Trump a răbufnit după ce Zelenski a respins ”oferta” SUA și a venit cu o contra ofertă, negocierile de la Londra, suspendate, Rubio nu a mai participat.
Trump a răbufnit după ce Zelenski a respins ”oferta” SUA: ”Dacă vrea Crimeea așa de tare, de ce n-a tras un foc de armă acum 11 ani?”
Contra-oferta lui Zelenski, care i-a înfuriat pe americani. Rubio a refuzat să participe la negocieri după ce a primit documentul.
Oficialii americani, britanici, germani, francezi și ucraineni s-au întâlnit miercuri, la nivel de consilieri, pentru a discuta o cale spre încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea urma să aibă loc la nivel ministerial, dar a fost retrogradată după ce secretarul de stat american Marco Rubio și-a anulat participarea, potrivit The Kyiv Independent.
Rubio a luat decizia să nu participe după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exclus recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia ca parte a unui potențial acord de pace. Se pare că planul de pace al președintelui american Donald Trump include recunoașterea de jure a anexării ilegale a peninsulei.
Ulterior, Rubio a declarat, miercuri, după anularea întâlnirii de la Londra că ”s-ar putea să fim nevoiţi să recunoaştem că pacea este imposibilă în acest moment”.
Delegația ucraineană, inclusiv șeful Biroului Prezidențial Andrii Iermak, ministrul de externe Andrii Sybiha și ministrul apărării Rustem Umerov, se întâlnește acum cu consilieri europeni de securitate națională, precum și cu oficiali americani.
Conducerea SUA ar fi fost furioasă de refuzul Ucrainei de a ceda teritoriul Rusiei și de insistența acesteia asupra unui acord pentru încetare totală a focului ca prim pas către pace, ceea ce a dus la întreruperea discuțiilor, a declarat o sursă oficială pentru Washington Post.
Contra-oferta lui Zelenski, care i-a înfuriat pe americani
Potrivit Reuters, decizia lui Rubio de a nu participa la discuții a venit după ce Ucraina a transmis partenerilor europeni un document pe 22 aprilie în care declara că Kievul nu va intra în negocieri pe chestiuni teritoriale până când nu va fi atins ”o încetare a focului deplină și necondiționată”.
O sursă anonimă apropiată discuțiilor a declarat pentru Reuters că SUA par neliniștită cu poziția Ucrainei, deoarece este posibil să nu se alinieze pe deplin cu ceea ce trimisii americani au discutat cu omologii ruși în ultimele săptămâni.
”În ciuda tuturor, continuăm să lucrăm pentru pace”, a spus Yermak la sosirea la Londra.
”Astăzi, vom discuta modalități de a obține o încetare a focului deplină și necondiționată, ca prim pas către o reglementare cuprinzătoare și realizarea unei păci juste și durabile”.
Un purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a declarat că secretarul de externe David Lammy a susținut cu o zi înainte un ”apel productiv” cu Rubio, în timpul căruia oficialul american ”a confirmat că SUA așteaptă cu nerăbdare întâlniri tehnice de fond și pozitive la Londra astăzi”.
”Rămânem absolut angajați să asigurăm o pace justă și de durată în Ucraina, iar aceste discuții de astăzi reprezintă o parte importantă din aceasta”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de The Guardian.
Viceprim-ministrul și ministrul Economiei al Ucrainei, Iulia Svyrydenko, a declarat că Kievul este ”gata să negocieze, dar nu să se predea”, subliniind necesitatea garanțiilor de securitate și respingând recunoașterea anexării teritoriului Ucrainei de către Rusia.
Trump a spus că țara sa va abandona eforturile de pace în zilele următoare, dacă nu se vor face progrese. Trimisul său, Steve Witkoff, urmează să viziteze Rusia pentru o întâlnire la nivel înalt săptămâna aceasta, chiar dacă a sărit peste discuțiile cu oficialii europeni și ucraineni.
Președintele american Donald Trump a avut o reacție furioasă, miercuri, după eșecul reuniunii de la Londra și după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a respins planul american de recunoaștere a anexării Crimeei la Rusia în schimbul păcii, scrie Kyiv Independent.
