele mamei sale”, a afirmat ea, adăugând că operațiunea de reprimare s-a soldat cu numeroși răniți inclusiv printre cei care nu participau efectiv la proteste.
„Spitalele sunt în haos, iar pacienții sunt îngroziți la ideea de a se interna, pentru că ar însemna să fie identificați. Din acest motiv, încercăm să le transmitem oamenilor că încercăm să-i tratăm în mod privat în clinici”, a mai spus doctorița.
CNN menționează că nu a putut verifica independent numărul de victime menționat de această femeie.
Rețeaua TV adaugă că CNN a contactat Secția pentru afaceri iraniene din Washington, DC și Ministerul Afacerilor Externe de la Teheran pentru comentarii.
Blocada digitală continuă să izoleze Iranul
Începute ca o mișcare împotriva condițiilor economice dezastruoase, agravate de inflația scăpată de sub control, protestele s-au transformat într-o mișcare anti-regim și au cuprins zeci de orașe.
Analiștii citați de presa internațională avertizează că următoarele ore sunt critice pentru soarta protestatarilor și pentru conducerea teocratică de la Teheran, care ar putea fi răsturnată după 47 de ani la cârma țării.
Blocada internetului și a comunicațiilor telefonice cu străinătatea, impusă de autorități săptămâna aceasta, este în continuare în vigoare în întreaga țară.
Un rezident din Teheran a declarat pentru CNN că blocada „pare să fi avut efectul invers” asupra manifestațiilor din stradă.
În mai multe clipuri video care au reușit să depășească embargoul informațional, pot fi văzuți protestatari scandând: „Nu ne mai este frică! Vom lupta!”
Trump: ”SUA sunt gata să vină în ajutor”
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA sprijină poporul iranian iar președintele Donald Trump a avertizat că Statele Unite vor ataca Iranul dacă forțele de securitate ale regimului îi ucid pe protestatari.
El a mai estimat că ayatollahul Ali Khamenei, confruntat cu extinderea mișcării contestatare, s-ar pregăti să fugă din țară.
Sâmbătă, Trump a indicat din nou că țara este dispusă să ofere sprijin protestatarilor din Iran. Într-o scurtă postare pe platforma sa Truth Social, Trump a scris:
„Iranul privește LIBERTATEA, poate așa cum nu a mai făcut-o niciodată. Statele Unite sunt gata să vină în ajutor!!!”
Postarea nu detaliază la ce fel de ajutor se referă Trump.
La rândul său, într-o intervenție televizată de săptămâna aceasta, liderul suprem iranian a acuzat Statele Unite că „incită protestele”.
Momentele când un regim autoritar instituie blocada informațională sunt cele mai periculoase.
Potrivit analiștilor, momentele în care comunicarea cu exteriorul este tăiată de un regim represiv sunt, din punct de vedere istoric, printre cele mai periculoase.
Când imaginile de la evenimente, relatările în direct și verificările factuale independente dispar, regimul se simte mai tentat să apese pedala represiunii dure, contând pe lipsa reacțiilor publice la nivel local sau internațional.
Concret, ce se întâmplă în următoarele ore ar putea decide:
- dacă protestele continuă să se extindă sau dacă sunt reprimate masiv și în mod violent,
- dacă forțele de securitate duc până la capăt eventualele ordine de a deschide focul,
- dacă puterile internaționale se mobilizează pentru a opri represiunea.
Evenimentele din trecut au arătat că, în Iran, perioadele de blocadă informațională au fost însoțite de escaladări subite ale violenelor.
Ce rol are prințul moștenitor, aflat în exil
Un alt factor esențial care definește realitatea protestelor din Iran este răspunsul public fără precedent la apelul lansat de Reza Pahlavi, prințul moștenitor și fiul ultimului șah al țării.
În urma demonstrațiilor masive, el i-a îndemnat pe iranieni să rămână în stradă și să-și fixeze ca obiective ocuparea și menținerea controlului asupra centrelor orașelor.
În același timp, Pahlavi l-a îndemnat pe președintele SUA, Donald Trump, să fie pregătit să ia măsuri în sprijinul poporului iranian.
Prințul le-a mai cerut lucrătorilor din sectoare economice cheie, în special petrol și energie, să declanșeze greve la nivel național.
Pentru mulți iranieni, această strategie are ecouri istorice.
În anii 1978 și 1979, grevele în industriile strategice au jucat un rol esențial în slăbirea statului, permițând instaurarea regimului teocratic și declararea Republicii Islamice.
