Zelenski are ”un nou plan de pace”, în care nu cedează teritorii, Trump, înfuriat de anunţ și frustrat de eșec, dă termene și cântă prohodul Europei.
Atac virulent al preşedintelui Donald Trump la adresa ţărilor europene despre care spune că sunt ”în descompunere“ şi au lideri ”foarte slabi“. Declaraţia vine după vizita lui Zelenski la Londra, unde preşedinele ucrainean a venit cu o contrapropunere la planul de pace. Mărul Discordiei rămâne cedarea teritoriilor controlate de ruşi.
Nemulţumit că nu s-a ajuns la un acord de pace în Ucraina, aşa cum îşi dorea, Donald Trump s-a dezlănţuit la adresa Europei.
„Cele mai multe ţări europene sunt în descompunere. Se descompun. Dacă Europa continuă să funcţioneze ca acum, aceste ţări nu vor mai fi, în opinia mea, ţări viabile. Politicile lor privind imigraţia sunt dezastruoase. Cred că (liderii europeni, n.r.) sunt slabi, şi mai cred că vor să fie atât de corecţi, dar nu cred că ştiu ce să facă. Îi cunosc pe toţi foarte bine. Ştiu liderii buni, îi ştiu pe cei răi, îi ştiu pe cei deştepţi, îi ştiu şi pe cei proşti, pentru că sunt şi unii foarte proşti”, a declarat Donald Trump, preşedintele Statelor Unite.
Ucraina tocmai a anunţat că are un nou plan de pace şi vrea să îl prezinte la Washington. Are doar 20 de puncte, cu 8 mai puţine decât planul iniţial al americanilor. Prevederile lui sunt ţinute secrete. Îmbărbătat după întâlnirile de ieri cu liderii europeni, Zelenski a lăsat să-i scape totuşi un indiciu – Ucraina nu va fi de acord cu cedarea de teritorii, aşa cum prevedea planul americanilor agreat de ruşi. Anunţul a fost suficient să-i atragă furia lui Donald Trump, care cere alegeri în Ucraina.
„Ei folosesc războiul pentru a nu organiza alegeri, dar cred că poporul ucrainean ar trebui să aibă o alegere. Și, poate, Zelenski va câștiga”, a declarat Donald Trump, preşedintele Statelor Unite.
După vizita de ieri, de la Londra, şeful de la Kiev a mers la Bruxelles, iar astăzi s-a întâlnit cu Papa Leon şi premierul Giorgia Meloni. Încearcă să se asigure că aliaţii europeni rămân alături de ţara sa, în condiţiile în care şansele de a ajunge la un acord de pace în curând sunt minime. Într-un interviu exclusiv pentru Observator, generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, crede că ruşii nu îşi doresc să oprească războiul.
„Rușii nu sunt interesați de o pace justă și durabilă. Vladimir Putin nu este interesat de niciun fel de rezultat în care nu obține tot ce-şi dorește. Din păcate, abordarea administrației Trump în această privință a fost sortită eșecului încă de la început, deoarece nu i-a interesat și nu au înțeles niciodată originile conflictului”, a declarat Ben Hodgers, ofiţer în retragere al Armatei SUA
La Moscova, Vladimir Putin i-a premiat azi pe soldaţii care luptă în Ucraina.
„În această nouă realitate, cu drone de luptă și alte sisteme moderne de atac, este aproape imposibil să ridici măcar capul și totuși băieții noștri continuă să lupte. Ei sunt adevărații eroi”, a declarat Vladimir Putin, preşedintele Rusie.
Kremlinul a anunţat că nu are în plan să reconstruiască Uniunea Sovietică sau să atace o ţară NATO.
UPDATE: Trump un nou atac furibund frustrat la Zelenski: ”Folosește războiul pentru a nu organiza alegeri. Nici nu citește acordul de pace”.
Președintele american Donald Trump a vorbit, într-un interviu pentru Politico, despre războiul din Ucraina și recentele evoluții ale negocierilor de pace. Trump l-a criticat din nou pe Zelenski și i-a acuzat pe europeni că ”doar vorbesc, dar nu produc”. Președintele SUA a cerut Kievului să organizeze alegeri. Întrebat dacă va abandona Ucraina, Trump a răspuns: ”Nu este corect. Dar nu este chiar greșit”.
”E un război care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Cred că dacă nu aș fi fost președinte, ați fi putut avea al Treilea Război Mondial. Cred că ați fi avut o problemă mult mai mare decât aveți acum. E o problemă mare pentru Europa. Și nu o gestionează bine”, a declarat Trump.
Despre planul de pace, președintele SUA a spus că nu a fost citit de Zelenski. ”Ar fi frumos dacă ar citi propunerea. Știți, mulți oameni mor. Așa că ar fi foarte bine dacă ar citi-o. Oamenii lui au iubit propunerea. Le-a plăcut foarte mult. Locotenenților lui, oamenilor lui de rang înalt, le-a plăcut, dar au spus că nu a citit-o încă. Cred că ar trebui să-și găsească timp să o citească”, spune Trump, care vorbește și despre organizarea de alegeri în Ucraina.
