Acasă Externe Zelenski, europenii și emisarii lui Trump, au închis la Berlin discuțiile după cinci ore de negocieri, Zelenski susține o conferință de presă luni

Zelenski, europenii și emisarii lui Trump, au închis la Berlin discuțiile după cinci ore de negocieri, Zelenski susține o conferință de presă luni

0
0
13

Zelenski, europenii și emisarii lui Trump, au închis la Berlin discuțiile după cinci ore de negocieri, Zelenski susține o conferință de presă luni.

Steve Witkoff: S-au făcut multe progrese. ”S-au făcut multe progrese”, a declarat, duminică, emisarul american Steve Witkoff, după o zi de discuţii la Berlin cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu scopul de a găsi o soluţie diplomatică la războiul din Ucraina.

Întâlnirea dintre preşedintele ucrainean, emisarul american şi Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a durat mai mult de cinci ore şi a inclus ”discuţii aprofundate despre planul de pace în 20 de puncte, programele economice şi multe altele”, a scris Witkoff pe Twitter, precizând că o nouă întâlnire va avea loc luni dimineaţă.

Discuțiile dintre Zelenski și americani s-au încheiat după cinci ore. Vor continua și luni

Discuţiile de la Berlin între preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, la care a participat şi cancelarul german, Friedrich Merz, s-au încheiat după peste cinci ore şi vor continua luni, a anunţat administrația prezidențială ucraineană.

”Au convenit să continue mâine”, a declarat consilierul Dmitro Litvin, precizând că Volodimir Zelenski va face, luni, declaraţii pe această temă.

UPDATE: Mesajul lui Macron în timpul discuțiilor Ucraina-SUA de la Berlin

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj pe Twitter în timp ce negociatorii americani discută cu Volodimir Zelenski detaliile planului de pace pentru Ucraina.

Liderul francez spune că o pace care va apăra suveranitatea Ucrainei o va apăra și pe cea a Europei.

”Tocmai ce am vorbit cu președintele Volodimir Zelenski.

Americanii, europenii și ucrainenii își doresc doar pace. Câtă vreme Rusia își va continua războiul de agresiune, Ucraina i se va opune cu putere.

Franța este și va rămâne alături de Ucraina pentru construcția unei păci robuste și durabile, una care să poată garanta securitatea și suveranitatea Ucrainei și a Europei pe termen lung.

Le mulțumesc tuturor negociatorilor ucraineni,europeni și americani care s-au mobilizat pentru atingerea acestui obiectiv”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.

UPDATE: Zelenski a ajuns la Berlin. Ucraina, gata să renunţe la ambiţia aderării la NATO pentru garanţii de securitate.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns duminică la Berlin, unde participă la o nouă rundă de negocieri cu partenerii occidentali. Liderul de la Kiev spune că obiectivul principal este să convingă Statele Unite să susțină înghețarea liniei frontului, în paralel cu obținerea unor garanții de securitate care să prevină o nouă agresiune rusă.

A început întâlnirea de la Berlin dintre Volodimir Zelenski şi responsabilii americani. Alte discuţii, de această dată cu numeroşi lideri europeni, sunt prevăzute luni seară în capitala germană. Aceşti principali susţinători ai Kievului se opun cedării în faţa revendicărilor maximaliste ale Rusiei. Ei se tem că preşedintele american Donald Trump ar putea abandona Ucraina şi că Europa ar putea fi exclusă de la dezbaterile privind securitatea pe continent, în condiţiile în care Kievul este perceput ca o ameninţare majoră.

Volodimir Zelenski a fost primit duminică după-amiază la cancelaria germană de Friedrich Merz, drapele americane, ucrainene şi europene fiind arborate cu acest prilej.

Fotografii difuzate de preşedinţia ucraineană îi prezintă pe cei doi lideri, la începutul discuţiilor, în compania emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.

„Vrem o pace durabilă în Ucraina. Întrebări dificile ne aşteaptă, dar suntem determinaţi să mergem înainte. Interesele ucrainene sunt şi interesele europene”, a postat Merz pe reţeaua X.

Cu puţin înainte de întâlnire, Zelenski a declarat că vrea să convingă SUA să susţină o încetare a focului care să impună o îngheţare a liniei frontului şi nu cedarea către Moscova a întregii regiuni Donbas, cum solicită Kremlinul şi cum a propus Washingtonul.