Rămâne neclar dacă o abordare similară poate avea succes în condițiile de securitate actuale, dar analiștii spun că apelul lui Reza Pahlavi subliniază faptul că situația a ajuns într-o fază decisivă.
Procurorul general îi amenință cu moartea pe protestatari
Toți participanții la protestele din Iran vor fi considerați „moharebeh” – termen care, în legea islamică în vigoare în țară, îi desemnează pe „dușmanii lui Dumnezeu” – a declarat Mohammad Movahedi Azad, procurorul general al țării, într-un comunicat citat de presa de stat.
Infracțiunea se pedepsește cu moartea.
Pedeapsa ar urma să se aplice „participanților la revolte și teroriștilor” care au deteriorat proprietăți și au subminat securitatea, precum și celor care i-au ajutat, a spus Movahedi Azad.
Procurorii ar trebui să pregătească rapid procesele și să nu dea dovadă de clemență, compasiune sau indulgență, a adăugat acest oficial.
Procurorul de la Teheran, Ali Salehi, a spus, la rândul său, că protestatarii ar putea fi acuzați de „moharebeh”.
CNN: Susținătorii ayatollahului, chemați luni la o contra-manifestație
O contra-manifestație de amploare este așteptată luni în capitala Iranului pentru a „condamna acțiunile protestatarilor”, pe fondul mișcării anti-regim care s-a întins în întreaga țară, anunță CNN, care citează agenția semi-oficială iraniană de știri Tasnim.
Un miting al susținătorilor regimului ar urma să înceapă la Teheran la ora locală 14:00, conform sursei citate.
CNN mai adaugă că, în paralel cu protestele anti-regim, în Iran au fost semnalate, vineri, și contra-proteste ale celor care susțin conducerea actuală a țării, dar amploarea acestor mișcări nu a fost clară imediat.
UPDATE: Regimul teocratic iranian se clatină mai tare ca oricând la începutul lui 2026, după aproape două săptămâni de proteste intense la Teheran și majoritatea orașelor mari ale țării, iar situația pare doar că se înrăutățește pentru elita religioasă care conduce țara de aproape 47 de ani. Deși revolta iraniană nu pare să aibă un lider local în acest moment, fostul prinț moștenitor al coroanei imperiale iraniene, Reza Pahlavi, încearcă să preia conducerea mișcării de răsturnare a regimului mulahilor.
Fiul exilat al defunctului șah al Iranului a făcut un apel direct la protestatari să continue rezistența în fața regimului teocratic și a spus că aceste revolte reprezintă un moment decisiv pentru Iran.
În timp ce protestele s-au răspândit ca focul în tot Iranul, numele lui Reza Pahlavi a început să se audă din nou în Iran.
Intervenția sa a părut să fie motivul pentru care protestele s-au accentuat în ultimele ore, motiv pentru care regimul teocratic a hotărât să taie accesul populației la telefonie și internet. Această decizie nu a făcut decât să-i radicalizeze și mai multe pe protestatari.
De asemenea, retorică agresivă a ayatolahului Khamenei, care a spus că protestatarii sunt ”dirijați de America”, a pus și ea paie pe foc.
Reza Pahlavi, numit de monarhiștii iranieni Reza al II-lea al Iranului, este moștenitorul dinastiei Pahlavi, familia care a condus Iranul vreme de peste 50 de ani.
Tatăl său, Mohammed Reza a fost Șah al Iranului din 1941 și până în 1979, când a fugit din țară în timp ce protestele împotriva regimului său se transformau în Revoluția Iraniană. Până în 1953, Mohammed Reza Pahlavi a condus țara ca monarh ceremonial.
Din 1953, după ce serviciile secrete american și britanic au orchestrat o lovitură de stat împotriva prim-ministrului Mohammed Mossadegh, care naționalizase petrolul iranian, Mohammed Reza Pahlavi s-a impus ca monarh absolut la Teheran.
Mohammed Reza Pahlavi a patronat un regim considerat brutal și autoritar, însă cu un puternic caracter secular. Pahlavi a intrat deseori în conflicte dure cu islamiștii iranieni, care doreau o societate tradiționalistă și condusă pe bază de valori religioase.
În 1967, pentru a-și consolida domnia autoritară, Pahlavi a renunțat la titlul de ”Șah” (rege – n. red.) și a adoptat un titlu străvechi, mai prestigios – Șahanșah (regele regilor sau împărat – n. red.).
Pahlavi a încercat mult să modernizeze Iranul în stil occidental, inclusiv prin impunerea unei identități culturale în afara celei religioase islamice.