”A trecut mult timp. Nu a mers… nu a mers prea bine. Da, cred că e timpul. Cred că e un moment important să se organizeze alegeri. Folosesc războiul pentru a nu organiza alegeri, dar cred că poporul ucrainean ar… ar trebui să aibă această alegere. Și poate Zelenski ar câștiga. Nu știu cine ar câștiga. Dar nu au mai avut alegeri de mult timp. Știți, vorbesc despre o democrație, dar se ajunge la un punct în care nu mai este o democrație”, a spus acesta.
Trump, întrebat dacă va ”abandona” Ucraina: ”Nu, nu este corect. Dar nu este chiar greșit”
Întrebat despre declarațiile fiului său, că ar putea abandona Ucraina, Trump a spus că ”nu, nu este corect. Dar nu este chiar greșit.”
”Trebuie să… știți, ei trebuie să se comporte. Dacă ei… dacă nu citesc acordurile, potențialele acorduri, știți, nu este ușor cu Rusia, pentru că Rusia are avantajul. Și întotdeauna l-a avut. Sunt mult mai mari. Sunt mult mai puternici în acest sens. Acord Ucrainei mult… mult… Acord poporului ucrainean și armatei ucrainene un merit enorm pentru, știți, curajul și pentru luptă și toate astea. Dar știți, la un moment dat, dimensiunea va învinge, în general. Și aceasta este o dimensiune masivă, când te uiți la cifre, adică, cifrele sunt pur și simplu nebunești.
Acesta nu este un război care ar fi trebuit să se întâmple. Este un război care nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă aș fi fost președinte. Este atât de trist că milioane de oameni sunt morți, foarte, foarte mulți soldați. Știți, luna trecută au pierdut 27.000 de soldați și câțiva oameni din cauza rachetelor lansate asupra Kievului și… Kievului și altor locuri”, spune Trump.
Președintele SUA îl îndeamnă pe Zelenski să accepte un acord de pace pentru că ”pierde”.
”Va trebui să se implice și să înceapă să accepte lucrurile. Știi, când pierzi, pentru că el pierde… Au pierdut teritoriu cu mult înainte să ajung eu aici. Au pierdut o întreagă fâșie de pe malul mării, un mare mal al mării. Adică, te uiți pe hărți. Eu… eu sunt aici de 10 luni. Dar te uiți în urmă cu 10 luni, au pierdut toată fâșia aceea. Acum e o fâșie mai mare. E o fâșie mai lată. Dar au pierdut mult teren și e un teren foarte bun pe care l-au pierdut”, a precizat acesta.
Despre europeni, Trump a spus că ”vorbesc, dar nu produc”. ”Și războiul continuă la nesfârșit. Adică, durează de patru ani, cu mult înainte să ajung eu aici. Acesta nu este războiul meu. Acesta este războiul lui Joe Biden”, a mai spus Trump.
UPDATE: Trump i-a dat lui Zelenski un ultimatum de ”câteva zile” pentru a accepta planul de pace
Emisarii lui Donald Trump i-au cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să accepte „în decurs de câteva zile” acordul de pace avansat de Washington, care impune Kievului pierderi teritoriale în schimbul unor garanții de securitate americane neclare, scrie publicația britanică Financial Times (FT) citând oficiali europeni la curent cu situația.
Zelenski le-a mărturisit liderilor europeni că a fost presat, în timpul unei convorbiri telefonice de două ore, desfășurată sâmbătă, să ia o decizie rapidă.
Sâmbătă, președintele ucrainean a discutat la telefon cu emisarul special Steve Witkoff și cu ginerele președintelui american, Jared Kushner.
O sursă FT la curent cu calendarul părții americane susține că Donald Trump speră că acordul ruso-ucrainean va fi convenit „până la Crăciun”.
Zelenski le-a spus lui Witkoff și Kushner că are nevoie de timp pentru a se consulta cu aliații europeni, înainte de a răspunde Washingtonului.
El a invocat faptul că „unitatea occidentală” s-ar putea fractura dacă SUA avansează cu acordul fără consultarea europenilor.
Oficial european: ”Zelenski e prins între cererile Rusiei, pe care nu le poate accepta, și presiunile americanilor, pe care nu îi poate refuza.”
Unul dintre oficialii occidentali a descris situația spunând că Ucraina e prinsă între pretențiile teritoriale ale Rusiei în Donbas, pe care nu le poate accepta, și presiunile pro-acord ale americanilor, pe care nu-i poate respinge net.
„Ca să fiu sincer, americanii caută în prezent un compromis”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă prin WhatsApp, luni seară, după discuții purtate la Londra cu premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz.
Merz a sugerat urgența situației la începutul întâlnirii din Downing Street nr. 10.
„Acesta ar putea fi un moment decisiv pentru noi toți”, a spus el.
Marți seară, președintele ucrainean a spus că lucrează „foarte intens” la componentele contra-propunerilor la acordul american, pentru a pune capăt războiului.