Presa internațională a relatat în ultimele 24 de ore că propunerea Statelor Unite pentru pacea în Ucraina implică recunoașterea oficială a anexării peninsulei și recunoașterea „de facto” a apartenenței la Rusia a teritoriilor din Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie aflate sub controlul trupelor Moscovei.
Ucrainei ar urma să i se permită să intre în UE, nu însă și în NATO.
Multe publicații internaționale au catalogat aceste condiții drept o reflectare fidelă a poziției Kremlinului.
„Nu este nimic de discutat. Acest lucru încalcă Constituția noastră. Acesta (Crimeea, n.r.) este teritoriul nostru, teritoriul poporului ucrainean”, a declarat, la rândul său, Volodimir Zelenski în cursul zilei de marți.
Miercuri, într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social, Donald Trump a susținut că SUA nu forțează Ucraina să recunoască peninsula Crimeea drept teritoriu rusesc.
El a acuzat însă Ucraina că nu a luptat cu armele pentru a recupera peninsula, după anexarea ilegală din primăvara anului 2014.
„Nimeni nu îi cere lui Zelenski să admită Crimeea drept teritoriu rusesc. Dar dacă vrea Crimeea, de ce nu au luptat (ucrainenii, n.r.) pentru ea acum unsprezece ani când a fost predată Rusiei fără să se tragă un foc de armă?”, a postat președintele SUA.
Trump: ”Crimeea nici măcar nu e un punct în discuție.”
Potrivit lui Trump, peninsula „a fost pierdută cu ani în urmă sub auspiciile președintelui Barack Hussein Obama și nici măcar nu este un punct de discuție”, iar poziția lui Zelenski ar fi „dăunătoare pentru negocierile de pace cu Rusia”.
Trump spune că înainte de anexarea Crimeei, acolo erau baze majore de submarine rusești.
„El poate avea pace sau poate lupta încă trei ani, înainte de a pierde întreaga țară. Nu am nimic de-a face cu Rusia, dar am de-a face cu dorința de a salva, în medie, cinci mii de soldați ruși și ucraineni pe săptămână, care mor fără niciun motiv”, continuă postarea sa pe Truth Social.
Cum a fost anexată Crimeea în 2014
Recunoașterea, de către SUA, a anexării Crimeei la Rusia ar anula un deceniu de politică bi-partizană a SUA și ar duce în derizoriu o rezoluție a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 2014, în care 100 de state membre au declarat ilegală mișcarea de atunci a Moscovei.
Rusia a intervenit în Crimeea la scurt timp după ce președintele ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici a fugit la Moscova, în urma unei revolte populare de lungă durată.
Putin a trimis în peninsulă așa-numiți „omuleți verzi” – soldați în uniforme fără însemne – care s-au infiltrat în clădiri guvernamentale și baze militare și i-au alungat sau arestat pe militarii ucraineni.
Cel puțin un soldat ucrainean a fost ucis de forțele de invazie.
Operațiunea a fost urmată de un referendum controversat de alipire la Federația Rusă.
Anexarea de facto a fost condamnată pe scară largă de comunitatea internațională.
JD Vance și Marco Rubio semnalează că SUA sunt gata să se retragă din negocieri și că „pacea nu mai e posibilă”
Vicepreședintele american JD Vance a declarat miercuri, în timpul vizitei din India, că SUA au înaintat o „propunere foarte explicită” atât Kievului, cât și Moscovei și avertizat că, dacă cele două părți nu avansează, Washingtonul ar putea renunța la eforturile de mediere.
Secretarul de stat american Marco Rubio a refuzat să participe la evenimentul diplomatic organizat miercuri la Londra de aliații europeni cu participarea SUA și a Ucrainei, în vederea obținerii păcii.
Refuzul lui Rubio de a nu participa la discuții a venit după ce Ucraina a transmis partenerilor europeni un document ce consfințea decizia Kievului de a nu negocia pe probleme teritoriale până nu se va ajunge la „o încetare a focului completă și necondiționată”.
Ulterior, secretarul de stat american a comentat că SUA ar putea considera că s-a ajuns la momentul în care „pacea în Ucraina nu mai e posibilă”.
În acest context extrem de volatil, Axios notează că trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, este așteptat să se întâlnească, vineri, cu președintele rus Vladimir Putin.
