Acasă Externe Provocare uriașă pentru regimul lui Xi Jinping, a cărui se cere demisia în stradă, proteste violente pentru a treia zi la rând în China, se scandeză „Libertate”

Provocare uriașă pentru regimul lui Xi Jinping, a cărui se cere demisia în stradă, proteste violente pentru a treia zi la rând în China, se scandeză „Libertate”

1
81

Partidul Comunist din China, nu mai reuşeşte să scape de furia poporului: ”Proteste violente masive, bătăi în stradă şi revolte în marile oraşe, după ce liderii de la Beijing au băgat într-o carantină soră cu închisoarea peste 100 de milioane de oameni.

Chinezii nu mai suportă măsurile luate de autorități în cadrul așanumitei politici ”Zero Covid”, politici ce presupuneau testare în masă, carantină, dar și ”lockdown”uri, impuse des, și uneori pe neașteptate, pentru lungi perioade de timp.

Protestele sunt o provocare fără precedent pentru președintele Xi Jinping, căruia i-a fost cerută demisia. Protestele au avut efect și la burse, unde acțiunile globale ale Chinei au scăzut puternic, luni.

Un jurnalist britanic de la BBC a fost bătut de poliție și încătușat când transmitea de la proteste. Potrivit oficialilor chinezi, jurnalistul nu s-ar fi legitimat. Și, oricum, a fost arestat ”pentru binele său”, pentru că risca să se infecteze cu Covid din mulțime.

Protestele sunt o provocare fără precedent pentru președintele Xi Jinping.

Steven Jiang, jurnalist CNN: ”A fost ceva ieșit din comun să-i vezi pe protestatarii din Shanghai strigând sloganuri care vizează direct Partidul Comunist și pe liderul acestuia, Xi Jinping. Este genul de situație care, evident, nu e tolerată în dictatura de aici. Așadar, există o îngrijorare tot mai mare cu privire la soarta unora dintre protestatarii care au fost luați pe sus de poliție”.

Poliția a făcut cele mai multe arestări la Shanghai – în zona unde protestatarii s-au adunat, pentru două nopți la rând. Astăzi, de-a lungul străzii unde au fost protestele a apărut un lung șir de de bariere înalte de culoare albastră.

Poliția le cere celor care îndrăznesc să facă poze să le șteargă pe loc din telefoane.

Deja unii s-au grăbit să facă referire la o „revoltă a hârtiilor albe„, sau „a colilor A4”. De cele mai multe ori nu scrie nimic pe aceste bucăți de hârtie. Ca un protest tăcut și o cale de a evita cenzura.

Un foc a „aprins” aceste proteste. Catalizatorul a fost incendiul mortal, de acum câteva zile, intr-un apartament dintr-un bloc turn de locuințe, din Urumqi, un oraș cu 4 milioane de locuitori. În lockdown – și speculându-se că n-au putut ieși din case din cauza ușilor blocate – 10 oameni și-au pierdut viața.

De altfel, pe rețelele sociale au apărut imagini cu persoane în combinezoane care sudează intrările în blocurile cu locatarii în carantină, din cauza infecțiilor cu COVID.

De luni de zile, milioane de chinezi trăiesc în condiții de lockdown strict. De exemplu, foarte mulți localnici din Urumqi – orașul cu 4 milioane de locuitori, unde s-a produs incendiul mortal – nu aveau voie să iasă din case, indiferent de motiv, de aproape 100 de zile.

Dacă preşedintele Xi Jinping nu reuşeşte să reprime demonstraţiile, va da „semne de slăbiciune”, iar acest lucru ar duce la alte proteste, spune profesorul Steve Tsang.

Dacă guvernul nu le reprimă rapid, atunci este posibil ca protestele să se răspândească destul de mult în oraşele care au avut de suferit de pe urma lockdown-ului, caz în care guvernul va risca să piardă controlul. Acesta este motivul pentru care nu cred că Xi Jinping va permite ca Partidul Comunist să piardă controlul”, spune el.

