Rusia ironizează România: ”Românii au descoperit un OZN, acuzaţiile sunt nefondate”, partea română răspunde: „Drona era rusească! Ce voia? Poză cu eticheta?”.
„Pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian al țării și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească. În acest sens, pe 14 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i transmite ‘protestul ferm’ al autorităților române. În cursul discuției, însă, niciuna dintre întrebările adresate cu privire la identificarea dronei care ar fi pătruns în spațiul aerian român nu a primit un răspuns concret și convingător”, transmite Ambasada Rusiei la București.
MAE a convocat ambasadorul Rusiei la București
Potrivit sursei citată, „având în vedere lipsa unei confirmări obiective a provenienței naționale a aparatului zburător, protestul părții române a fost respins ca fiind nefondat și nejustificat”.
„Ambasadorul a subliniat că toate circumstanțele indică faptul că, în realitate, a avut loc o provocare intenționată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eșec militar inevitabil și de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât și a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”, se arată în finalul comunicatului.
MAE a convocat ambasadorul Rusiei la București după intrarea unei drone rusești în spațiul aerian al României, transmitând protestul ferm al României și solicitând măsuri pentru evitarea unor astfel de incidente.
O dronă a Rusiei a intrat sâmbătă seara în spațiul aerian al României și a survolat teritoriul timp de 50 de minute, înainte de a părăsi țara prin dreptul localității Padina.
Ambasada Rusiei la București a respins ca nefondat protestul autorităților române privind intrarea unei drone rusești în spațiul aerian al României, susținând că incidentul ar fi fost o provocare a Ucrainei și că nu există dovezi concrete privind proveniența aparatului.
UPDATE: General: „România trebuia să doboare drona rusească, să nu mai fie dubii că e OZN, cum a spus Rusia”
UPDATE: Băsescu, despre ironia Ambasadei Rusiei în cazul dronei: Mă tem că-şi are baza în modul nostru de a acţiona. Dacă doboram drona măcar tăcea, nu mai râdea de noi/ Întrebat ce făcea el dacă era la Cotroceni: Nu se ajungea la al 20-lea incident, vă asigur!
Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat, luni, în legătură cu reacţia ironică a Ambasadei Rusiei în cazul dronei intrate în spaţiul aerian românesc, că se teme că îşi are baza în modul de a acţiona al autorităţilor române. ”Dacă le doboram drona, ambasadorul măcar tăcea, nu mai râdea de noi”, a adăugat Băsescu. Întrebat ce ar fi făcut el dacă era la Cotroceni, fostul preşedinte a răspuns ”E al 20-lea incident. Nu se ajungea la acest număr, vă asigur!”. În opinia lui Băsescu, Rusia va mai supune ”categoric” România la ”astfel de teste”. ”România trebuie să fie pregătită să demonstreze şi aliaţilor din NATO că e capabilă să-şi apere în primă instanţă cu forţe proprii spaţiul aerian”, a punctat fostul şef al statului.
Ambasada Rusiei în România a susţinut, într-un comunicat de presă, că incidentul cu drona intrată în spaţiul aerian românesc este ”o provocare intenţionată a regimului de la Kiev”, care ”încearcă disperat să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federaţiei Ruse. În legătură cu convocarea ambasadorului Rusiei la MAE, Ambasada Rusiei precizează că protestul părţii române, care l-a convocat la MAE pe ambasadorul rus la Bucureşti, ”a fost respins ca fiind nefondat şi nejustificat”, având în vedere ”lipsa unei confirmări obiective a provenienţei ruseşti a aparatului zburător”.
”Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spaţiul aerian al ţării şi s-a grăbit să anunţe că ar fi vorba de o dronă rusească”, afirma Ambasada Rusiei în România.
Traian Băsescu a fost întrebat, luni, ce părere are despre reacţia ironică a Ambasadei Ruse la Bucureşti în cazul incidentului cu drona intrată neautorizat în spaţiul aerian românesc.