Reacția sfidătoare a Kremlinului, după eșecul de la Londra. Peskov: ”Rusia nu discută cu Ucraina sau cu Europa”
O reuniune ministerială a oficialilor americani, europeni și ucraineni a fost amânată din cauza ”lipsei de consens cu privire la unele chestiuni”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Capitala Marii Britanii urma să găzduiască o întâlnire între șefii diplomaților din Marea Britanie, Franța, Ucraina și Germania, precum și Rubio și trimisul special Steve Witkoff.
Părțile trebuiau să cadă de acord asupra unei poziții comune cu privire la un acord de pace, pe care Witkoff îl va prezenta apoi Rusiei în timpul vizitei sale în cursul acestei săptămâni la Moscova. Reuniunea a fost retrogradată la nivel de consilieri, pe fondul dezacordurilor cu privire la punctele cheie ale planului de pace al SUA.
”Din câte știm, cele două părți încă nu s-au apropiat pe unele probleme”, a spus Peskov la o conferință de presă. Purtătorul de cuvânt a adăugat că există ”multe nuanțe în jurul negocierilor ” și în zonele ”în care pozițiile trebuie apropiate”.
Rusia continuă să se angajeze cu SUA pentru o posibilă reglementare a războiului din Ucraina, dar nu cu Kievul și Europa, a spus Peskov. Se așteaptă în continuare că Witkoff să viziteze Rusia, în ciuda întreruperii summitului de la Londra.
Statele Unite au făcut ”oferta” lor finală Ucrainei pentru încetarea războiului cu Rusia, un cadru prin care Crimeea ar urma să fie recunoscută oficial, inclusiv de guvernul american, ca făcând parte din Rusia, în timp ce celelate teritorii ucrainene ocupate ar rămâne de facto rusești, informează Axios, care mai precizează că americanii așteaptă miercuri răspunsul ucrainenilor la această propunere, în fapt o recunoaștere a raptului teritorial al Rusiei.
Un document de o pagină prezentat de oficialii americani celor ucraineni la Paris, săptămâna trecută, descrie ”oferta finală” a președintelui Trump pentru Ucraina. Guvernul american insistă că urmează să plece de la masa negocierilor dacă cele două părți nu ajung la un acord rapid.
Trump cere de la Ucraina concesii uriașe, practic o pace a învinsului, în timp ce Rusia va primi aproape tot ce dorește.
Anterior, Volodimir Zelenski a exclus posibilitatea cedării Crimeei sau altor teritorii ucrainene, în timp ce Vladimir Putin a respins alte elemente ale cadrului american – precum forțele de menținere a păcii în Ucraina.
O sursă apropiată de guvernul ucrainean spune că oficialii de la Kiev văd propunerea ca fiind vădit pro-rusă – ”Propunerea prezintă foarte clar ce va primi Rusia în mod tangibil, însă doar vag și general ce va primi Ucraina”.
Ce ar primi Rusia, conform propunerii lui Trump
Regimul de la Kremlin ar urma să primească cadou de la americani majoritate solicitărilor sale imperative în războiul din Ucraina:
- Recunoașterea de jure a anexării Crimeei
- Recunoașterea „de facto” a ocupației rusești în aproape toată regiunea Luhansk și în zonele ocupate direct de invadatori din Donețk, Herson și Zaporojie.
- Promisiunea că Ucraina nu va deveni membru al NATO niciodată. Textul prevede, însă, că Ucraina ar putea să devină membră a Uniunii Europene.
- Ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei impuse din 2014 până în prezent
- Cooperare economică accentuată cu SUA, mai ales în domeniile energiei și industriei
Ce ar primi Ucraina
Propunerea lui Trump prevede că Ucraina ar urma să primească
- O garanție de securitate robustă care ar implica o forță de menținere a păcii formată din militari din țările europene și din alte țări non-europene care ar dori să se implice. Documentul este vag, însă, în ce privește felul în care s-ar desfășura această operațiune de menținere a păcii. Nu este menționată nici implicarea SUA în acest efort.
- Rușii ar trebui să evacueze mica parte a regiunii Harkov pe care încă o ocupă.
- Ucraina ar primi drept de trecere pe râul Nipru, apă care trece de-a lungul liniei frontului în sudul țării.
- Compensație și ajutor pentru reconstrucție. Documentul nu precizează, însă, sursa finanțării pentru acestea.