Profesorul Tsang mai spune că Xi Jinping ar putea face, totuşi, unele concesii în ceea ce priveşte politica ”zero-Covid”, dar numai după ce demonstraţiile se vor încheia.

Ceea ce s-ar putea întâmpla este ca, odată ce a restabilit ordinea aşa cum o vede el în China, ar putea face unele ajustări pentru a elimina unele dintre nemulţumirile care i-au făcut pe mulţi dintre protestatari să iasă în stradă”, a declarat profesorul Tsang pentru BBC. Însă, a subliniat el, asta va veni după ce ”practic” va fi reprimat protestul.

Steve Tsang este un politolog şi istoric specializat în politica şi guvernarea din China, Taiwan şi Hong Kong, politicile externe şi de securitate ale Chinei şi Taiwanului, precum şi pacea şi securitatea în Asia de Est. Născut în Hong Kong, Tsang a obţinut o diplomă de licenţă la Universitatea din Hong Kong în 1981 şi un doctorat la St Antony’s College, Oxford, în 1986. Este director al Institutului pentru China din Londra din 2016.

Mii de oameni au ieșit și duminică, în stradă în Shanghai, iar în scurt timp revolta s-a extins în Beijing, Wuhan și în alte orașe. Aseară au avut loc și ciocniri violente între manifestanţi și polițiști.

În Shanghai, poliția a folosit gaze iritante ca să împrăștie sute de protestatari. Oamenii aduseseră flori și candele în memoria victimelor unui incendiu, izbucnit într-un bloc de locuințe din orașul Urumqi.

Au murit 10 locatari și imediat s-a speculat că restricțiile anti-Covid i-ar fi împiedicat să scape, în condițiile în care măsurile includ blocarea ieșirilor din clădiri.

Abdulhafız Muhammed Emin, ruda unei victime a incendiului: ”Clădirea (incendiată) este foarte aproape de unitățile de pompieri, de spitale. În jurul clădirii sunt școli și tabere militare. De ce au ajuns atât de târziu, după câteva ore? După ce salvatorii au plecat la drum au dat de tot felul de obstacole, precum încuietori la uşă. Întreg cartierul este închis„.

Autoritățile au negat acuzațiile, dar purtătorul de cuvânt al pompierilor a stârnit și mai multă furie, după ce ar fi dat vina pe victime, că n-au fost în stare să se salveze singure.

Valul de nemulțumire s-a răspândit rapid în mai multe orașe, unde au avut loc manifestări fără precedent împotriva regimului președintelui Xi Jinping.

Proteste împotriva carantinărilor au izbucnit, duminică, la Shanghai, în mai multe universităţi din Beijing şi în alte oraşe din China, unde se intensifică furia împotriva draconicei politici de „zero COVID”.

O înregistrare video difuzată intens pe internet şi pe care AFP a geolocalizat-o la Shanghai arată protestatari strigând „Xi Jinping, demisia!” şi criticând de asemenea Partidul Comunist chinez, într-o rară demonstraţie de ostilitate împotriva preşedintelui şi a regimului în capitala economică a ţării, care la începutul anului a trecut printr-un epuizant lockdown de două luni.

Proteste de stradă au avut loc în zori în oraşul Urumqi din regiunea Xinjiang (vest), unde zece persoane au murit joi într-un incendiu. Numeroase postări care circulă pe reţelele de socializare în China acuză măsurile anti-COVID că ar fi agravat această tragedie, încetinind sosirea echipelor de intervenţie.

O persoană care a participat la proteste în Shanghai a declarat pentru AFP, sub rezerva anonimatului, că a sosit în jurul 02:00 dimineaţă la manifestaţie. „Un grup de persoane îndoliate depunea flori pe trotuar, iar un alt grup scanda sloganuri„, a relatat aceasta.

Au existat câteva ciocniri minore, dar în ansamblu menţinerea ordinii a fost civilizată„, a continuat martorul citat.

O înregistrare video făcută de alt martor arată o importantă mulţime, strigând şi agitând foi de hârtie albe – simbolizând cenzura – în faţa mai multor cordoane de poliţişti. Mai mulţi martori au relatat că cel puţin două persoane au fost reţinute de forţele de ordine.