În anii ’70, economia iraniană începuse să crească accelerat, iar rata de creștere era similară cu cea din Coreea de Sud, Turcia sau Taiwan, existând inclusiv predicții că Iranul avea să devină o țară din ”Lumea întâi” pe parcursul următoarei generații.
Totuși, în ciuda dezvoltării și creșterii puternice a economiei, Șahul Iranului continua să ”domnească autoritar”. În 1961, el își apăra stilul de a conduce țara spunând ”Când iranienii vor învăța să se comporte ca suedezii, atunci mă voi comporta și eu ca regele Suediei”.
Deși modernizarea societății prin așa-zisa ”Revoluție Albă” produsese rezultate notabile în economie, educație și cultură, societatea iraniană din anii 1970 era ”în fierbere”.
Islamiștii agitau pentru revenirea în țară a unui lider religios exilat, Ruhollah Khomeini, pe care regimul șahului îl critica constant.
Percepția promovată de islamiști și de adversarii șahului era că regimul imperial Pahlavi era corupt, represiv și controlat din Occident. Șahul însuși era criticat ca fiind o ”marionetă” a SUA și UK.
Succesul Revoluției Islamice din 1979 a fost, totuși, văzut ca neașteptat și-a șocat pe mulți în epocă. Cel mai șocant a fost că o revoluție reacționară de acest fel avea loc într-o țară care se bucura de prosperitate relativă și se moderniza rapid pentru a se alătura țărilor dezvoltate ale Occidentului.
Regimul monarhic secular pro-occidental al Șahului a fost rapid înlocuit de o ”republică” islamică tradiționalistă, iar Ruhollah Khomeini a a fost înscăunat ayatolah al Iranului.
Șahul a plecat din Iran înainte ca Revoluția Islamică să-i răstoarne oficial regimul. Pahlavi a fost diagnosticat cu cancer în 1978, iar starea sa s-a deteriorat rapid. În același an, șahul aproape că nu a mai apărut în public deloc. Pe 16 ianuarie 1979, Mohammed Reza Pahlavi pleca din Iran și nu avea să se mai întoarcă niciodată.
În 1980 a murit de cancer, iar regimul său s-a prăbușit rapid după plecarea sa din țară, fiind înlocuit rapid de cel al mulahilor.
Reza Pahlavi vrea să devină liderul unui Iran ”democratic și secular”
Reza Pahlavi a fost numit prinț moștenitor al coroanei iraniene în 1967, după ce tatăl său s-a încoronat împărat. După fuga tatălui său de la Teheran, Reza a trăit în exil în Egipt și în SUA.
După ce a fost școlit o perioadă scurtă în Iran, Reza Pahlavi a mers în SUA și s-a antrenat pentru a deveni pilot. A învățat aviație la o bază americană din Texas.
Acum, în vârstă de 65 de ani, Reza Pahlavi vrea să preia conducerea protestelor din Iran și speră să fie restaurat ca monarh la Teheran.
Recent, Reza Pahlavi a făcut chiar un apel la președintele SUA, Donald Trump, cerându-i acestuia să intervină pentru a da lovitura finală regimului teocratic.
”Domnule președinte, acesta este un apel urgent și imediat pentru atenția dumneavoastră, pentru sprijinul și acțiunea dumneavoastră. Noaptea trecută i-ați văzut pe milioanele de iranieni curajoși care au ieșit în stradă în fața gloanțelor. Astăzi, ei se luptă nu doar în bătaia gloanțelor ci și într-un blackout total al comunicațiilor. Fără internet. Fără telefonie.
Ali Khamenei, temându-se că poporul va aduce sfârșitul regimului său criminal și văzând ajutorul dat de promisiunea dumneavoastră fermă pentru a-i ajuta pe protestatari, îi amenință pe oamenii din stradă cu un atac brutal. Vrea să folosească acest blackout pentru a-i ucide pe acești tineri eroi.
Le-am cerut oamenilor din stradă să lupte pentru libertatea lor și să copleșească forțele de securitate în număr mare. Noaptea trecută, au făcut asta. Amenințarea dumneavoastră la adresa acestui regim criminal îi ține și pe agresorii regimului să nu atace. Dar este o chestiune de timp. Oamenii vor fi din nou în stradă într-o oră. Vă cer ajutorul.
Ați dovedit că sunteți un om al păcii și un om de cuvânt. Vă rog să fiți pregătiți să interveniți pentru a ajuta poporul iranian”, a scris Reza Pahlavi pe Twitter.
