UE se pregăteşte să riposteze la tarifele lui Trump. Mărfurile care ar putea fi taxate suplimentar
Ţările Uniunii Europene vor încerca în următoarele zile să adopte o poziţie unitară împotriva noilor tarife vamale impuse de preşedintele american Donald Trump, urmând să aprobe un prim set de măsuri de retorsiune care vizează importuri din Statele Unite în valoare de până la 28 de miliarde de dolari, de la aţă dentară până la diamante, relatează CNBC.
O astfel de mişcare ar alinia UE la răspunsurile deja anunţate de China şi Canada, marcând o escaladare timpurie a unui posibil război comercial global, cu riscul de a scumpi bunurile pentru miliarde de consumatori şi de a împinge economiile lumii în recesiune. Blocul celor 27 de state membre se confruntă cu tarife de 25% la importurile de automobile, oţel şi aluminiu, precum şi cu tarife ”reciproce” de 20%, începând de miercuri, pentru aproape toate celelalte bunuri.
Tarifele impuse de Trump acoperă aproximativ 70% din exporturile UE către Statele Unite, în valoare totală de 532 de miliarde de euro (585 miliarde de dolari) anul trecut, iar alte taxe vamale sunt aşteptate să afecteze cuprul, produsele farmaceutice, semiconductoarele şi lemnul.
Comisia Europeană, care coordonează politica comercială a Uniunii, va propune luni seara statelor membre o listă de produse americane care să fie vizate de taxe suplimentare ca răspuns la tarifele impuse de SUA pe oţel şi aluminiu, evitând deocamdată aplicarea generalizată a tarifelor ”reciproce”. Lista ar urma să includă carne, cereale, vin, lemn şi articole de îmbrăcăminte, dar şi produse precum gumă de mestecat, aţă dentară, aspiratoare şi hârtie igienică.
Un produs care a stârnit dezbateri în interiorul blocului este bourbonul american. Comisia a propus un tarif de 50%, ceea ce a provocat ameninţarea lui Trump de a introduce un tarif de 200% pentru băuturile alcoolice europene dacă măsura va fi adoptată.
Exportatorii de vin din Franţa şi Italia şi-au exprimat îngrijorarea. UE, a cărei economie este puternic dependentă de comerţul liber, doreşte să obţină o susţinere largă pentru orice reacţie, menţinând astfel presiunea asupra lui Trump pentru a intra în negocieri.
Luni dimineaţă, Luxemburgul va găzdui prima reuniune politică la nivelul UE de la anunţul tarifelor, unde miniştrii responsabili de comerţ din cele 27 de state membre vor discuta impactul măsurilor americane şi cele mai bune căi de reacţie.
Diplomaţii europeni au declarat că principalul obiectiv este exprimarea unei poziţii comune: disponibilitatea de a negocia eliminarea tarifelor, dar şi pregătirea de a adopta contramăsuri dacă negocierile eşuează. ”Marea noastră temere după Brexit era destrămarea unităţii prin acorduri bilaterale, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Sigur, acum avem o situaţie diferită, dar toată lumea înţelege că interesul este într-o politică comercială comună”, a declarat un diplomat UE.
Tarife de contrareacţie
În interiorul Uniunii, opiniile privind răspunsul variază. Franţa consideră că UE ar trebui să meargă dincolo de tarife, iar preşedintele Emmanuel Macron a sugerat ca firmele europene să suspende investiţiile în SUA până când ”lucrurile vor fi clarificate”.
Irlanda, care trimite aproape o treime din exporturi în SUA, a cerut o reacţie ”echilibrată şi raţională”, în timp ce Italia, al treilea cel mai mare exportator din UE către SUA, a pus sub semnul întrebării necesitatea unor măsuri de retorsiune. ”Este un echilibru dificil. Măsurile nu pot fi prea slabe, pentru că nu aduc SUA la masa negocierilor, dar nici prea dure, pentru că riscă o escaladare”, a declarat un alt diplomat european.
Discuţiile cu Washingtonul nu au dus până acum la rezultate. Comisarul european pentru comerţ, Maroš Šefčovič, a descris dialogul de două ore cu oficialii americani ca fiind ”direct”, explicându-le acestora că tarifele SUA sunt ”nocive şi nejustificate”.
Votul asupra primului val de tarife de răspuns va avea loc miercuri, şi este de aşteptat să fie aprobat, cu excepţia improbabilă în care o majoritate calificată, 15 state membre reprezentând 65% din populaţia UE, se opune. Aceste contramăsuri ar urma să intre în vigoare în două etape: o parte pe 15 aprilie, iar restul o lună mai târziu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va purta şi discuţii separate, luni şi marţi, cu directori executivi din industriile de oţel, auto şi farmaceutică, pentru a evalua impactul tarifelor şi pentru a decide următorii paşi.