„Componentele ucraineană și europeană au fost deja elaborate mai detaliat și suntem gata să le prezentăm partenerilor noștri din America. Împreună cu partea americană, ne așteptăm să facem eventualii pași cât mai eficient și mai rapid cu putință”, a precizat el.
„Așa cum remarcă pe bună dreptate partenerii noștri din echipele de negociere, totul depinde acum dacă Rusia este pregătită să ia măsuri efective pentru a opri vărsarea de sânge și a preveni escaladarea războiului”, a conchis Zelenski.
Nu e clar cum va reacționa Washingtonul la contra-propunerile europene și ucrainene
În Statele Unite, la Miami, Steve Witkoff și Jared Kushner au lucrat cu negociatorii ucraineni Rustem Umerov și Andrii Gnatov pe parcursul a trei zile, la finele săptămânii trecute, însă discuțiile nu au produs un compromis palpabil.
Zelenski a indicat că s-au făcut progrese în revizuirea planului de pace inițial al SUA, format din 28 de puncte, elaborat – așa cum presa internațională a dezvăluit – cu contribuția semnificativă a Rusiei.
Cele 28 de puncte au fost reduse la 20.
Totuși, situația teritoriilor revendicate de Rusia, fără a le controla în prezent, statutul centralei nucleare de la Zaporojie, chestiunea finanțării reconstrucției Ucrainei după război și problema garanțiilor de securitate pentru Kiev erau, în continuare, în suspensie luni seara, după cum a relatat presa ucraineană.
Potrivit FT, în fața lui Starmer, Macron și Merz, Zelenski și-a mărturisit temerea că Uniunea Europeană ar putea renunța la planul de a garanta cu activele rusești înghețate împrumuturile pentru reconstrucția Ucrainei.
Europenii ar putea renunța la plan pentru a nu supăra Washingtonul și a nu pierde, astfel, sprijinul american față de garanțiile de securitate europene.
Trump: ”Zelenski trebuie să accepte, pentru că pierde.”
Într-un interviu acordat luni publicației Politico și publicat marți, Trump a fost întrebat dacă a stabilit un calendar pentru ca Zelenski să ajungă la un acord.
„Ei bine, va trebui să se implice și să înceapă să accepte lucrurile… pentru că pierde”, a răspuns președintele SUA.
Forțele ruse și-au intensificat în ultimele luni atacurile cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și obțin câștiguri constante – deși foarte costisitoare – pe câmpul de luptă din sud-est.
În regiunea Donețk, în legătură cu care SUA presează Ucraina s-o cedeze Rusiei în schimbul păcii, trupele Moscovei au capturat o mare parte din orașul strategic Pokrovsk și amenință orașul satelit Mirnograd (orașul păcii, n.r.) cu încercuirea.
Capturarea acestor orașe ar oferi Kremlinului o potențială rampă de lansare pentru a ataca mai adânc în regiune.
Oficialii ucraineni au declarat pentru FT că președintele Vladimir Putin a clamat în mod fals capturarea completă a orașelor, în încercarea de a-l convinge pe Donald Trump că armata rusă nu poate fi oprită.
UPDATE: Volodimir Zelenski: “Sunt pregătit pentru alegeri”. Condiția pusă de președintele Ucrainei
Ucraina ar putea fi pregătită să organizeze alegeri în timpul războiului de amploare al Rusiei dacă SUA și partenerii europeni contribuie la asigurarea securității, a declarat președintele Volodimir Zelenski, marți, într-o conferință de presă, potrivit The Kyiv Independent.
Declarația lui Zelenski vine în urma recentelor remarci ale președintelui american Donald Trump despre alegerile din Ucraina. Întrebat fiind, Trump a spus într-un interviu acordat Politico, că ”este timpul” ca Ucraina să organizeze alegeri.
Potrivit președintelui ucrainean, o astfel de mișcare depinde de securitate, deoarece Rusia continuă să atace în mod regulat țara, precum și de capacitatea soldaților de a vota și de chestiuni legislative.
”Cer acum, și afirm acest lucru deschis, ca SUA să mă ajute. Împreună cu partenerii noștri europeni, putem asigura securitatea necesară pentru organizarea alegerilor. Dacă se întâmplă acest lucru, Ucraina va fi pregătită să organizeze alegeri în următoarele 60 până la 90 de zile”, a declarat Zelenski, adăugând că nu a discutat această problemă cu Washingtonul. ”Personal, am voința și pregătirea pentru acest lucru.”
Remarcile lui Zelenski marchează o nouă schimbare în poziția Kievului. Inițial, oficialii ucraineni au declarat că alegerile vor avea loc doar după încheierea războiului, dar Zelenski a spus ulterior că va lua în considerare o astfel de decizie dacă ar exista un armistițiu.
Acum, el i-a îndemnat pe parlamentari să elaboreze propuneri legislative care ar permite modificări ale legii electorale în timpul legii marțiale.
”Aștept propuneri de la partenerii noștri, aștept sugestii de la parlamentarii noștri și sunt gata să merg la alegeri”, a spus Zelenski.
