Trump şi-a lansat Consiliul de Pace la Davos. Nicio putere europeană la ceremonie. Ce ţări s-au aflat pe scenă
Trump a lansat joi, la Davos, Consiliul pentru Pace. ”Am pus capăt la opt războaie, ne apropiem să mai sfârșim unul”. Cine va face parte din consiliu și cine l-a refuzat pe șeful de la Casa Albă.
Președintele SUA, Donald Trump, își lansează joi, în cadrul Forumului Economic de la Davos, Consiliul pentru Pace, unde un loc de membru permanent costă un miliard de dolari. Iată, mai jos, totul despre acest consiliu, inclusiv cine vor fi membri și cine l-a refuzat pe șeful de la Casa Albă.
Donald Trump a condus azi la Davos o ceremonie de semnare a cartei Consiliului de Pace, pe care susţine că l-a creat pentru rezolvarea conflictelor din întreaga lume, concurând cu Naţiunile Unite. Nicio putere europeană nu a fost reprezentată la ceremonie. Iar din NATO şi UE au fost prezente doar Bulgaria, Ungaria şi Turcia.
Franța, Germania și Marea Britanie au refuzat să semneze acordul de constituire a Consiliului pentru Pace propus de președintele american Donald Trump. Pe scenă s-au aflat reprezentate, potrivit The Guardian, următoarele ţări: Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Ungaria, Indonezia, Iordania, Kosovo, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Mongolia.
Este vorba de ţări din Orientul Mijlociu, inclusiv Arabia Saudită şi Qatar, foste state URSS, dar nicio mare putere europeană. Franţa şi Marea Britanie au anunţat că nu doresc să facă parte din acest organism. Potrivit presei, guvernul german se opune aderării, deoarece riscă să submineze Organizaţia Naţiunilor Unite, iar Italia nu va face parte deoarece ar încălca Constituţia Italiei. Norvegia şi Suedia au anunţat că nu vor adera.
Consiliul de Pace va colabora cu Națiunile Unite pentru a pune capăt conflictelor din lume, a sugerat Trump la ceremonie.
Deşi invitată, Rusia nu a semnat acordul de constituire. Trump a spus că Putin a acceptat invitaţia sa, dar preşedintele rus a transmis doar că l-a însărcinat pe ministrul său de externe să studieze propunerea americană. Iar China a lăsat de înţeles că nu ar fi interesată, fără a răspunde clar. Beijingul a spus doar că va apăra rolul central al Organizației Națiunilor Unite în relațiile internaționale.
Trump a trimis peste 50 de invitaţii către zeci de lideri mondiali pentru a face parte din Consiliul pentru Pace. Rolul iniţial pe care Statele Unite doresc să-l atribuie acestui organism este de a superviza reconstrucţia Fâşiei Gaza, dar proiectul său de „cartă” nu menţionează explicit teritoriul palestinian şi atribuie consiliului un rol mai larg, acela de a contribui la soluţionarea conflictelor armate din întreaga lume. Suma fixată de Donald Trump este de un miliard de dolari pentru un loc permanent în consiliu.
Printre ţările care au anunțat până acum că au semnat sau că intenționează să semneze pentru a accepta invitația lui Donald Trump de a se alătura Consiliului pentru Pace se mai află Israel, Egipt, Belarus, Albania, Canada, Vietnam, şi Kazahstan. Nu este clar dacă toate acestea au acceptat să şi plătească cel puţin 1 miliard de dolari pentru un loc permanent.
România, prin președinteled Nicușor Dan, a spus pas, deocamdată, invitației de a face parte din consiliu. Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj oficial prin care a salutat demersul liderului de la Casa Albă și a anunțat declanșarea unei analize aprofundate la nivel instituțional. Surse de la Cotroceni spun însă că România nu are disponibili, la acest moment, banii necesari pentru a face parte din Consiliul pentru Pace. Astfel, autoritățile române analizează încă implicațiile politice, juridice și financiare ale eventualei aderări la noua structură propusă de administrația americană, au spus aceleaşi surse.
Consiliul pentru Pace al lui Trump, lansat în absența principalilor lideri europeni
În discursul prilejuit de lansarea oficială a consiliului, șeful de la Casa Albă a mulțumit celor care s-au alăturat inițiativei sale și a precizat că ”am pus capăt la opt războaie, ne apropiem să mai sfârșim unul”.