„Ştiu că Rusia nu vede asta cu ochi buni şi mi-ar plăcea ca americanii să ne susţină în acest punct”, a afirmat el.

Kievul a refuzat mereu aceste concesii teritoriale, Zelenski limitându-se să evoce în această săptămână un eventual referendum privind această temă.

Duminică, el a spus că nu a primit încă răspunsul american la versiunea planului de a pune capăt conflictului amendată în această săptămână de Kiev şi de aliaţii săi europeni.

Zelenski a reafirmat că doreşte garanţii de securitate europene şi americane pentru a descuraja orice nou atac. „Vrem să fim siguri că nu se va repeta războiul după încetarea focului”, a spus el.

Ar fi vorba despre un mecanism inspirat din articolul 5 al NATO, care prevede o protecţie reciprocă a ţărilor membre, fără aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică, aşa cum Kievul solicita anterior. „Este deja un compromis din partea noastră”, a apreciat Zelenski, întrucât aceasta reprezintă o revendicare majoră a Moscovei.

Zelenski, pregătit pentru „dialog” în cadrul Summitului de la Berlin.

Volodimir Zelenski a dat asigurări că este pregătit pentru „dialog” în cadrul acestor discuţii.

„Summitul de la Berlin este important”, a declarat el într-o conferinţă de presă online, precizând că discuţiile sunt programate în capitala germană „astăzi (duminică – n.r.) şi mâine (luni)”.

„Sunt deja în Germania. Agenda de astăzi (duminică – n.r.) include o întâlnire cu echipa americană de negociatori. Ne concentrăm asupra modului în care putem garanta în mod fiabil securitatea Ucrainei, astfel încât experienţa Memorandumului de la Budapesta şi invazia Rusiei să nu se mai repete niciodată. Contăm pe discuţii constructive”, a scris Zelenski pe X.

Președintele Ucrainei spune că e rândul rușilor să facă un compromis după ce Ucraina și-a anunțat disponibilitatea de a renunța la ideea aderării la NATO. Liderul de la Kiev spune și că ”planul nu poate să fie pe placul tuturor” și că ambele părți trebuie să facă concesii pentru a se ajunge la pace.

”Nu avem un dialog direct cu partea rusă. Iar în dialogul cu partea americană, ei, dacă se poate spune așa, reprezintă partea rusă, pentru că vorbesc despre semnalele, declarațiile, pașii, disponibilitatea sau indisponibilitatea acesteia. Pe de o parte, discutăm cu America nu doar relațiile noastre bilaterale, Ucraina–SUA, ca garanție de securitate, ci și reacția noastră la semnalele Rusiei. Iar în ceea ce privește compromisurile din partea rusă, în orice caz, dacă America face presiuni, dacă partenerii fac presiuni și dacă America dorește să pună capăt acestui război, așa cum demonstrează astăzi la nivel înalt, cred că rușii ar trebui să accepte compromisuri”, a declarat Volodimir Zelenski, duminică.

Liderul de la Kiev urmează să aibă o nouă întâlnire cu delegația americană condusă de Steve Witkoff.

”Planul nu va fi pe placul tuturor. Desigur, există multe compromisuri într-un format sau altul al planului. Am transmis Statelor Unite ale Americii ultimele comentarii și modificări privind planul. Condiția Ucrainei de la început — sau poate nu o condiție, ci mai corect spus o dorință — a fost aderarea la NATO.

Acestea ar fi fost garanții reale de securitate. La fel ca pentru colegii noștri europeni, dar și pentru alte țări, precum Canada, Japonia etc. Aceste garanții de securitate pentru noi reprezintă posibilitatea ca o nouă agresiune rusă să nu mai înceapă. Iar acest lucru este deja un compromis din partea noastră”, a concluzionat președintele Ucrainei.

Ucraina a renunţat la ambiţia de a adera la NATO în schimbul unor garanţii de securitate din partea Occidentului, ca un compromis pentru a pune capăt războiului cu Rusia, a declarat duminică preşedintele Volodimir Zelenski înaintea negocierilor cu emisarii americani la Berlin.

UPDATE: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a publicat un nou mesaj video pe rețeaua Telegram în care pare optimist că va ajunge la un acord de pace favorabil Ucrainei, alături de liderii europeni și de reprezentanții lui Trump. Liderul de la Kiev spune că există o ”șansă semnificativă pentru pace” și că echipa ucraineană lucrează să se asigure că ”pacea pentru Ucraina va fi demnă”.