Ucraina urma să organizeze alegeri prezidențiale în martie sau aprilie 2024, încheind primul mandat de cinci ani al lui Zelenski.
Conform legii marțiale adoptate de Ucraina după ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă pe 24 februarie 2022, alegerile prezidențiale, parlamentare și locale sunt interzise. Alegerile pot avea loc doar după ridicarea legii marțiale.
Zelenski, care deține funcția din mai 2019, a declarat în septembrie anul acesta că este deschis să nu mai candideze pentru realegere după încheierea războiului.
Doar 22% dintre ucraineni susțin alegerile după un armistițiu cu garanții de securitate, în timp ce 63% consideră că alegerile ar trebui să aibă loc după încheierea războiului, potrivit unui sondaj recent realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.
Subiectul alegerilor a fost din nou ridicat de SUA, deoarece Washingtonul a făcut presiuni asupra Kievului pentru a negocia un plan de pace pentru a pune capăt războiului. Discuțiile cruciale au loc într-un moment turbulent din punct de vedere politic pentru Zelenski, în urma celui mai mare scandal de corupție din președinția sa.
Doar 20,3% dintre ucraineni l-ar vota pe Zelenski la viitoarele alegeri prezidențiale, potrivit unui sondaj Info Sapiens realizat în această toamnă după scandalul de corupție. Cu toate acestea, el rămâne cel mai popular candidat, puțin înaintea lui Valerii Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fost comandant-șef.
Sprijinul pentru Zelenski se prăbușește în Ucraina. Cine i-ar fi cel mai periculos contracandidat dacă s-ar organiza alegeri
În situația în care în Ucraina s-ar organiza alegeri prezidențiale în perioada următoare, doar 20,3% dintre cetățeni ar mai vota pentru președintele Volodimir Zelenski, relatează Kyiv Independent, care citează un sondaj realizat de Info Sapiens, publicat marți.
Studiul a fost realizat între 13 și 28 noiembrie, la câteva zile după ce Ucraina a fost zguduită de scandalul de corupție „de 100 de milioane de dolari”, în care sunt implicați aliații președintelui, precum fostul șef de cabinet prezidențial Andrii Yermak, dar și alți oficiali guvernamentali.
În octombrie, cu o lună înainte de scandalul de corupție, intenția de vot pentru Zelenski era la nivelul a 24,3%.
În sondajul Sapiens, fostul comandant suprem Valeri Zalujnîi (foto următoare), în prezent ambasador în Marea Britanie, se clasează pe locul al doilea cu 19,1%.
Zelenski pierde cel puțin patru procente în intențiile de vot, după scandalul de corupție
Dacă Zelenski a pierdut 4 procente, Zalujnîi a câștigat 3% față situația relevată de sondajul din octombrie.
Kirilo Budanov, șeful serviciilor secrete militare ale Ucrainei, s-a clasat în sondajul de marți pe locul al treilea, cu o susținere de 5,1%.
Aproximativ 23,6% dintre cei chestionați fie nu s-au putut decide, fie au ales să nu răspundă la întrebare.
Întrebați despre alegerile parlamentare, 21,8% dintre ucraineni au declarat că ar susține un partid condus de Zalujnîi, formațiune care nu există în prezent.
Formațiunea „Slujitorul Poporului”, a actualului președinte, ar întruni doar 11,5% din sufragii.
Kyiv Independent notează că, deși evaluați în sondaj, Zalujnîi și Budanov nu și-au anunțat public intenții de a urma o carieră politică.
La sondaj au participat 1.000 de respondenți cu vârsta de cel puțin 16 ani, care au fost consultați prin interviu telefonic.
Când a preluat puterea înainte de război, Zelenski avea un nivel de încredere de 80%.
Când Volodimir Zelenski și-a început mandatul după alegerile prezidențiale și parlamentare din 2019, 80% dintre ucraineni spuneau că au încredere în el.
În februarie 2022, luna în care Rusia a invadat Ucraina, cota sa de încredere se erodase deja la 37%.
Însă ulterior invaziei ruse, acest indicator a crescut vertiginos la 90%, scăzând de atunci.
Un sondaj realizat la începutul toamnei de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a arătat că 60% dintre ucraineni aveau încredere în președinte, în timp ce 35% nu aveau încredere.
Același sondaj a arătat că doar 25% dintre ucraineni apreciau că Zelenski ar trebui să rămână în funcție după încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Conform Constituției Ucrainei, următoarele alegeri sunt posibile numai după încetarea legii marțiale, care a fost decretată la începutul războiului.
Zelenski a declarat în septembrie că este ar fi deschis ideii de a nu candida pentru realegere după încheierea conflictului.
Trump îi semnalează lui Zelenski că e timpul să organizeze alegeri
Într-un interviu acordat Politico, publicat marți, președintele american Donald Trump a declarat că „este timpul ca Ucraina să organizeze alegeri”.
Comentariile sale vin în contextul în care Washingtonul a făcut presiuni asupra Kievului pentru a accepta un plan de pace care favorizează Rusia.
