Acasă Externe Rezultate parțiale, exit-poll ”surpriză”, Putin a câștigat în fața lui Vladimir Vladimirovici, ”alegerile” prezidențiale din Rusia, cu 88 la sută

Rezultate parțiale, exit-poll ”surpriză”, Putin a câștigat în fața lui Vladimir Vladimirovici, ”alegerile” prezidențiale din Rusia, cu 88 la sută

0
0
129

Vladimir Putin și-a asigurat duminică un nou mandat după ce a obținut potrivit primelor rezultate oficiale peste 87% din voturi, într-o mascaradă de scrutin, întins pe durata a trei zile.

Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia cu 87,8 la sută, conform exit-pollurilor, citate de Reuters. Marja de victorie a lui Putin a fost cea mai bună de până acum, depăşind cea mai mare marjă de 76,7% din cele patru alegeri anterioare, în 2018. Prezenţa la vot în acel an a fost de 67,5%. Peste opt milioane de persoane au votat online la alegerile prezidenţiale din Rusia, a declarat duminică un oficial al comisiei electorale, citat de Reuters.

Televiziunea rusă de stat l-a declarat învingător pe Putin în alegeri, pe baza mai multor exit-poll-uri. Rezultate oficiale iniţiale privind alegerile prezidenţiale din Rusia vor fi date publicităţii încă de duminică seară, dar primele rezultate semnificative vor apărea luni.

În alegerile trecute, previziunile exit-poll-urilor au fost conforme cu rezultatele finale, notează dpa. Dacă va fi ales cu 87% din voturi ar fi un record pentru Putin, care a primit 76,7% din voturi în ultimul scrutin prezidenţial din 2018.

Imediat au urmat mai multe reacţii la nivel internaţional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Putin este „beat de putere” şi „vrea să conducă etern”. El a estimat într-un mesaj pe reţelele de socializare că alegerile prezidenţiale din Rusia „nu au nicio legitimitate”.

Casa Albă a transmis la rândul ei că alegerile ruse „în mod evident nu au fost nici libere, nici corecte”, dat fiind modul în care Putin şi-a încarcerat oponenţii şi i-a împiedicat pe alţii să candideze.

„Alegerile prezidenţiale din Rusia nu sunt legale, libere şi echitabile”, a reacţionat într-un comunicat Ministerul polonez al Afacerilor Externe, adăugând că scrutinul s-a derulat „într-un context de represiuni severe” şi în regiunile ocupate din Ucraina, cu încălcarea dreptului internaţional.

Marja de victorie a lui Putin a fost cea mai bună de până acum, depăşind cea mai mare marjă de 76,7% din cele patru alegeri anterioare, în 2018.

Ucrainenii din teritoriile ocupate de armata rusă au fost forțați să voteze la alegerile prezidențiale rusești sub supravegherea unor soldați mascați, bine înarmați, care însoțesc funcționarii electorali mergând din casă în casă, notează Washington Post.

Alegerile, chiar și pentru alegătorii legitimi din Rusia, nu oferă o alegere cu adevărat democratică, Kremlinul blocând candidații adevărați ai opoziției de la vot, controlând acoperirea mediatică și, potrivit criticilor, falsificând rezultatele.

Modificările constituționale puse la cale de Putin în 2020 îi permit să guverneze potențial până în 2036, dar se înțelege în general că el va rămâne la conducere atât timp cât dorește.

Votul forțat face parte dintr-un proces mai amplu de rusificare în regiunile ocupate, care include schimbări forțate ale programelor școlare, torturarea, întemnițarea și expulzarea personalităților pro-Kyiv, instalarea unor administrații marionetă ale Kremlinului și solicitarea ca ucrainenii să semneze pentru pașapoarte rusești pentru a putea funcționa în viața de zi cu zi.

Alegeri sub semnul protestelor.

În a treia zi a alegerilor prezidenţiale din Rusia a adus şi cozile cele mai mari la secţiile de votare. Putin nu are însă motiv de bucurie. Totul a fost un protest cerut de Alexei Navalnîi înainte de moartea lui. Autorităţile au reacţionat în forţă şi au arestat mai mulţi protestatari. Manifestaţiile s-au extins şi în străinătate. La Chişinău, un bărbat a încercat să incendieze misiunea diplomatică a Moscovei. Primele rezultate vor fi anunţate luni, dar analiştii spun că singura necunoscută este procentul cu care Vladimir Putin va câştiga un nou mandat.

„Stimaţi cetăţeni, vă rugăm să părăsiţi acest loc”. Este doar unul dintre ruşii arestaţi azi pentru că a luat parte la mişcarea de protest „Prânz împotriva lui Putin”. A fost ultima dorinţă a lui Alexei Navalnîi, cel mai mare critic al preşedintelui. La ora 12 fix, cozi mari s-au format brusc la unele secţii de vot din Rusia şi la ambasadele Rusiei din întreaga lume.

Soţia fostului disident a a votat la ambasada din Berlin. „Putem folosi aceste aşa-zise alegeri împotriva lui, putem folosi ziua alegerilor ca să arătăm că existăm şi suntem mulţi. Suntem oameni reali, care trăim şi suntem împotriva lui Putin”, a declarat Iulia Navalnaia.