Alte elemente ale planului
Conform planului lui Trump, centrala atomică de la Zaporojie, cea mai mare de acest fel din Europa, ar urma să fie considerată teritoriu ucrainean dar ar fi controlată de SUA, urmând ca guvernul american să furnizeze energie de acolo și Rusiei și Ucrainei.
Documentul face referire și la acordul pentru minerale SUA-Ucraina, despre care Trump spune că va fi semnat joi.
Acest plan a fost redactat după ce emisarul lui Trump în Rusia, Steve Witkoff, a avut o întâlnire de peste patru ore cu Vladimir Putin, joi.
După prezentarea planului, Putin s-a oferit să înghețe războiul de-a lungul actualei linii a frontului, ca parte a unui acord potențial. Această ofertă indică fie că Putin este deja la curent cu ideile americanilor, fie că planul a fost redactat de Kremlin împreună cu diplomații lui Trump.
Rubio și Witkoff absentează de la Londra
Secretarul de stat american, Marco Rubio, nu va participa la discuțiile de la Londra, de miercuri, organizate cu scopul de a lucra pentru încheierea războiului din Ucraina, în condițiile în care guvernul de la Kiev dă semnale că va respinge propunerea americană de recunoaștere a raptului teritorial al Rusiei în Crimeea.
Se aștepta că Rubio va participa la discuțiile cu ucrainenii, britanicii și europenii, însă Departamentul de Stat a anunțat, marți, că Rubio nu va mai fi prezent din cauza unor „probleme logistice”.
În locul său, Statele Unite vor fi reprezentate de emisarul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, generalul Keith Kellogg.
Ucraina a respins deja ”oferta” de recunoaștere a Crimeei
Președintele Ucrainei a spus clar, marți, că e deschis la negocieri cu Rusia dar că guvernul său nu va accepta un acord prin care să se recunoască pierderea de teritorii.
”Ucraina nu va accepta juridic ocupația Crimeei. Nu avem nimic de discutat în această privință. Este împotriva constituției noastre”, a spus Volodimir Zelenski.
În ultimele 24 de ore au existat și sugestii că ucrainenii ar prefera să discute un armistițiu de 30 de zile cu invadatorii, nu planul lui Trump.
Este puțin probabil ca ucrainenii sau europenii să accepte acest plan pro-rus prin care Ucraina este dezmembrată, iar discuțiile de la Londra se vor concentra, cel mai probabil, pe ideea obținerii unui armistițiu temporar generalizat.
Marco Rubio, după anularea negocierilor de pace de la Londra: ”S-ar putea să fim nevoiţi să recunoaştem că pacea este imposibilă acum”
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri, după anularea întâlnirii pentru negocieri de pace de la Londra, că ”s-ar putea să fim nevoiţi să recunoaştem că pacea este imposibilă în acest moment”.
Reacția sa vine după ce Ucraina ar fi respins planul de pace propus de administrația Trump, care prevedea renunțarea și recunoașterea anexării ilegale a Crimeei, care ar deveni de jure parte a Rusiei. De asemenea, prevede și înghețarea conflictului pe actuala linie de contact și păstrarea controlului rus asupra teritoriului din estul Ucrainei ocupat de armata lui Putin.
”Trebuie să fim sinceri”, a delcarat Rubio. ”Ştiţi, Rusia nu va putea trece pe ca un tăvălug peste Ucraina şi să cucerească întreaga ţară. Şi nici Ucraina nu va putea contraataca, împingându-i pe ruşi până unde erau înainte de 2014. Deci, din punctul meu de vedere, avem o înţelegere mai bună asupra poziţiei ruse. S-a înjumătăţit acum fiindcă chiar am discutat cu ei, după trei ani în care asta nu s-a întâmplat. Care e poziţia ucraineană? Trebuie să ne dăm seama dacă oamenii ăştia sunt măcar pe aceeaşi pagină, fiindcă dacă sunt pe poziții complet diferite, atunci am putea fi nevoiţi să ajungem la concluzia că suntem atât de departe încât pacea este imposibilă în acest moment”, a declarat Rubio.
Secretarul de stat american ar fi luat decizia să nu participe miercuri la negocierile de la Londra după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exclus recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia ca parte a unui potențial acord de pace.