Trump a estimat că e posibil ca Zelenski să câștige alegerile, dacă ar fi de acord să le organizeze.
„Sunt întotdeauna pregătit pentru alegeri”, a declarat Zelenski pentru ziarul italian La Repubblica mai târziu în cursul zilei, ca răspuns la remarcile lui Trump.
UPDATE: ”Războiul hibrid al Rusiei este de fapt prima fază a unei invazii în Europa. Cum își infiltrează Putin spionii și sabotorii.”
Rusia se pregătește activ de o invazie împotriva Europei, iar războiul hibrid pe care-l poartă de cel puțin un deceniu este preludiul acestui război generalizat, scrie Financial Times într-un amplu articol de analiză. Atacurile tot mai dese ale Rusiei cu ajutorul dronelor, ”accidentelor” aparent, sabotajelor și distrugerilor reprezintă ”faza 1” a unui război generalizat care ar putea fi lansat de statul agresor până în 2029.
În iulie 2024, mai multe colete DHL au explodat în centre logistice din Regatul Unit,Polonia și Germania. Fiecare explozie a fost suficient de puternică să distrugă un întreg avion de tranport, dacă aceste colete ar fi fost la bord. Serviciile de securitate din aceste țări au reușit să găsească autorii acestor atacuri – mai mulți sabotori coordonați de Rusia. Ei avea încă șase kilograme de explozibili pe care urmau să le folosească.
Aceste capacități de atac erau suficiente pentru ceea ce oficialii de securitate citați au declarat pentru Financial Times că era următoarea etapă a planului – să atace zboruri către Statele Unite și să ducă la o perturbare generalizată a industriei aviatice, o situație care ar fi depășit de departe orice atac terorist de până acum, inclusiv atacurile de la 11 septembrie 2001.
Acest incident, care s-a dovedit un eșec pentru campania amplă de sabotaj a Rusiei, a fost doar o mică etapă în planul mai mare al Rusiei.
Șefii serviciilor de informații și a forțelor de poliție din Europa au dejucat mai multe comploturi similare – pentru deraierea unor trenuri pline de călători, pentru incendierea unor centre comerciale aglomerate sau pentru otrăvirea rezervelor de apă. Aceste exemple sunt doar acele operațiuni ale rușilor despre care există informații, dar ar mai putea fi și altele.
”Cel mai important lucru la care trebuie să ne gândim este că încă nu cunoaștem suficient despre ceea ce se întâmplă. Ce se știe public este doar vârful aisbergului. Sunt încă multe lucruri despre care guvernele (țărilor europene – n. red.) aleg să nu vorbească”, spune Keir Giles, expert pe subiecte legate de Rusia la Chatham House.
Ceea ce până acum era văzut doar ca un enervant joc al rușilor de iritare a Europei, atacuri cu miză redusă împotriva unor ținte europene, este perceput acum ca fiind un atac și o amenințare mult mai serioasă.
Pentru țările de la periferia UE, precum Polonia, de exemplu, este deja un fapt clar că Rusia reprezintă o amenințare directă la adresa vieții civililor din Europa, la fel cum este și terorismul islamist – principala preocupare, în ultimele două decenii, a serviciilor de informații interne.
Unii din cercurile serviciilor de informații europene se întreabă dacă nu cumva escaladarea agresiunii hibride a Rusiei împotriva Europei face parte dintr-un efort concertat de escaladare strategică. Până acum, ideea dominantă era că Rusia profită doar de niște ”oportunități tactice”.
Locurile pe care le țintesc rușii, riscurile pe care sunt dispuși să și le asume, dar și obiectivele lor evidente reflectă că este vorba nu doar de răspunsuri particulare la dinamica în schimbare a războiului din Ucraina, ci de ceva mai mult – o acțiune concertată și bine stabilită.
Unele informații arată că există un plan pe termen lung al rușilor – deși un număr mare de spioni ai regimului de la Kremlin au fost dați afară din Europa în ultimii ani, agențiile Kremlinului au încercat să reinfiltreze statele europene cu ajutorul unor profesioniști bine pregătiți, în timp ce războiul hibrid merge înainte prin atacuri împrăștiate – folosind fie interpuși, fie infractori.
Șeful unui serviciu europeande informații important, în declarații anonime pentru FT, spune că ofițerii săi observă cum rușii studiază poduri, cel mai probabil cu intenția de a le mina.
Rutele feroviare, de asemenea, sunt cartografiate agresiv pentru a descoperi puncte slabe, în timp ce Rusia plantează cu migală sabotori sub acoperire în diverse state europene.
Alte evaluări mai detaliate ale acțiunilor de sabotaj ale Rusiei în Europa arată că statul agresor se pregătește de un posibil război direct cu Europa până în 2029. Economia și armata ruse sunt ”puse la punct” pentru un război de anvergură.
Războiul Rusiei împotriva Europei
Subiectul rămâne unul extrem de spinos, însă. Prin natura sa, campania de sabotaj a Rusiei în Europa este difuză și foarte greu de urmărit.