”Mă tem că ironia Ambasadei Rusiei isi are baza în modul nostru de a acţiona. Vreti să vă imaginaţi ambasada Rusiei dacă noi ieri am fi doborat drona rusească? Credeţi că mai era ironic ambasadorul Rusiei? (…) Măcar tăcea din gură, nu râdea de noi”, a răspuns Băsescu.
Fostul şef al statului a precizat că securitatea aeriană, inviolabilitatea teritoriului, inviolabilitatea spaţiului aerian ”sunt lucruri cu care nu se negociază”.
”Dacă eşti capabil, îţi aperi spaţiul aerian, dacă nu eşti capabil, se plimbă o dronă 50 de minute în spaţiul tău aerian. Deci, multe nu sunt de comentat. Iar poveştile că am fi doborât-o, dar ne-a fost frică să nu dăm foc la sat, să nu dăm foc la pădure, să nu omorâm caii din Pădurea Letea… Astea sunt poveşti pentru noi. Când e vorba de securitate, nu există prioritate mai mare decât să-i demonstrezi celui care te testează că eşti capabil să-ţi aperi spaţiul aerian”, a subliniat Traian Băsescu.
”În orice caz. România trebuie să fie pregătită să demonstreze şi aliaţilor din NATO că e capabilă să-şi apere, în primă instanţă, cu forţe proprii spaţiul aerian. Şi hai să fim cinstiţi, dacă luăm informaţiile date de ministrul Apărării că drona a zburat la 300 de metri altitudine. Ce Dumnezeu faci cu un F-16 sau cu un Rafale care zboară cu 700-800 de kilometri pe oră la o altitudine de 300 de metri? Rişti chiar aeronava. Deci, cred că avem probleme majore în a ne stabili proceduri de intervenţie. Eu aş fi deplasat în zonă sau aş fi cerut de multă vreme deplasarea în zonă a unor mijloace ale artileriei antiaeriene”, a punctat fostul şef al statului.
Întrebat ce ar fi făcut el dacă era la Palatul Cotroceni, Băsescu a răspuns: ”Este al 20-lea incident. Nu se ajungea la acest număr, vă asigur, dacă eram la Cotroceni”.
Băsescu a adăugat însă că n-ar vrea să intre în acest subiect cu ce ar fi făcut şi că ”e târziu” să-şi dea cu părerea ce-ar fi făcut.
”În orice caz, cei care trebuie să judece ce-i de făcut şi ce mijloace reale avem să lovim dronele ruseşti sunt cei care se află pe funcţie acum şi ar fi extraordinar de bine dacă ar încerca să fie cinstiţi cu populaţia şi să spună ce putem, ce nu putem şi ce ne trebuie. Povestile cu «n-am vrut să dăm foc la vegetaţia uscată»… Hai să fim serioşi!”, a mai spus Traian Băsescu.
Băsescu consideră ”ridicol” faptul că după atâta vreme nu există încă normele de aplicare a legii privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional.
”Dacă după ce, în cele din urmă, am avut legea, noi astăzi nu avem normele de aplicate si nici nu avem stabilite proceduri de reacţie în diverse variante ale violării neautorizate a spaţiului aerian al României, îmi pare rău, dar înseamnă că ne pasă prea puţin. Să nu se supere cei aflaţi în funcţii, dar să spui că azi nu ai metodologia de aplicare a legii care te autorizează să-şi aperi spaţiul aerian, mie mi se pare ridicol”, a subliniat Băsescu.
În opinia fostului preşedinte, ”lucrurile sunt la nivel de mnister al Apărării, de ministru” şi nu trebuie neapărat să se aştepte şedinţa CSAT.
”Trebuie un ordin de ministru, cu caracter permanent şi, dacă CSAT are altă părere, când se va convoca şi va avea pe ordinea de zi metodologia, o va analiza şi el. Dar până atunci, sunt specialiştii din MApN, fie că vorbim de inviolabilitatea teritoriului, a spaţiului aerian sau a spaţiului maritin, sunt comandamentele de armă care au toată ştiinţa de a stabili metodologia care poate fi aprobată de ministrul Apărării”, a conchis Traian Băsescu.