Printre cei care l-au sfidat pe Putin a fost şi Boris Nadejdin. Deputatul a vrut să candideze împotriva liderului de la Kremlin, dar a fost interzis pe buletinele de vot. „Poporul rus are șansa de a-și arăta atitudinea reală față de ceea ce se întâmplă votând nu pentru Putin, ci pentru alți candidați sau într-un alt fel, exact ceea ce am făcut şi eu”.

Ce riscă cei care au participat la protestul „Prânz împotriva lui Putin”.

Toţi cei care au participat la protestul „Prânz împotriva lui Putin” riscă dosare penale. De altfel, chipurilor celor care au venit la vot au fost scanate cu ajutorul camerelor de supraveghere, pentru a fi identificaţi în caz de nevoie. Unele dintre cele mai mari cozi anti-Putin s-au format la ambasadele din ţări prietene Rusiei – Turcia sau China. Procentele din Diaspora sunt cele mai aşteptate. Potrivit cotidianului german Bild, votul din Cehia ar fi unul catastrofal pentru actualul preşedinte – doar 4 % dintre ruşii de aici au votat cu Vladimir Putin.

La Chişinău, un bărbat, în vârstă de 54 de ani, a aruncat cu cocktailuri Molotov în curtea ambasadei Rusiei. Omul, care spune că are şi cetăţenia rusă, a fost imediat reţinut. Tot la Chişinău, alţi protestatari au scandat lozinci împotriva regimului de la Moscova. „Armata rusă acasă! Armata rusă acasă! Putin criminal!”

Mişcarea „Prânz împotriva lui Putin” a ajuns şi la Bucureşti. „La ora 12, dintr-o dată, foarte mulţi alegători s-au pus la rând pentru a vota şi în faţa ambasadei Rusiei în Bucureşti aşa acum se întâmplă şi în alte ţări. Oamenii spun că e modul lor pentru a cere pace în Europa”, relatează reporterul Observator, Cristi Popovici.

Nu au lipsit însă nici alegătorii pro-Putin. „Am votat pentru Putin. Văd un viitor minunat pentru țara mea, doar cu ajutorul lui Putin. În Rusia totul este minunat. Am fost acolo recent. Nu avem niciun fel de probleme”.

Votul de la Bucureşti a avut loc după ce, sâmbătă seară, o geantă abandonată a provocat o alertă cu bombă la misiunea diplomatică. Ambasada rusă se plânge că a fost o încercare a duşmanilor Rusiei de a-i împiedica pe ruşii din ţara noastră să voteze.

Ucraina a reuşit să dea la rândul ei o lovitură de imagine. Zeci de drone au fost lansate de armata Kievului pe teritoriul rusesc. Au ajuns chiar până deasupra Moscovei iar resturile uneia dintre ele au lovit o clădire de lângă aeroportul Domodedovo. Alte drone ucrainene ar fi lovit o unitate paramilitară din orașul Tiraspol, acuză autorităţile autoproclamate de acolo. Ucraina nu a revendicat atacul.

Scenariul care dă fiori Occidentului.

În ciuda protestelor, nimeni nu crede că Vladimir Putin nu va câştiga aceste alegeri. Cei trei contracandidaţi ai săi au apărut pe buletinele de vot tot cu aprobare de la Kremlin şi nu au îndrăznit să spună niciun cuvânt rău împotriva acestuia în campania electroală. Încă şase ani cu Vladimir Putin este scenariul care dă fiori în Occident. Un nou raport al serviciilor secrete germane susţine că în următorii doi ani, ţarul de la Kremlin va ataca un stat NATO.

În presa rusă Kremlinul se laudă că mai puțin de o treime din țările membre NATO condamnă alegerile prezidențiale din Rusia, scrie agenția de stat TASS, care publică și o „listă neagră” a acestora. Printre ele, și România, pe care Rusia o trece astfel pe lista cu cei mai importanți dușmani ai săi.

La graniţa cu Ucraina, puţini locuitori au votat din cauza luptelor. Batalionul Siberian, format din luptători anti-Kremlin, a capturat un sat din regiunea Belgorod şi a dat jos steagul rus. În oraşul Belgorod, noi bombardamente au dus la moartea unei adolescente. În acest timp, Ucraina continuă să fie încurajată de la Paris.

Emmanuel Macron a vorbit iar despre posibilitatea de a trimite trupe în sprijinul Kievului. „Poate că la un moment dat – nu doresc, nu voi lua iniţiativa – vor fi necesare operaţiuni la sol, oricare ar fi acestea, pentru a contracara forţele ruse”. Pentru presa ucraineană, Macron a adăugat că Europa nu trebuie să se lasă intimidată de Rusia. Temerea este însă că Vladimir Putin va folosi acest al cincilea mandat pentru a declanşa un război cu NATO.

Încarcă mai mult
Load More In Externe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vezi Și

Curg banii pentru Kamala Harris, a înregistrat donații record într-o singură zi, cine ar putea fi vicepreședintele său dacă va fi nominalizată de democrați

Facebook X (Twitter) WhatsApp Telegram Reddit Email Curg banii pentru Kamala Harris, a înr…