Încercările sale agresive, dar în același timp stângace de a provoca haos arată dinamica evidentă a unui regim autoritar în care fiecare ofițer de mâna a doua încearcă cu disperare să arate inițiativă și reușite superiorilor săi.
Oficialii și legiuitorii europeni se tem să nu cadă în capcană și să-i facă Rusiei treaba mai ușoară – frica publică, paralizia autorităților și irosirea resurselor statelor din Europa sunt toate obiective directe ale regimului de la Kremlin.
Unii oficiali încep, însă, să vorbească despre ce se întâmplă. Săptămâna trecută, șeful comitetului militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a declarat pentru FT că alianța ia în calcul niște răspunsuri ceva mai dure la violențele rușilor, inclusiv prin atacuri preventive ca element de descurajare.
Asta înseamnă un test al determinării europenilor, spune Giles, expertul de la Chatham House.
”Capacitatea statelor victimă de a gestiona aceste atacuri, de a identifica autorii și de a răspunde din punct de vedere politic reprezintă niște informații foarte valoroase pentru Rusia”, spune el.
”Iar dacă răspunsul este că această capacitate nu există, că o țară vorbește doar în termeni apăsați de «război hibrid» și atât, atunci Rusia va continua să facă lucrurile astea. Este un nonsens să spui altceva decât adevărul – că vorbim de un război al Rusiei împotriva Europei”.
Alarma de trezire
O bombă pusă la calea ferată Varșovia-Lublin din Polonia a fost, după cum a numit-o prim-ministrul Donald Tusk, ”un act fără precedent de sabotaj”, menit să provoace o deraiere a trenului și să facă un număr mare de victime.
Dezastrul a fost evitat în ultimul minut – conductorul de tren a reușit să facă o oprire de urgență. Însă, incidentul i-a făcut pe decidenți să înțeleagă că nu putea fi siguri de ce ar fi făcut dacă bomba ar fi explodat, iar distrugerile ar fi dus la un număr mare de morți. De asemenea, au înțeles și că trebuie acționat pentru a opri Rusia din a mai comite astfel de fapte în viitor.
Într-adevăr, acest incident este un exemplu de manual despre cum campania de sabotaj a Rusiei funcționează și despre provocările pe care le pune în fața decidenților europeni.
Agenții pe care îi folosește Rusia deobicei sunt bărbați tineri, recrutați online. Ei nu sunt spioni și nici nu au legături directe sau evidente cu Rusia, statul agresor. Dar sunt oameni obișnuiți cu rezidență în spațiul Schengen – sunt mobili, motivați doar de câștiguri bănești și pot fi eliminați oricând nu mai este nevoie de ei.
Aceste persoane sunt greu de identificat în prealabil și greu de pus sub acuzare și judecat pe baza legilor anti-spionaj pentru că legăturile lor directe cu Rusia și intențiilor lor sunt deseori foarte ambigue. Mulți dintre ei susțin că nu știau pentru cine lucrează și că doar au primit indicațiile.
În cazul tentativei de atentat din Polonia, era vorba de doi cetățeni ucraineni. Cei doi au reușit să fugă. Alți patru colaboratori au fost arestați – aveau în posesia lor zeci de documente de identitate false care purtau amprenta regimului de la Kremlin. Au fost eliberați, ulterior, pentru că acuzarea nu a putut veni cu suficiente probe.
Maciej Materka, general în rezervă și fost șef al agenției de contraspionaj a Poloniei spune că incidentul de sabotaj cu pricina demonstrează că există o ”problemă sistemică”.
”Acești oameni au intrat în Polonia fără nicio problemă și și-au dus la bun sfârșit operațiunea, după care au plecat fără incidente.
A doua problemă, la fel de îngrijorătoare, este că acești indivizi care au colaborat pentru a comite acest sabotaj au fost eliberați de tribunal, probabil pentru că nu existau suficiente dovezi”, spune el.
Autoritățile poloneze cred că agenții erau coordonați de un intermediar rus, pe nume Mihail Viktorovici Mirgorodski, care lucra, la rândul său, pentru FSB.
Mirgorodski era persoana de contact care finanța operațiunile, îi plătea pe sabotori în criptomonede după ce aceștia erau recrutați de pe rețelele sociale.
Această formă de activitate este tipică pentru noul sistem de spionaj-sabotaj al Rusiei putiniste, spun analiștii.
În mare parte, acest modus operandi este un produs al nevoilor dictaturii de la Kremlin – agresivitatea tot mai mare a Rusiei din ultimul deceniu a dus la o expulzare în masă a agenților de informații ai țării din țările europene, agenți care aveau acoperire diplomatică în ambasade.
GRU, agenția de spionaj militar a Rusiei, principala responsabilă cu acțiunile de sabotaj pe teritoriu străin, a fost lovită cel mai rău de expulzările spionilor.
Acești interpuși au devenit, astfel, soldații Rusiei în domeniul terorismului – asta în timp ce agențiile oficiale ale lui Putin încească să-și ascundă participarea cu ajutorul unor agenți ”de unică folosință” precum Mirgordoski.