În cursul zilei de duminică, cartierul din Shanghai redevenise liniştit, sub o puternică prezenţă poliţienească. Un jurnalist de la AFP a văzut oameni care purtau flori, plecând atunci când erau abordaţi de poliţişti.

Mai multe sute de studenţi de la prestigioasa Universitate Tsinghua din Beijing au manifestat de asemenea duminică în campusurile lor, potrivit unui martor ocular, intervievat de AFP, şi a unor imagini postate pe reţelele de socializare.

La ora locală 11:30 (03:30 GMT), unii studenţi au început să agite pancarte la intrarea în cantină. Apoi, tot mai multe persoane li s-au alăturat. Acum sunt între 200 şi 300 de protestatari. Se cântă imnul naţional şi Internaţionala, scandându-se:”Libertatea va fi triumfa„, povesteşte un student pentru AFP.

Momente de reculegere în memoria victimelor din Urumqi au avut loc în alte universităţi ale ţării, printre care prestigioasa Universitate din Beijing, potrivit unui student care a participat la o asemenea acţiune.

„Nu testelor COVID, da libertăţii!”.

Potrivit acestui martor, sloganuri împotriva politicii „zero COVID” au fost scrise pe un zid al acestei universităţi, protestatarii începând să se adune sâmbătă seara, spre miezul nopţii, în campus, mulţimea atingând între 100 de 200 de persoane spre ora 02:00 dimineaţă.

Am auzit oameni strigând:’Nu testelor COVID, da libertăţii!‘”, a mărturisit el pentru AFP, arătând fotografii şi înregistrări video care îi confirmau relatarea.

Înregistrări video pe reţelele de socializare au arătat de altfel o importantă acţiune de acest fel la Institutul de comunicaţii din Nankin (est), unde participanţii agitau de asemenea foi de hârtie albă. Alte înregistrări, a căror autenticitate AFP nu a fost în măsură să o confirme, arată alte mici manifestaţii la Xian (centru), Canton (sud) şi Wuhan (centru).

Autorităţile nu au întârziat să restricţioneze discuţiile online despre manifestaţii şi să şteargă înregistrări video.

Oboseala creşte în China împotriva politicii draconice de combatere a pandemiei. Proteste sporadice şi, uneori, violente au mai avut deja loc în multe alte oraşe în ultimele zile, în special la cea mai mare uzină de iPhone din lume situată la Zhengzhou, în centrul ţării, precum şi la Urumqi, după incendiu.

În pofida numeroaselor vaccinuri aflate la dispoziţie şi a diminuării epidemiei în restul lumii, China continuă să impună carantinări masive chiar şi atunci când apar cazuri puţine, plasând în izolare sute de persoane testate pozitiv şi cerând teste PCR cvasicotidiene pentru accesul în locuri publice.

Un anumit număr de cazuri foarte mediatizat în care serviciile de urgenţă ar fi fost încetinite de restricţiile sanitare, cu consecinţe fatale, au alimentat nemulţumirea.

China a înregistrat duminică 39.506 cazuri de COVID, record cotidian care rămâne foarte slab în raport cu cifrele înregistrate altădată în lume în momentul de vârf al pandemiei.

Protestele au început joi în orașul Urumqi, inițial ca un gest de revoltă în urma incendiului în care au murit zece oameni, deorece nu au putut ieși din clădire, ușile fiind blocate ca măsură pentru oprirea răspândirii Covid.

Nemulțumirea față de politica strictă ”Zero Covid” s-a adunat însă în ultimii doi ani, așa că oamenii au ieșit în stradă în cel puțin zece mari orașe, inclusiv în capitala financiară Shanghai, unde au avut loc ciocniri cu forțele de ordine, și în cea politică, Beijing.

De altfel, săptămâna trecută a avut loc un protest violent la cea mai mare fabrică de iPhone din lume, pe fondul nemulțumirilor legate de salarii.