”E o zi foarte interesntă, (…) cea mai importantă întâlnire pentru Consiliul Păcii. A durat mult, sunt multe țări care au fost înștiințate (să facă parte din consiliu – n.r.). Toată lumea a vrut să facă parte din Consiliu. Conlucrăm cu mulți alții, inclusiv cu ONU.
Ieri am avut vizite cu mulți dintre cei mai buni și mai de succes lideri mondiali. (…)
Am pus capăt la opt războaie, ne apropiem să mai sfârșim unul”, a spus Donald Trump.
După discursul lui Trump, care a durat sensibil mai puțin decât cel de miercuri de la Davos, reprezentanții țărilor care spus da invitației în consiliu s-au așezat la masă, doi câte doi, încadrându-l pe Trump, pentru a semna actul de aderare la ”Board of Peace”.
Niciun lider european important nu s-a alăturat demersului lansat de șeful de la Casa Albă! În aceste condiții, Trump se poate lăuda că are, printre membrii consiliului, șase monarhi, trei foști oficiali sovietici ajunși șefi de stat, două regimuri susținute de armată și un lider căutat de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război.
La ceremonia de semnare, în primul rând s-a aflat premierul Ungariei, Viktor Orban. A fost prezent și vicepremierul Bulgariei, însă marile forțe economice și militare ale continentului n-au dat curs invitației lui Donald Trump.
Consiliul pentru Pace, cu Trump președinte, ar avea ca scop rezolvarea conflictelor din lume, la concurență cu Națiunile Unite.
Inițial, rolului consiliului viza doar problema Gaza, însă ”carta” sa include un spectru mai larg de priorități.
Potrivit lui Donald Trump, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acceptat invitația de intrare în consiliu. Asta deși indicase anterior doar că ministerul său de Externe a fost ”însărcinat să studieze” propunerea venită din SUA.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că a acceptat să participe la consiliu.
Franța a spus nu, în timp ce alți aliați-cheie ai SUA, în special Regatul Unit, de asemenea membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, și-au exprimat scepticismul față de acest ”Consiliu de pace”. Dar multe țări din Orientul Mijlociu sunt de acord, printre care Arabia Saudită și Qatar, relatează presa internațională.
Aproximativ 35 de lideri au acceptat deja să participe, din cele aproximativ 50 de invitații trimise, a declarat miercuri un înalt responsabil al administrației Trump jurnaliștilor.
Tot joi, Donald Trump urmează să discute cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Asta după ce miercuri a părut să dea înapoi în privința Groenlandei, subliniind că nu va folosi forța și că renunță la taxele suplimentare pentru țările ce susțin suveranitatea celei mai mari insule a planetei.
UPDATE: Singurele ţări din UE care au aderat la ”Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump. Cum a fost confundată Belgia cu Belarus
Statele Uniunii Europene manifestă reticenţe serioase faţă de „Consiliul pentru Pace” lansat oficial joi la forumul economic de la Davos de preşedintele american Donald Trump, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
Numai Ungaria şi Bulgaria au semnat, până acum, „Carta” fondatoare a acestui consiliu în care ţările care doresc să devină membre permanente, adică să fie membre mai mult de trei ani, ar trebui să plătească din primul an o cotizaţie de un miliard de dolari, scrie Agerpres
Cum a fost confundată Belgia cu Belarus
Casa Albă a publicat joi o listă cu 19 state semnatare ale respectivei Carte. Dintr-o eroare, pe listă se regăseşte dintre ţările UE şi Belgia. Guvernul belgian a precizat că nu s-a alăturat acelui consiliu şi că prezenţa Belgiei pe acea listă survine unei greşeli a Casei Albe, care a confundat Belgia cu Belarus. Mai mult, premierul belgian Bart de Wever i-a transmis indirect lui Trump într-un discurs că ”demnitatea noastră nu este de vânzare, nu suntem sclavi”.
Pe respectiva listă publicată de Casa Albă mai regăsim Bahrain, Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Uzbekistan.
Invitaţii de aderare la „Consiliul pentru Pace” au fost adresate de Trump atât aliaţilor SUA, cât şi unor lideri autoritari, precum preşedintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukaşenko sau premierul chinez Xi Jinping, în total aproximativ 60 de invitaţii. Trump a afirmat miercuri că Putin a acceptat invitaţia, dar liderul de la Kremlin nu a confirmat.