Jan Marsalek, un astfel de personaj de legătură între Kremlin și sabotorii locali, a coordonat cel puțin o celulă importantă de sabotori plătiți de ruși. Din ea au făcut parte mai mulți bulgari recent arestați. Ținta lor principală erau baze militare americane și ambasade străine.
Pentru recrutare, GRU a folosit inclusiv organizații ca gruparea de mercenari Wagner. Un ofițer Wagner, de exemplu, a fost principalul coordonator al unui grup de șase britanici, condamnați în octombrie, după ce au dat foc unui depozit în estul Londrei, la comanda Rusiei.
Goana după interpuși de ”unică folosință” explică și de ce FSB-ul, un serviciu care nu se ocupă în mod obișnuit de atacuri cinetice în Europa, a început să aibă un rol tot mai pronunțat, grație activităților sale de a dezvolta rețele de grupări infracționale în Ucraina și în alte state post-sovietice, cu scopul de le ține legate de Rusia.
Totuși, acest aranjament are și dezavantaje – reduce controlul și precizia regimului de la Kremlin când vine vorba de executarea operațiunilor. Asta mai ales pentru că recruții sunt deseori nepricepuți și incompetenți.
Dylan Earl, de exemplu, șeful grupului de britanici care a comis atacul din estul Londrei, un tânăr de 21 de ani, a fost condamnat după ce s-a descoperit pe telefonul său un filmuleț în care apare incendiind depozitul. Earl avea în apartamentul său și un steag al Rusiei, dar și cocaină în valoare de 34 de mii de lire sterline.
Ca să ”învețe meserie”, coordonatorul său Wagner l-a pus să se uite la serialul ”Americanii”, un serial TV despre doi agenți KGB sub acoperire în anii ’80 care realizează acțiuni de sabotaj în SUA și se dau drept cetățeni americani. Avantajul acestei formule de lucru a Rusiei este scalabilitatea – prin aplicații de mesagerie ca Telegram și Viber, recrutorii ruși reușesc să ajungă un număr mare de indivizi vulnerabili.
Earl, de exemplu, era foarte interesat să-și folosească propriile conexiuni și contacte pentru a-i arăta ”angajatorului” său că poate fi foarte util.
”Avem un depozit în Cehia pe care-l putem incendia pentru 35 de mii”, îi scria el unui contact, la puțin timp după ce dăduse foc depozitului din Londra.
Rușii sper că europenii ”vor fi paralizați de propriile reguli”
Numărul mare de astfel de atacuri le-a dat indiciul agențiilor de informații europene că e vorba de o campanie uriașă. Au putut fi, astfel, puse legături între incident fără legătură aparentă cu Rusia și celelalte, unde implicarea statului agresor este evidentă.
De exemplu, trei indivizi – doi ucraineni și un român – au fost puși sub acuzare după ce au dat foc mai multor clădiri și unei mașini care aveau legătură cu premierul britanic, în mai. Procurorii nu au menționat vreo legătură cu Rusia în acest caz.
Dintr-o perspectivă a serviciilor de informații, însă, este notabil că astfel de cazuri aproape identice au mai existat și în alte colțuri ale Europei – în mod particular în Estonia, o țară cu graniță cu Rusia și unde Marea Britanie are cel mai mare contingent de trupe de pe continent.
”Aceste incidente ar putea să pară mici, ca niște puncte pe hartă, însă trebuie să ne uităm la imaginea de ansamblu. Sunt componente individuale ale unei campanii bine concertate, hibride, de a diviza societatea europeană”, spune Konstantin von Notz, membru și fost președinte al comisiei parlamentare germane care supraveghează activitatea agențiilor de informații.
”Întotdeauna există o dorință intensă pentru dovezi foarte concludente, iar această dorință este ușor de înțeles și corectă din punct de vedere juridic. Trebuie oare să suspendăm prezumția de nevinovăție când vine vorba de războiul hibrid? Trebuie să avem curajul să spunem direct cu ce ne confruntăm când știm că nu putem dovedi fără putință de tăgadă?”, spune el.
În octombrie, un tribunal finlandez a respins o investigație împotriva căpitanului și echipajului de pe Eagle S, un petrolier cu legături cu Rusia care și-a târât ancora 90 de kilometri înainte și înapoi în Marea Baltică, distrugând cinci cabluri subacvatice.
Costul reparațiilor unuia dintre ele – Estlink 2 – o legătură electrică cheie între Finalnda și Estonia, va fi de cel puțin 60 de milioane de euro și va dura luni de zile să fie dusă la bun sfârșit.
Acuzații au susținut că problema a fost o defecțiune mecanică a ancorei și că nu a fost vorba de o acțiune intenționată de sabotaj. Decizia tribunalului a fost că nu poate judeca cazul și că acuzațiile trebuie să fie investigate în țara de pavilion a vasului – Insulele Cook. Guvernul finlandez trebuie să achite și cheltuielile de judecată de 195.000 de euro.