Apelul lui Reza Pahlavi pentru protestatarii iranieni rezonează din cauza problemelor economice existențiale cu care se confruntă regimul religios de la Teheran. Sancțiunile economice și gestionarea defectuoasă a economie de către regim au dus țara în pragul unei crize groaznice.
Moneda iraniană este în fața unui colaps, prețurile la combustibil au explodat, iar furia publică devine tot mai greu de gestionat de regimul ayatolahului.
Susținătorii monarhiști din Iran îl văd pe Reza Pahlavi ca pe un simbol al stabilității de dinaintea Revoluției Islamice. Totuși, Pahlavi are și critici, care-i reproșează că reprezintă un trecut pe care iranienii nu-l mai vor.
Reza Pahlavi se descrie ca fiind un susținător al unui ”Iran secular” și al ”principiilor libertății, democrației și drepturilor omului”.
Martorii oculari din Iran spun că unii protestatari îi scandează numele și spun că ”Pahlavi se va întoarce” sau că ”Seyyed Ali (ayatolahul – n. red.) va fi răsturnat”.
Deși unii protestatari îi scandează numele, alții rămân sceptici. Opoziția iraniană rămâne și ea fragmentată și incapabilă să găseacă o strategie comună pentru răsturnarea regimului.
UPDATE: Londra: Un bărbat s-a urcat pe Ambasada Iranului și a dat jos steagul republicii. Trei lideri europeni denunță represiunea Teheranului
Două persoane au fost arestate sâmbătă, la Londra, după un incident în care steagul Republicii Islamice a fost dat jos de pe clădirea Ambasadei Iranului și înlocuit cu drapelul monarhiei care a precedat regimul teocratic de la Teheran.
Imagini distribuite pe rețelele sociale arată cum, în timpul unui protest anti-regim în fața misiunii diplomatice, un bărbat a escaladat balconul ambasadei, înainte de a înlocui drapelul iranian.
🚨 WATCH: A protester climbs the Iranian Embassy in London to replace the Islamic Republic flag with the pre-revolution Lion and Sun flag pic.twitter.com/ap9FGSyVNl
— Politics UK (@PolitlcsUK) January 10, 2026
Potrivit Poliției Metropolitane, au fost efectuate două arestări, persoanele reținute fiind acuzate pentru încălcare agravată a proprietății și agresiune asupra unui lucrător al serviciilor urgență.
O a treia persoană este căutată de polițiști în legătură cu incidentul.
Conform autorităților londoneze, protestul nu a fost marcat de „tulburări grave”.
Poliția va rămâne în zonă pentru a preveni alte incidente.
Von der Leyen denunță represiunea violentă a regimului din Iran împotriva protestatarilor
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană „susţine deplin” manifestaţiile masive anti-regim din Iran şi condamnă „represiunea violentă” împotriva participanţilor la protestele de stradă.
„Străzile din Teheran şi străzile din lumea întreagă răsună de paşii femeilor şi bărbaţilor iranieni care cer libertate. Libertatea de a vorbi, de a se reuni, de a călători şi, mai ales, de a trăi liber. Europa le stă pe deplin alături”, a precizat von der Leyen, într-o declaraţie online.
„Condamnăm fără echivoc represiunea violentă a acestor manifestaţii legitime. Responsabilii vor rămâne în memorie de partea greşită a istoriei”, a adăugat preşedinta Comisiei Europene.
Declarația sa vine după ce premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au publicat, vineri, o declarație comună în care condamnă uciderea protestatarilor iranieni.
Protestele din Iran au izbucnit pe 28 decembrie la Teheran, ca răspuns la înrăutățirea condițiilor economice, şi s-au transformat rapid în manifestații anti-regim, răspândindu-se în zeci de orașe.
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat vineri că ţara sa „nu va da înapoi” în faţa valului contestatar, iar procurorul general al țării a cerut pedeapsa cu moartea pentru protestatari.
UPDATE: Companiile aviatice își suspendă zborurile spre Iran
Companiile Lufthansa, Flydubai, Turkish Airlines, AJet, Pegasus, Qatar Airways și Austrian Airlines și‑au suspendat zborurile către Iran, în contextul protestelor anti-regim la nivel național, soldate cu zeci de morți, și ținând cont de blocada digitală instituită de conducerea de la Teheran.
Companiile nominalizare au anulat sau suspendat temporar zboruri către mai multe orașe iraniene, inclusiv Teheran, Mashhad, Shiraz, Tabriz și Bandar Abbas.