Rolul iniţial pe care Statele Unite doresc să-l atribuie acestui organism este de a superviza reconstrucţia Fâşiei Gaza, dar proiectul său de cartă nu menţionează explicit teritoriul palestinian şi îi atribuie un rol mai larg, acela de a contribui la soluţionarea conflictelor armate din întreaga lume.
UPDATE: Nicușor Dan, precaut în privința aderării la Consiliul pentru Pace: ”Nu e simplu. Angajează statul român la nivel internațional”
Nicuşor Dan a declarat, joi, înainte de Consiliul European informal de la Bruxelles, că ”avem nevoie de relaţia transatlantică Europa-România” și a apreciat totodată că, ”în urma dialogului, o oarecare escaladare care se produsese s-a diminuat şi am revenit în parametri normali”. Preşedintele a remarcat, în schimb, că invitarea României în Consiliul pentru Pace ”nu este o chestiune simplă”, el arătând că este vorba despre o cartă ”care angajează statul român într-o chestiune internaţională şi trebuie să fie făcută o analiză”.
România are nevoie de relaţia transatlantică, alături de familia europeană, a punctat, înainte de evenimentul de la Bruxelles, președintele Nicușor Dan. ”Este un Consiliu European informal, care are ca obiect relaţia transatlantică şi asta are mai multe componente, cum intuiţi: Groenlanda, tarife, Ucraina – foarte important – și posibil să discutăm şi despre Mercosur”, a afirmat preşedintele.
”Este un Consiliu European informal, care are ca obiect relaţia transatlantică şi asta are mai multe componente, cum intuiţi: Groenlanda, tarife, Ucraina – foarte important – și posibil să discutăm şi despre Mercosur”, a afirmat preşedintele.
”Mesajul meu general este că avem nevoie de această relaţie transatlantică, Europa -România, şi că e foarte bine că, aşa cum cumva anticipam, în urma dialogului, o oarecare escaladare care se produsese s-a diminuat şi am revenit în parametri normali”, a spus şeful statului.
Întrebat care este poziţia oficială a României vizavi de ceea ce se întâmplă cu Groenlanda, şeful statului a precizat: ”Poziţia României este că, pe de o parte, evident, suveranitatea este ceva important, care ţine de dreptul internaţional şi, pe de altă parte, pe orice chestiuni care ţin de apărare, care sunt legitime, mai ales în contextul în care e vorba de două ţări NATO, trebuie purtat dialog”.
”Intrarea în Consiliul pentru Pace nu e o chestiune simplă” Preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat, la Bruxelles, despre propunerea preşedintelui Trump pentru ca România să intre în Consiliul pentru Pace.
Preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat, la Bruxelles, despre propunerea preşedintelui Trump pentru ca România să intre în Consiliul pentru Pace.
”O să discutăm după, mai în detaliu, toate lucrurile astea. Vă daţi seama că nu e vorba de o chestiune simplă, e vorba de o cartă care angajează statul român într-o chestiune internaţională şi trebuie să fie făcută o analiză a raportului dintre drepturile şi obligaţiile care ar rezulta din această cartă cu toate celelalte carte, carta ONU, de exemplu, la care România este parte”, a spus preşedintele României.
Preşedintele american Donald Trump a semnat împreună cu alţi lideri documente de înfiinţare a ”Consiliului pentru Pace”, miercuri, în finalul unui eveniment organizat la Davos.
UPDATE: Cum răspunde UE amenințărilor lui Trump. Mînzatu: ”Nu dorim să escaladăm conflictul cu SUA, dar vom face tot ca să ne păstrăm poziția”.
Roxana Mînzatu: ”Poziția Comisiei Europene este una constructivă în continuare, nu ne dorim să escaladăm nici declarativ, nici în măsuri tarifare. Acest tip de conflict, mai ales cu cel mai important aliat strategic și economic al al continentului nostru. Trebuie însă să conștientizăm că vorbim nu doar despre securitatea, integritatea teritorială sau despre, până la urmă, un joc de putere între aliați sau adversari, ci și de viață oamenilor, de locuri de muncă, de salariile pe care ei le primesc. Toate aceste discuții despre tarife suplimentare înseamnă afectarea locurilor de muncă atât în Europa, cât și în Statele Unite ale Americii, înseamnă până la urmă mai multă nemulțumire, mai multă polarizare socială, mai multă sărăcie și credem că până la urmă, calea de abordat este aceea constructivă, a dialogului.