UPDATE: Ministrul Apărării, replică la sfidarea Rusiei: „Drona era rusească, scrie clar în raport. Ce voia? Poză cu eticheta?”
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a declarat luni, că, drona care a intrat în spațiul aerian al României, și pe care piloții români au urmărit-o 50 de minute, era rusească. „Ucrainenii nu au astfel de drone. Ce voia (Rusia – n.r.)? O poză cu eticheta?”, a declarat Moșteau, în replică la atitudinea sfidătoare a Rusiei.
Piloții români de F-16 au primit autorizarea de a doborî drona rusească care a intrat ieri după-amiază în spațiul aerian ţării noastre, însă, au hotărât să nu deschidă focul, a precizat ministerul Apărării Ionuț Moșteanu.
„Am analizat raportul complet al misiunii de aseară și am discutat cu colegii implicați, chiar și cu pilotul care a condus formația de F-16. Scrie clar în raport, și pilotul a confirmat că e vorba de o dronă rusească, folosită de ruși ca să atace Ucraina. Ucrainenii nu au astfel de drone. Ce voiau? O poză cu eticheta? Dar, e stilul Rusiei de a nega evidențele, nu e nimic nou.
Piloții au avut autorizarea să doboare drona, însă în momentele în care au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. E o decizie de profesionalism și responsabilitate.
Vreau să mai clarific o dată cadrul legal, pentru că sunt multe fake-news-uri: pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii. Scrie acolo că comanda aprobarea pentru a doborî drone e la comandantul operațiunii. Au luat decizia corectă, am încredere în maturitatea piloților și a comandantului lor de misiune.
În momentul în care tragi cu rachete pe teritoriul unei țări care nu e în război, sau cu tunul de bord, e un risc potential de daune colaterale.
Contactul cu drona fost intermitent. Dacă ar fi avut tot timpul contact vizual, poate ar fi dat-o jos, dar dat fiind diferența constructivă dintre avion și dronă, acest contact se pierde”, a declarat Moșteanu.
Moscova a respins protestul României, după ce MAE de la Bucureşti l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a da explicații pentru pătrunderea dronei rusești în spațiul aerian al României, sâmbătă. Reacţia ruşilor a fost halucinantă: „MApN a descoperit un alt OZN, deoarece nu există dovezi că drona este de origine rusească”.
Reacţia Rusiei a fost de-a dreptul sfidătoare la adresa NATO, asta pentru că au declarat liderii de la Moscova faptul că România „a descoperit un alt OZN”. Moscova a respins acuzațiile care i se aduc de către România cu privire la drona Gheran căzută sâmbătă pe teritoriul ţării noastre.
UPDATE: Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a spus tot luni, despre drona catalogată drept „OZN” a Rusiei că „această tactică este una pe care au mai încercat-o: aceea de a încerca să schimbe o realitate prin discurs”. Ea a subliniat că este clar că drona este rusească, deoarece „vorbim de un model de dronă iranian, un model care nu există în dotarea armatei ucrainene”.
”Cu siguranţă ruşii nu au nevoie de noi să le spunem că drona lor este a lor. Au aceeaşi abordare pe care au avut-o când a început, practic, războiul din Ucraina şi l-au numit ca operaţiune specială, nu război. Faptul că încearcă să folosească cuvinte diferite nu schimbăcu nimic realitatea. (..) Nimeni nu are o miză să-i convingă pe ruşi că drona rusească este a Rusiei, din moment ce ei ştiu foarte bine acest lucru. Şi tentativele pe care le au de a schimba realitatea, folosind aceste tipuri de discurs, nu sunt tentative care vor reuşi. De altfel, dacă ei au crezut că această provocare va intimita, sau încercările lor de a micşora solidaritatea europeană o să fie încercări cu succes, se înşală. De fiecare dată când există provocări ale spaţului comun, aliat, ale spaţului Uniunii Europene, ce se întâmplă este că noi folosim momentele respective pentru a intensifica dialogul dintre noi, pentru a creşte solidaritatea şi pentru a creşte mecanismele în care ne sincronizăm împreună deciziile, aşa cum se întâmplă şi va continua să se întâmple şi pe apărarea care ţine de Flancul Estic”, a spus ministrul de Externe.