Țările Uniunii Europene vor face front comun în fața noilor taxe vamale impuse de președintele Donald Trump. Astfel, Comisia Europeană urmează să adopte un prim set de contramăsuri care vizează importuri din Statele Unite în valoare de până la 28 de miliarde de dolari, relatează CNBC. Vor fi aplicate taxe suplimentare pe o serie largă de produse, de la carne, cereale, vin, lemn la diamante.
Prin această mișcare Uniunea Europeană ar urma să se alinieze cu răspunsurile anunțate de China și Canada, care au răspuns taxelor SUA cu alte taxe, un prim pas într-un potențial război comercial global, care riscă să scumpească bunurile pentru miliarde de consumatori și să împingă economiile lumi, deja fragilizate de pandemie și războaie, în recesiune.
Blocul celor 27 de state membre se confruntă cu tarife de 25% la importurile de automobile, oţel şi aluminiu, precum şi cu tarife „reciproce” de 20%, începând de miercuri, pentru aproape toate celelalte bunuri. Tarifele impuse de Trump acoperă aproximativ 70% din exporturile UE către Statele Unite, în valoare totală de 532 de miliarde de euro (585 miliarde de dolari) anul trecut.
Taxe pe bourbonul american
Comisia Europeană va propune luni seara statelor membre o listă de produse americane care să fie vizate de taxe suplimentare ca răspuns la tarifele impuse de SUA pe oţel şi aluminiu, evitând deocamdată aplicarea generalizată a tarifelor „reciproce”.
Pe listă s-ar afla produse precum: carne, cereale, vin, lemn şi articole de îmbrăcăminte, dar şi produse precum gumă de mestecat, aţă dentară, aspiratoare şi hârtie igienică.
Un produs care a stârnit dezbateri în interiorul blocului este bourbonul american. Comisia a propus un tarif de 50%, ceea ce a provocat ameninţarea lui Trump de a introduce un tarif de 200% pentru băuturile alcoolice europene dacă măsura va fi adoptată.
Exportatorii de vin din Franţa şi Italia sunt îngrijorați. UE, a cărei economie este puternic dependentă de comerţul liber, doreşte să obţină o susţinere largă pentru orice reacţie, menţinând astfel presiunea asupra lui Trump pentru a intra în negocieri, notează CNBC.
Luni dimineaţă, Luxemburgul va găzdui prima reuniune politică la nivelul UE de la anunţul tarifelor, unde miniştrii responsabili de comerţ din cele 27 de state membre vor discuta impactul măsurilor americane şi cele mai bune căi de reacţie.
Diplomaţii europeni au declarat că principalul obiectiv este exprimarea unei poziţii comune: disponibilitatea de a negocia eliminarea tarifelor, dar şi pregătirea de a adopta contramăsuri dacă negocierile eşuează.
„Marea noastră temere după Brexit era destrămarea unităţii prin acorduri bilaterale, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Sigur, acum avem o situaţie diferită, dar toată lumea înţelege că interesul este într-o politică comercială comună”, a declarat un diplomat UE.
„Un echilibru dificil”
În interiorul Uniunii, opiniile variază. Franţa, de pildă, e de părere că UE ar trebui să meargă dincolo de tarife, iar preşedintele Emmanuel Macron a sugerat ca firmele europene să suspende investiţiile în SUA până când „lucrurile vor fi clarificate”.
Irlanda, care trimite aproape o treime din exporturi în SUA, a cerut o reacţie „echilibrată şi raţională”, în timp ce Italia, al treilea cel mai mare exportator din UE către SUA, a pus sub semnul întrebării necesitatea unor măsuri de retorsiune.
„Este un echilibru dificil. Măsurile nu pot fi prea slabe, pentru că nu aduc SUA la masa negocierilor, dar nici prea dure, pentru că riscă o escaladare”, a declarat un alt diplomat european.
Discuţiile cu Washingtonul au eșuat. Comisarul european pentru comerţ, Maroš Šefčovič, a descris dialogul de două ore cu oficialii americani ca fiind „direct”, explicându-le acestora că tarifele SUA sunt „nocive şi nejustificate”.
Votul asupra primului val de tarife de răspuns va avea loc miercuri, şi este de aşteptat să fie aprobat. Aceste contramăsuri ar urma să intre în vigoare în două etape: o parte pe 15 aprilie, iar restul o lună mai târziu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va purta şi discuţii separate, luni şi marţi, cu directori executivi din industriile de oţel, auto şi farmaceutică, pentru a evalua impactul tarifelor şi pentru a decide următorii paşi.