Dar bineînțeles că Europa va face tot ceea ce trebuie pentru a-și proteja atât suveranitatea, cât evident și poziția și forță economică. Însă de dorit este să reușim să continuăm pe calea dialogului, un dialog constructiv, dar un dialog ferm, să reglăm provocările cu care ne confruntăm în relația cu partenerii noștri.
Se resimte lipsa de predictibilitate. Eu am avut mai multe întâlniri cu zona privată, cu companii, cu CEO, din partea diverselor companii multinaționale prezente și în Europa, dar și în alte părți pe planeta noastră. Predictibilitatea care caracterizează până la urmă sistemul acesta multilateral care caracterizează Europa este ingredientul de care au nevoie companiile.
Evident că toată lumea așteaptă și se așteaptă ca liderii să poată să ajungă până la urmă la o cale de înțelegere. Europa este deschisă, Uniunea Europeană este deschisă să păstreze un astfel de cadru de lucru bazat pe dialog și nu pe amenințări. Dar da, vă transmit și eu mesajul mediului privat care până la urmă, așa cum spuneam, creează locuri de muncă și care se simte clar afectat de această instabilitate și trebuie să înțelegem că nu e vorba doar de tarife, nu e vorba doar de aceste tipuri de transformări.
Noi am discutat foarte mult de impactul a inteligențe artificiale asupra locurilor de muncă. Aici se discută foarte mult despre ce locuri de muncă se transformă, cum facem să ajutăm forța de muncă să reușească să își păstreze un job sau să învețe noi abilități, tineri sau cei din generația vârstei mijlocii sau generație pe final de carieră.
Cum facem să îi păstrăm pe piața forței de muncă în condițiile în care avem transformări tehnologice mai multe, inteligență artificială generativă, cum facem să abordăm aceste provocări? Ori peste toată această discuție, pentru că aceste transformări se întâmplă deja, iată că avem și această instabilitate geopolitică care care nu ajută deloc. Europa trebuie să fie unită.
Ăsta este mesajul pe care îl transmitem. Europa a crescut întotdeauna din momente de criză. Proiectul Uniunii Europene s-a născut după Al Doilea Război Mondial, dintr-un moment de criză, din necesitatea de a construi, de a reconstrui social, economic. Și păstrez speranța că și din acest moment, care este, da, unul de criză, Europa va ieși mai puternică, întărită și economic, și social și că totul se va putea întâmpla într-un parteneriat care, sigur, să fie resetat.
Până la urmă, din povestea de succes a Uniunii Europene face parte și acest parteneriat transatlantic din ultimele decenii și cred că e foarte mare păcat să pierdem acest element civilizațional pe care până la urmă l-am utilizat și am cu care am setat standarde în domeniul protecției mediului, în tot ceea ce înseamnă locuri de muncă și în dezvoltare la nivel la nivel global. E păcat să pierdem acest parteneriat și cred că trebuie găsite căile cele mai constructive pentru ca oamenii să nu sufere datorită acestor confruntări extrem de de brutale.
Poziția UE privind Consiliul pentru Pace al lui Trump
Roxana Mînzatu: Există, din ce știu eu, invitații pe care le-au primit și state membre, dar există o invitație pe care președintele americane a transmis-o și Comisiei Europene, și Uniunii Europene. Așa încât, respectând până la urmă modul în care e construită Uniunii Europene și prerogativele, există întotdeauna în aceste formate și prezența statelor membre și prezența Uniunii Europene.
Invitații au fost adresate, așa cum spuneam, și la nivel european, răspunsul urmează să fie oferit. Va exista o reuniune a liderilor europeni în această joi după-amiază. E o reuniune importantă în contextul evenimentelor din această perioadă și probabil că ulterior și legat de situația discuției despre Groenlanda și legat de Consiliul de Pace vor fi comunicați următorii pași.
Relațiile SUA-UE s-au prăbușit spectaculos de rapid, începând din weekend, după ce președintele SUA, Donald Trump, a reluat amenințarea cu tarife împotriva aliaților europeni, cerându-le imperativ să-i dea Groenlanda.