Organizația Amnesty International a făcut duminică un apel la guvernul chinez să permită proteste pașnice.

Tragedia incendiului de la Urumqi a inspirat un curaj remarcabil în toată China. Aceste proteste fără precedent arată că oamenii sunt la capătul toleranței față de restricțiile excesive privind Covid”, a declarat directorul regional Hanna Young.

Reprezentanta Amnesty a adăugat că, deși în China este ”imposibil” ca oamenii să protesteze pașnic fără a fi hărțuiți și urmăriți penal, acest lucru nu a oprit protestele.

Prin urmare, o parte din manifestanți a început să protesteze cu foi albe în mână, o tactică folosită în parte pentru a scăpa de arest, acestea fiind însă considerate și un simbol al sfidării regimului autoritar.

Hârtiile albe reprezintă tot ceea ce vrem să spunem, dar nu putem. Am venit aici pentru a aduce un omagiu victimelor incendiului și sper din tot sufletul să putem vedea un final la toate aceste măsuri Covid. Vrem să trăim din nou o viață normală. Vrem să avem demnitate”, a declarat un manifestant de 26 de ani, pentru Reuters.

Într-o zi veți plăti pentru tot ce ați făcut astăzi. Și statul va trebui să plătească prețul pentru ceea ce a făcut”, a fost o altă declarație verificată de agenție.

Analistul Ian Bremmer afirmă că manifestațiile reprezintă ”cea mai mare amenințare la adresa puterii” președintelui Xi Jinping, pe care acesta a consolidat-o luna trecută prin obținerea unui al treilea mandat de cinci ani.

Demonstrațiile nu amenință în mod iminent ordinea politică existentă, dar ele înseamnă că actualul mix de politici Covid nu mai este sustenabil din punct de vedere politic. Întrebarea acum este cum va arăta redeschiderea. Răspunsul este: lent, progresiv sau dezordonat”, se arată într-o analiză a tinktank-ului Gavekal Dragonomics citată de Reuters.

Kevin Rudd, fostul prim-ministru al Australiei, a declarat la BBC că protestele care au loc în China sunt neobișnuite și ”nu par să fie coordonat la nivel central, par să fie spontane”.

El a amintit că, începând din 1989, când Piața Tiananmen din Beijing a devenit centrul unor proteste pe scară largă care au fost zdrobite violent, protestele au fost sporadice și au avut ca temă drepturile muncitorilor, disputele funciare și unele privind drepturile omului.

Amnesty International a mai acuzat cenzura și supravegherea cetățenilor, în timp ce BBC a condamnat agresiunea fizică în arest împotriva corespondentului său Ed Lawrence. În apărarea sa, Bejingul a răspuns că acesta nu s-a identificat ca jurnalist în timpul manifestațiilor.

De asemenea, presa de stat din China nu a menționat deloc protestele, ba mai mult, a început să difuzeze tot mai puține imagini cu fanii fără măști de la Cupa Mondială sau să cenzureze imaginile.

În aceste condiții, vizita anunțată săptămâna trecută a președintelui Consiliului European, Charles Michel, în China vine cum nu se poate mai bine. Acesta are programată pe 1 decembrie o întâlnire cu Xi Jinping pe 1 decembrie.

Chiar dacă vizita are ca scop reevalurea dependenței UE față de China, oficialul european are șansa să discute cu liderul chinez și cu privire la proteste și drepturile omului.

Mai mult, miniștrii de Externe din țările NATO se adună săptămâna aceasta la București pentru a discuta și cu privire la răspunsul Alianței la ascensiunea Beijingului, după ce la summitul din iunie au desemnat China drept o „provocare la adresa intereselor, securității și valorilor” NATO în noul concept strategic al alianței.

Încarcă mai mult
Load More In Externe

Vezi Și

După ce legea minorităților a fost promulgată de Zelenski, ”drepturile minorităților”, incluse în Declarația comună de la Kiev, la summitul UE-Ucraina

După ce legea minorităților a fost promulgată de Zelenski, ”drepturile minorităților”, inc…