Oana Ţoiu a precizat că NATO este o alianţă defensive iar scopul ei este pacea.
”Noi creştem capabilităţile pentru a asigura mecanismele de descurajare şi apărare”, a completat Ţoiu. Ministrul a subliniat că în discuţia colegilor din minister cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti ”a fost foarte clar protestul ferm al României, precum şi claritatea faptului că aceste provocări sunt inacceptabile”.
Întrebată dacă este nivelul de alertă ridicat în România în acest moment, ministrul de Externe a precizat: Noi, în acest moment, suntem în siguranţă. Continuăm eforturile pentru a asigura acest lucru, crescând capabilităţile pe care le avem şi intensificând dialogul în formatul NATO, în formatul UE şi cu partenerii noştri, pentru a asigura că acest lucru se întâmplă”.
Ministrul a mai spus, despre discuţiile cu preşedintele Nicuşor Dan, că îşi sincronizează constant paşii pe care îi iau în diplomaţie.
„În primul rând, ambasadorul a fost convocat la nivelul echipelor tehnice de lucru. Nu m-am întâlnit personal cu dumnealui. Dar haideți să începem cu faptele, pentru că nu este deloc un subiect de șagă.
În primul rând, a existat contact vizual din partea piloților de pe avioanele F-16 în momentul în care au monitorizat drona respectivă. De aceea este cât se poate de clar pentru Ministerul Apărării Naționale că vorbim de un model de dronă iranian, un model care nu există în dotarea armatei ucrainene, și este cât se poate de clar, din acest punct de vedere, faptul că aparține Rusiei.
Apoi, dacă este cazul să ne referim la discursul ambasadorului — totuși, nimeni nu încearcă să convingă Rusia că drona rusească, drona iraniană, îi aparține, din moment ce ei sunt primii care știu asta cu claritate. Această tactică este o tactică pe care au mai încercat-o: aceea de a încerca să schimbe o realitate prin discurs”, a spus Ţoiu.
Țoiu a subliniat că această abordare a Rusiei nu este un semn de putere, „ci un semn de slăbiciune şi de lipsă a argumentelor”.
„De altfel, și războiul din Ucraina au încercat o vreme să îl definească drept o operațiune specială, când o lume întreagă vede cu claritate că acolo este un război de agresiune nejustificat. Acest tip de abordare nu este un semn de putere, ci un semn de slăbiciune și de lipsă a argumentelor.
În ceea ce privește discuția cu colegii mei: a cerut argumente clare privind atribuirea dronei respective. A primit argumente clare, așa cum le-am explicat și eu acum, în direct. De altfel, evident, dumnealui probabil știa în secunda în care a pus primul pas în minister că drona este o dronă care le aparține. Nu se punea problema de a ne convinge reciproc”, a subliniat ea.
UPDATE: Rusia ameninţă Europa: ”Vom urmări până la finalul secolului orice stat care ne ia banii.”
Rusia avertizează că va „urmări până la sfârşitul secolului” orice stat european care încearcă să confiște activele rusești înghețate. Avertismentul vine după ce oficialii europeni au discutat despre folosirea dobânzilor și profitului din obligațiunile rusești pentru finanțarea apărării Ucrainei.
Amenințarea a fost lansată de Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. El a reacționat la informațiile potrivit cărora Comisia Europeană caută modalități creative de a folosi activele rusești înghețate pentru ajutarea financiară a Ucrainei.