Americanii și europenii se află de mai multe săptămâni într-un conflict ”de uzură” pe tema Groenlandei, resuscitată de liderul de la Casa Albă după succesul operațiunii ale din Venezuela.
Anterior, europenii au avertizat că subiectul riscă să dinamiteze relația transatlantică, iar Danemarca a avertizat și că o invazie americană a Groenlandei va duce la sfârșitul NATO.
Pretențiile imperialiste ale lui Donald Trump s-au accentuat în ultima perioadă, iar președintele american pare că a fost iritat mai mult decât orice de faptul că nu i-a fost dat premiul Nobel pentru Pace.
Trump continuă să susțină în mod fals că a ”oprit opt războaie”.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a solicitat Uniunii Europene să activeze așa-numitul instrument anti-coerciție, poreclit ”bazooka comercială”, mecanism creat special pentru a răspunde presiunilor economice îndreptate împotriva UE.
UPDATE: Macron l-a ironizat pe Trump, la o zi după ce l-a numit „prieten”: „Bătăuş” cu „ambiţii imperialiste”.
Liderii europeni prezenţi la Forumul de la Davos se pregătesc de o întâlnire cu scântei cu Donald Trump. În ziua în care a împlinit un an de mandat, preşedintele american a plecat spre Europa, decis să obţină controlul asupra Groenlandei. Puşi în faţa ameninţării cu noi taxe vamale, şefii de state şi guverne din Uniunea Europeană au acuzat în cor un şantaj.
Înainte de a pleca spre Davos, Donald Trump şi-a făcut clare intenţiile. Preşedintele american a postat pe reţeaua lui de socializare o imagine trucată în care apare în Biroul Oval alături de lideri europeni iar în spatele lui este o hartă care arată Canada, Venezuela şi Groenlanda ca parte a Statelor Unite. O altă fotografie, făcută cu Inteligenţa Artificială, îl arată pe preşedintele american cum înfige un steag pe teritoriul danez.
„Nu cred că (europenii – n.r.) se vor opune prea mult. Uitaţi ce e, trebuie să obţinem (Groenlanda – n.r.), ei trebuie să accepte. Nu pot să o protejeze! Danezii sunt oameni minunaţi, îi ştiu pe liderii lor, sunt oameni buni. Dar ei nici măcar nu merg acolo”, a transmis Donald Trump, preşedintele Statelor Unite.
Danemarca evită confruntarea directă
Ca să evite o confruntare directă cu Donald Trump, Danemarca a decis să nu trimită o delegaţie în Elveţia. Şefa guvernului de la Copenhaga a răspuns însă la pretenţiile teritoriale ale Washingtonului.
„Putem negocia orice. Securitatea politică, investițiile și economia. Dar nu putem negocia valorile noastre fundamentale, suveranitatea, identitatea țărilor noastre și granițele noastre. Democrația noastră”, a replicat Mette Frederiksen, premierul Danemarcei.
La Forum, Emmanuel Macron a oferit imaginea zilei. A purtat tot timpul o pereche de ochelari de soare, pentru a ascunde o problemă de sănătate la un ochi. Preşedintele francez nu s-a ferit să îl critice pe Donald Trump pentru dorinţa de a prelua controlul asupra celei mai mari insule din lume.
Macron, critic la adresa ambițiilor SUA
„(Statele Unite – n.r.) cer concesii maxime și urmăresc în mod deschis să slăbească și să subordoneze Europa. Preferăm respectul în locul bătăușilor și preferăm statul de drept în locul brutalității”, a declarat Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, la Forum.
Tonul dur al liderului de la Elysee vine după ce Donald Trump a publicat un mesaj privat în care Macron îl numea „prieten” şi îl invita pentru o cină la Paris. În plus, preşedintele american l-a şi ameninţat cu sancţiuni economice pentru că nu a vrut să facă parte din Consiliul pentru Pace pentru Gaza.
„Nimeni nu îl vrea (pe Emmanuel Macron – n.r.) pentru că i se termină mandatul foarte curând. Este în regulă. O să fac aşa: dacă sunt ostili, o să impun taxe vamale de 200% pe vinurile şi şampania lui, apoi o să facă parte”, a avertizat Trump.
Macron a ironizat şi el realizările lui Trump, care s-a lăudat că a oprit opt războaie în lume.