Exact astfel de zone gri juridice, politice și de jurisdicție dorește Rusia să exploateze. Pericolul, spune von Notz, este ca guvernele europene să ajungă să devină paralizate de propriile reguli. El spune și că europenii trebuie să devină mai agresivi în rezolvarea acestei probleme și în a vorbi despre ea direct.
”Când mieună ca o pisică, arată ca o pisică și se comportă ca o pisică, atunci probabil că este o pisică”, spune el.
Rusia, în etapa pregătirii războiului generalizat
Datorită unor vaste surse de informații precum numărul uriaș de note din dosarele KGB aduse în Marea Britanie de Vasili Mitrohin în 1992, precum și arhiva poliției secrete cehoslovace StB, păstrată în mare parte intactă la Praga, se cunosc remarcabil de multe lucruri despre doctrina și tehnicile de sabotaj din perioada sovietică.
”Există o serie de legături frapante între ceea ce serviciile de informații ale blocului sovietic plănuiau în timpul Războiului Rece și ceea ce pare că vedem acum”, spune Daniela Richterova, co-directoare a King’s Centre for the Study of Intelligence din Londra.
Un exemplu îl reprezintă ”familiile” de ținte stabilite de StB în anii 1970. ”Este aproape ca o listă de cumpărături”, spune Richterova. Sunt identificate șapte grupuri de ținte, de la baze militare la rezervoare și sisteme de comunicații.
”Am văzut aproape toate aceste aceleași tipuri de ținte atacate sau vizate în ultimii doi ani”, afirmă Richterova.
În plus, documentele arată cum și de ce este escaladată activitatea.
”Documentele de arhivă spun explicit că există o separare doctrinară pentru fiecare etapă a tensiunii”, explică Richterova.
”În timp de pace, serviciile ruse de informații urmăresc să desfășoare atacuri de mică amploare și mai subtile, care ar trebui să pară accidente – incendii aleatorii, vandalism și așa mai departe. În timpul unui război propriu-zis, ei ar activa o gamă de agenți sabotori pentru a desfășura tot felul de acțiuni distructive la scară mai largă”.
Felul în care arată actualul război hibrid împotriva Europei reprezintă faza mediană ”pre-război” stipulată în documentele StB, spune Richterova.
Are loc același tip de atacuri de nivel scăzut, negabile și perturbatoare, însă la o scară mai mare, completate de o gamă de acțiuni menite atât să demonstreze forță, cât și să provoace panică în legătură cu capacitatea și disponibilitatea Rusiei de a provoca daune. Aceasta include o toleranță mult extinsă față de victimele civile.
Există, însă, și un al treilea obiectiv, alături de acestea: atacurile și operațiunile ca formă de recunoaștere.
Doctrina serviciilor de informații militare ruse se bazează puternic pe conceptul de recunoaștere prin luptă, în care informațiile despre punctele slabe ale inamicului sunt obținute prin sondări și testări permanente. Iar atunci când este identificată o slăbiciune, aceasta este exploatată în continuare. ”Consolidarea succesului” este o idee insuflată studenților din academiile ruse de informații militare.
Acest lucru ajută la explicarea valului de incursiuni cu drone deasupra teritoriului european, care a început în septembrie, când zeci de astfel de aparate au pătruns în Polonia, ducând la închiderea mai multor aeroporturi. De atunci, au fost raportate incursiuni în Belgia, Danemarca, Germania și în alte locuri din apropierea bazelor militare sau a aeroporturilor.
O tactică agresivă a scos la iveală — poate surprinzător chiar și pentru Rusia — o vulnerabilitate majoră care poate fi exploatată la nivel continental cu un cost foarte redus.
Și mai avantajos pentru Rusia, aceste incursiuni par să fi generat o serie de evenimente de imitație din partea pasionaților de drone și a provocatorilor, ba chiar și unele semnalări false. Toate acestea sporesc confuzia și costurile pentru autoritățile europene de intervenție.
Discuțiile despre cum ar trebui să arate o descurajare eficientă se află încă într-un stadiu incipient. Statele europene abia au început să organizeze întâlniri regulate între responsabilii de rang înalt din domeniul securității naționale pentru a aborda în mod specific această problemă.
”Izolarea nu este suficientă”, a declarat ministrul apărării al Italiei, Guido Crosetto, în prefața unui document de politică publică pe acest subiect, publicat luna trecută.
Ce înseamnă, însă, să fii proactiv rămâne un subiect sensibil. Sunt luate în calcul numeroase opțiuni, de la sancțiuni suplimentare la atacuri cibernetice de represalii.
În esență, însă, europenii se tem în continuare de orice curs de acțiune pe care îl percep ca fiind inflamator, mai ales într-un moment în care guvernul SUA face eforturi maxime pentru a se apropia de Rusia — chiar dacă asta înseamnă să-și sacrifice aliații.
”Europa și-a periclitat singură capacitatea sa de a răspunde”, spune Giles. ”Există o percepție persistentă că europenii n-ar putea niciodată să aibă inițiativa pe escaladare în fața Rusiei, dar este o absurditate. Este o absurditate să spui că Putin nu dezescaladează niciodată”.