După ce Vladimir Putin și-a trimis armata în Ucraina, în 2022, Statele Unite și aliații săi au interzis tranzacțiile cu banca centrală și ministerul de finanțe al Rusiei și au blocat active suverane rusești în valoare de 300-350 de miliarde de dolari, în mare parte obligațiuni guvernamentale europene, americane și britanice, deținute într-un depozitar european de valori mobiliare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut găsirea unui nou mecanism de a finanța apărarea Ucrainei folosind dobânzile şi profitul asociat activelor rusești înghețate în Europa.
Politico a relatat că Bruxelles-ul vrea să folosească banii proveniți din obligațiunile rusești ajunse la scadență și blocați la BCE pentru a finanța un împrumut special pentru „reparații” destinat Ucrainei.
Medvedev a reacționat dur pe Telegram: „Dacă se întâmplă asta, Rusia va urmări statele UE, birocrații de la Bruxelles și țările care încearcă să ne confiște proprietatea, până la sfârșitul secolului”.
El a amenințat că Rusia va folosi „toate modalitățile posibile”, inclusiv acțiuni în instanțele internaționale și naționale, dar și acțiuni „în afara instanței”.
Moscova susține că orice confiscare ar fi un act de furt care subminează încrederea în obligațiunile și monedele SUA și Europei.
RIA Novosti a relatat că investițiile directe străine în economia Rusiei se ridică la 285 de miliarde de dolari, sume care ar putea fi confiscate de statul rus, dacă activele rusești sunt la rândul lor confiscate.
UPDATE: Oficialii europeni spun că Rusia trebuie să plătească pentru distrugerile provocate în Ucraina, cel mai sângeros conflict terestru din Europa de după Al Doilea Război Mondial.
Totuși, o parte dintre oficialii occidentali se tem că precedentul creat de sechestrarea activelor suverane ruse ar putea aduce riscuri financiare şi legale.
UPDATE: Kremlinul anunță că NATO este, de facto, în război cu Rusia. Cum a răspuns la declarațiile Varșoviei.
NATO este de facto în război cu Rusia, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în replică la afirmațiile ministrului de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, care nega acest lucru.
„Este evident că NATO este în război cu Rusia. Acest lucru nu necesită dovezi. NATO oferă sprijin atât indirect, cât și direct Kievului”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, potrivit presei ruse.
UPDATE: Radoslaw Sikorski: „Nu văd pe nimeni gata să lupte cu Rusia”.
Declarația vine după ce ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a avertizat sâmbătă că propunerile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina nu vor reuși, cel mai probabil, să descurajeze o nouă agresiune a Rusiei. El a sugerat că termenul de „garanții” poate fi înșelător și a cerut ca atenția să fie concentrată pe sprijin militar și financiar.
„Garanțiile de securitate pentru Ucraina au rolul de a descuraja un potențial adversar. Deci, ceea ce spunem este că, dacă se ajunge la un fel de pace, data viitoare când Rusia va încerca ceva împotriva Ucrainei, s-ar putea să intrăm în război cu Rusia”, a spus Sikorski, la reuniunea anuală Yalta European Strategy de la Kiev.
Oficialul polonez a amintit că Ucraina a avut deja „garanții”, chiar dacă sub altă denumire, prin Memorandumul de la Budapesta din 1994. Memorandumul, semnat de Ucraina, Rusia, Statele Unite și Marea Britanie, trebuia să garanteze integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, în schimbul renunțării de către Kiev la arsenalul nuclear.
„În esență, dacă oferim garanții Ucrainei, spunem că am putea intra în război cu Rusia. Nu cred că este convingător. Cine vrea să lupte cu Rusia? Nu văd prea mulți voluntari. În relațiile internaționale, nimic nu e mai rău decât să oferi garanții în care nimeni nu are încredere”, a mai declarat Sikorsk
El a cerut o schimbare de abordare, pledând pentru monitorizarea păcii și consolidarea capacităților Ucrainei. Totodată, a subliniat importanța sprijinului militar și financiar, avertizând că discuțiile prelungite despre garanții pot distrage atenția factorilor de decizie de la nevoile urgente de finanțare pentru 2026 și 2027.