Ironii privind „pacea globală” invocată de Trump
„Este o perioadă de pace, stabilitate și predictibilitate. Au fost peste 60 de războaie în 2024, un record absolut. Chiar dacă am înţeles că unele dintre ele au fost rezolvate”, a mai spus Macron.
Tensiunile dintre lideri se pot transforma într-un nou război economic. De la 1 februarie, Donald Trump vrea să impună taxe de 10% ţărilor care se opun anexării Groenlandei.
„Cel mai rău lucru pe care îl pot face țările este să amplifice conflictul împotriva Statelor Unite”, a informat Scott Bessent, secretarul american al Trezoreriei.
Şefa Comisiei Europene a avertizat însă că blocul va răspunde unitar şi că sancţiunile economice ar fi o greşeală.
UPDATE: Discurs sumbru al premierului Canadei la Davos: ”Ne aflăm în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții”.
Mark Carney, premierul Canadei, a criticat dur atitudinea Statelor Unite sub Donald Trump și a spus că ordinea mondială de după Al Doilea Război Mondial ”e pe cale de dispariție”, relatează CNN. Declarația a fost făcută la Davos.
Liderul canadian a spus că ”țările de dimensiuni medii trebuie să lucreze împreună” pentru a se putea apăra de marile puteri agresive, dând de înțeles că e nevoie de o ”coaliție anti-Trump”.
”Pare că fiecare zi ne aduce aminte că trăim într-o epocă a rivalității între marile puteri. Că ordinea mondială bazată pe reguli e pe cale de dispariție, că cei mai puternici pot să facă tot ce pot, în timp ce cei slabi trebuie să sufere ce trebuie.
În fața unei astfel de logici, există o tendință puternică a țărilor să meargă înainte așa, să se conformeze, să evite problemele și să spere că dacă se conformează vor avea parte de siguranță. Nu așa funcționează”, a declarat Carney într-un discurs sumbru la Davos, marți seară.
Fără să-l menționeze direct pe Donald Trump, Carney a accentuat că marile puteri au început să ”folosească integrare economică pe post de armă”, ”tarifele care formă de influență” și ”lanțurile de aprovizionare ca vulnerabilități ce pot fi exploatate”.
”Canada se opune ferm folosirii tarifelor pe subiectul Groenlandei și cere discuții concentrate pe subiect, pentru a ne atinge obiectivele comune de securitate și prosperitate în Arctica”, a adăugat Carney.
Prim-ministrul canadian a avertizat și că marile puteri nu trebuie să-și hărțuiască aliații și să forțeze sistemul internațional prea mult, o aluzie evidentă la amenințările lui Donald Trump.
”Hegemonii nu pot să continue să-și monetizeze constant relațiile.
Puterile mijlocii trebuie să acționeze împreună, pentru că dacă nu vom fi la masă, vom fi în meniu”, a concluzionat liderul canadian.
Discursul integral al lui Mark Carney
”Se pare că în fiecare zi ni se amintește că trăim într-o eră a rivalității dintre marile puteri – că ordinea bazată pe reguli se estompează, că cei puternici pot face ce pot, iar cei slabi trebuie să sufere ce trebuie.
Și acest aforism al lui Tucidide este prezentat ca inevitabil, ca o reafirmare a logicii naturale a relațiilor internaționale. Și confruntate cu această logică, există o tendință puternică a țărilor să meargă înainte așa, să se conformeze, să evite problemele și să spere că dacă se conformează vor avea parte de siguranță.
Nu așa funcționează. Deci, care sunt opțiunile noastre?
În 1978, disidentul ceh Vaclav Havel, ulterior președinte, a scris un eseu intitulat «Puterea celor fără putere», în care punea o întrebare simplă: cum s-a susținut sistemul comunist?
Iar răspunsul său a început cu o băcănie.
În fiecare dimineață, vânzătorul își pune un afiș în vitrina sa, cu textul: «Muncitori din întreaga lume, uniți-vă». El nu crede în asta. Nimeni nu crede. Dar el pune oricum afișul acolo pentru a evita problemele, pentru a semnala conformitatea, pentru a se înțelege. Și pentru că fiecare comerciant de pe fiecare stradă face același lucru, sistemul persistă – nu doar prin violență, ci prin participarea oamenilor obișnuiți la ritualuri pe care le știu în mod privat a fi false.