Potrivit Reuters, decizia lui Rubio de a nu participa la discuții a venit după ce Ucraina a transmis partenerilor europeni un document pe 22 aprilie în care declara că Kievul nu va intra în negocieri pe chestiuni teritoriale până când nu va fi atins ”o încetare a focului deplină și necondiționată”.
O sursă anonimă apropiată discuțiilor a declarat pentru Reuters că SUA par neliniștită cu poziția Ucrainei, deoarece este posibil să nu se alinieze pe deplin cu ceea ce trimisii americani au discutat cu omologii ruși în ultimele săptămâni.
Uniunea Europeană a replicat, miercuri, „ofertei” americane de recunoaștere a Crimeei ca teritoriu al Rusiei și a subliniat că peninsula anexată ilegal în 2014 aparține Ucrainei.
În plus, blocul comunitar a îndemnat Kievul să continue să se consolideze militar astfel încât să aibă mai multă putere în negocierile de pace.
„Suntem alături de Ucraina, îi susținem suveranitatea, independența şi integritatea teritorială, iar când vine vorba de Crimeea, poziția este foarte clară: Crimeea este Ucraina”, a subliniat purtătorul de cuvânt Guillaume Mercier în timpul conferinței de presă zilnice a Comisiei Europene (CE).
Purtătorul de cuvânt a răspuns astfel la întrebările jurnaliștilor despre „oferta finală” pe care președintele american Donald Trump a făcut-o pentru a obține pacea în Ucraina.
Mercier a salutat eforturile diplomatice pentru a aduce pacea în Ucraina „cu respectarea Cartei ONU” şi a dat asigurări că Uniunea continuă să lucreze în această direcție „la toate nivelurile”.
„Poziția noastră cu privire la negocierile de pace a fost foarte clară: depinde de Ucraina să indice condițiile pentru o pace justă şi durabilă şi nimic nu se va întâmpla fără Ucraina şi fără UE”, a insistat Guillaume Mercier.
Oficial european: ”Nu am văzut niciun semn de bunăvoință din partea Rusiei”
„Cu cât Ucraina este mai puternică pe câmpul de luptă, cu atât va fi mai puternică la masa negocierilor”, a estimat acest oficial, exprimându-și, totodată, speranța că demersurile diplomatice vor continua pentru a „sprijini Ucraina, dreptul său la apărare şi o pace lungă şi durabilă”.
„Uniunea Europeană a spus din prima zi (de război, n.r.) şi o spune în continuare: susținem suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi susținem condițiile care sunt acceptabile pentru Ucraina, în primul rând”, a afirmat, la rândul său, Ariana Podesta, o altă purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.
Podesta a spus că nu a văzut „niciun semn de bunăvoință” din partea Rusiei, iar încetarea focului de Paște, declarată unilateral de președintele rus, a dus, de fapt, la mai multe atacuri pe teritoriul ucrainean.
„În primul rând, Rusia trebuie să pună capăt războiului său de agresiune”, a conchis ea.
Reacția UE vine după „oferta” SUA care obligă Ucraina la concesii teritoriale în fața Rusiei
Reacția UE şi a mai multor țări europene vine în contextul eșecului diplomatic de la Londra și pe fondul declarațiilor făcute miercuri de vicepreședintele american J. D. Vance.
Aflat în vizită în India, acesta a declarat miercuri că acordul de pace propus de țara sa pentru Rusia şi Ucraina se bazează pe acceptarea unor concesii teritoriale de către ambele țări.
„Am prezentat o propunere foarte explicită atât rușilor, cât şi ucrainenilor şi a sosit timpul ca ei să o accepte sau ca Statele Unite să se retragă din acest proces”, a declarat vicepreședintele american, după o vizită la Taj Mahal.
Vance susține că această „propunere foarte explicită” stabilește o cale de urmat, în care fiecare tabără ar renunța la o parte din teritoriul pe care îl controlează în prezent.
„Liniile actuale, sau poziții apropiate de ele, reprezintă locul în care, în ultimă instanță, cred că vor fi definite noile frontiere ale conflictului”, a explicat el, confirmând astfel că SUA au în vedere o diviziune teritorială a Ucrainei în apropierea liniilor actuale ale frontului.