Financial Times: România, Italia, Grecia și Ungaria se opun escaladării războiului comercial dintre UE și SUA
Diviziunile puternice dintre cele 27 de state membre ale UE vor ieşi la iveală luni, când miniştrii comerţului vor avea prima ocazie de a discuta despre cum să răspundă la tarifele SUA. Potrivit Financial Times, Italia, Grecia, Ungaria, dar şi România s-ar opune unei escaladări a războiului comercial cu Donald Trump.
Preşedintele american Donald Trump a impus Uniunii Europene taxe pe 3 paliere – tarife sectoriale pentru oţel şi aluminiu, separat o taxă pentru industria auto şi o taxă de 20 % pentru restul importurilor europene în SUA.
În acest context, Comisia Europeană analizează măsurile înainte de a formula un răspuns pentru Washington.
”Principalul obiectiv este să ieşim din acest consiliu cu un mesaj unitar”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE cu privire la reuniunea de luni a miniştrilor UE pentru comerţ.
Acest lucru ar putea fi dificil, comentează Financial Times. Franţa şi Germania militează pentru un răspuns de retorsiune puternic şi rapid, însă ţări precum Italia, Grecia, România şi Ungaria se opun escaladării, susţine corespondentul la Bruxelles al cotidianului financiar britanic.
Celelalte state membre susţin în mare parte strategia de amânare a Comisiei Europene şi pregătesc măsuri, oferind în acelaşi timp concesii pentru a negocia ridicarea tarifelor.
Adepţii unei poziţii dure doresc ca executivul european, care are competenţe extinse în materie de politică comercială, să îşi încarce ”bazooka” în materie de comerţ, aşa-numitul instrument anti-coerciţie, care i-ar permite să lovească companiile americane de tehnologie şi alţi furnizori de servicii.
Pentru a obţine majoritatea calificată necesară, toate statele membre mari ar trebui să sprijine această iniţiativă, inclusiv Italia. Premierul italian Giorgia Meloni trebuie ”să aleagă o tabără”, între colegii săi naţionalişti din SUA şi UE, potrivit unui diplomat din UE.
Un nou raport al Centrului pentru Politici Europene susţine că UE trebuie să pregătească o ripostă masivă ”dintr-o lovitură” – inclusiv folosind instrumentul anti-coerciţie – pe lângă negocieri.
”Anunţul preşedintelui Trump privind tarifele din ”ziua eliberării” nu este un conflict comercial în limitele regulilor. Este o încercare în toată regula atât de a rescrie ordinea economică internaţională, cât şi de a constrânge Europa şi alţi parteneri comerciali să i se supună”, a declarat Georg Riekeles, unul dintre autori.
Cu alte cuvinte, alegerea lui Meloni poate fi amânată, dar nu evitată, comentează Financial Times.
Premierul italian Giorgia Meloni s-a angajat duminică să protejeze companiile care suferă din cauza tarifelor impuse de preşedintele american Donald Trump.
Potrivit Reuters, Meloni se confruntă cu un act de echilibru diplomatic, deoarece este un aliat al lui Trump, dar trebuie, de asemenea, să apere un sector de export italian care ar avea de suferit din cauza tarifului de 20% planificat pentru bunurile din Uniunea Europeană.
”Nu am fost, desigur, de acord cu decizia Statelor Unite, dar suntem pregătiţi să desfăşurăm toate instrumentele – în termeni de negocieri şi din punct de vedere economic – necesare pentru a sprijini întreprinderile şi sectoarele noastre care ar putea fi penalizate”, a declarat Meloni într-un mesaj video adresat unui congres al partidului Liga al vicepremierului Matteo Salvini, aliat în coaliţia guvernamentală.
De asemenea, ea a cerut UE să dilueze reglementările şi politicile, cum ar fi pachetul de mediu Green Deal, despre care a spus că, de asemenea, ar frâna afacerile. ”Solicităm încă o dată cu fermitate ca Europa să revizuiască reglementările ideologice ale Green Deal şi suprareglementarea în fiecare sector, care constituie astăzi tarife interne reale ce ar sfârşi prin a se adăuga fără sens la cele externe”, a spus ea.
Duminică, presa italiană a relatat că Meloni s-ar putea întâlni cu Trump la Washington în săptămâna dinaintea Paştelui, pentru discuţii. Ea a participat la învestirea acestuia în ianuarie, dar aceasta ar fi prima sa vizită oficială de atunci.