Havel a numit acest lucru a trăi în interiorul minciunii. Puterea sistemului nu vine din adevărul său, ci din dorința tuturor de a acționa ca și cum ar fi adevărat. Iar fragilitatea sa provine din aceeași sursă. Chiar și atunci când o singură persoană încetează să mai acționeze, când băcanul își îndepărtează afișul, iluzia începe să se risipească.
Prieteni, este timpul ca firmele și țările să își dea jos afișele.
Timp de decenii, țări precum Canada au prosperat sub ceea ce am numit ordinea internațională bazată pe reguli. Ne-am alăturat organizațiilor sale, am lăudat principiile sale, am beneficiat de predictibilitatea sa. Și datorită acestui fapt, am putut urmări politici externe bazate pe valori sub protecția sa.
Știam că povestea ordinii internaționale bazate pe reguli era parțial falsă, că cei mai puternici se scuteau de obligații atunci când le era convenabil, că regulile comerciale erau aplicate asimetric și știam că dreptul internațional se aplica cu o rigoare variată, în funcție de identitatea acuzatului sau a victimei.
Această ficțiune era utilă, iar hegemonia americană, în special, a contribuit la furnizarea de bunuri publice, rute maritime deschise, un sistem financiar stabil, securitate colectivă și sprijin pentru cadre de soluționare a disputelor.
Așa că am pus afișul în vitrină. Am participat la ritualuri și am evitat în mare măsură să semnalăm decalajele dintre retorică și realitate.
Această înțelegere nu mai funcționează.
Permiteți-mi să fiu direct. Ne aflăm în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții.
În ultimele două decenii, o serie de crize în domeniul financiar, al sănătății, al energiei și al geopoliticii au scos la iveală riscurile unei integrări globale extreme. Dar, mai recent, marile puteri au început să folosească integrarea economică ca arme, tarifele ca pârghie, infrastructura financiară ca coerciție, lanțurile de aprovizionare ca care trebuiau exploatate.
Nu poți trăi în minciuna beneficiului reciproc prin integrare atunci când integrarea devine sursa subordonării tale.
Organizațiile multilaterale pe care s-au bazat puterile mijlocii – OMC, ONU, COP, însăși arhitectura rezolvării colective a problemelor – sunt amenințate. Drept urmare, multe țări trag aceleași concluzii, și anume că trebuie să dezvolte o mai mare autonomie strategică în domeniul energiei, alimentelor, mineralelor critice, finanțelor și lanțurilor de aprovizionare. Și acest impuls este de înțeles.
O țară care nu se poate hrăni singură, nu se poate alimenta singură sau nu se poate apăra are puține opțiuni. Când regulile nu te mai protejează, trebuie să te protejezi.
Dar să fim limpezi în privința unde duce acest lucru. O lume a fortărețelor va fi mai săracă, mai fragilă și mai puțin sustenabilă.
Și există un alt adevăr: dacă marile puteri abandonează chiar și pretenția regulilor și valorilor pentru urmărirea nestingherită a puterii și intereselor lor, câștigurile din tranzacționalism vor deveni mai greu de reprodus.
Hegemonii nu își pot monetiza continuu relațiile. Aliații se vor diversifica pentru a se proteja împotriva incertitudinii. Vor cumpăra asigurări, vor crește opțiunile pentru a reconstrui suveranitatea, o suveranitate care odată era ancorată în reguli, dar care va fi din ce în ce mai ancorată în capacitatea de a rezista presiunii.
Această sală știe că acesta este managementul clasic al riscului. Managementul riscului are un preț, dar acel cost al autonomiei strategice, al suveranității, poate fi și împărtășit. Investițiile colective în reziliență sunt mai ieftine decât construirea de către fiecare a propriilor fortărețe. Standardele comune reduc fragmentările. Complementaritățile sunt sume pozitive.
Întrebarea pentru puterile mijlocii precum Canada nu este dacă să se adapteze la noua realitate – trebuie.
Întrebarea este dacă ne adaptăm pur și simplu construind ziduri mai înalte sau dacă putem face ceva mai ambițios.
Acum, Canada a fost printre primii care au auzit semnalul de alarmă, determinându-ne să ne schimbăm fundamental postura strategică. Canadienii știu că vechile noastre presupuneri confortabile conform cărora geografia și apartenența noastră la alianțe”, a spus prim-ministrul canadian la Davos.