”Ne pregătim de întâlniri cu reprezentanții americani și cu prietenii noștri europeni în zilele următoare. Vor fi multe evenimente la Berlin.

Vom avea un raport al lui Rustem Umerov și al echipei noastre de negociere legat de contactele care au avut deja loc. Generalul Gnatov și reprezentanții sectorului de apărare și securitate din Ucraina vor lucra la detaliile garanțiilor de securitate pentru Ucraina și pentru ucraineni. În același timp, oficialii guvernului ucrainean discută cu America și cu Europa despre reconstrucția reală a Ucrainei și dezvoltarea ei după război.

Cel mai important, voi avea întâlniri cu reprezentanții președintelui Trump și cu ceilalți parteneri europeni și cu mulți alți lideri. Vom discuta despre fundația păcii – despre un acord politic pentru încetarea războiului. Șansa noastră este semnificativă de acum. Asta e important pentru fiecare dintre orașele noastre, important pentru fiecare comunitate ucraineană. Lucrăm ca să ne asigurăm că pacea pentru Ucraina va fi demnă.

Să garantăm mai înainte de toate că Rusia nu se va mai întoarce în Ucraina și cu a treia invazie. Mulțumim tuturor partenerilor care ne ajută, care ajută Ucraina, și vom lucre la fel de activ și de constructiv posibil cu toți cei care vor cu adevărat un acord normal, în aceste zile, la Berlin”.

UPDATE: Ucraina și SUA analizează un plan de pace care să prevadă încheierea unui armistițiu între Kiev și Moscova

Ucraina și SUA iau în calcul elaborarea unui plan de pace-cadru în 20 de puncte, care să prevadă încheierea unui armistițiu între Rusia și Ucraina, informează RBC Ucraina.

Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în cadrul unei conferințe de presă.

Liderul de la Kiev a fost întrebat dacă Ucraina ia în calcul posibilitatea de a ajunge la o soluție intermediară, dar practic eficientă, care ar putea schimba imediat situația de securitate de la fața locului.

”Absolut, pentru că avem în vedere un plan-cadru în 20 de puncte, la sfârșitul căruia există un armistițiu. Un armistițiu va schimba cu siguranță situația de securitate de pe teren”, a răspuns președintele Zelenski, care a dat ca exemplu anexarea ilegală a peninsulei Crimeea din 2014 și declanșarea războiului din Donbas în 2015.

”De aceea, astăzi nu vrem o repetare a războiului după încetarea focului. Și de aceea, vrem garanții obligatorii din punct de vedere juridic. Nu Memorandumul de la Budapesta, ci garanții obligatorii din punct de vedere juridic”, a subliniat Zelenski.

UPDATE: Axios: ”SUA sunt gata să ofere garanții de tipul Articolului 5 din NATO Ucrainei. Trump îl trimite pe Witkoff să discute cu Zelenski.”

Întâlnirea Witkoff-Zelenski în imagini. Cei doi s-au îmbrățișat la negocierile de pace de la Berlin

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit cu Steve Witkoff și cu ceilalți membri ai delegației americane pentru a începe noi negocieri pe planul de pace propus de ucraineni. Întâlnirea dintre cele două echipe a început cu strângeri de mână și îmbrățișări călduroase, sub privirea zâmbitoare a cancelarului Friedrich Merz.

Cu puțin timp înainte de întâlnire, Volodimir Zelenski scria pe Telegram că Ucraina ”face un compromis major” prin renunțarea la NATO și că rușii ar trebui să facă și ei compromisuri pentru că ”planul nu poate să fie pe placul tuturor”.

”Nu avem un dialog direct cu partea rusă. Iar în dialogul cu partea americană, ei, dacă se poate spune așa, reprezintă partea rusă, pentru că vorbesc despre semnalele, declarațiile, pașii, disponibilitatea sau indisponibilitatea acesteia. Pe de o parte, discutăm cu America nu doar relațiile noastre bilaterale, Ucraina–SUA, ca garanție de securitate, ci și reacția noastră la semnalele Rusiei.

Iar în ceea ce privește compromisurile din partea rusă, în orice caz, dacă America face presiuni, dacă partenerii fac presiuni și dacă America dorește să pună capăt acestui război, așa cum demonstrează astăzi la nivel înalt, cred că rușii ar trebui să accepte compromisuri”, a declarat Volodimir Zelenski, duminică.

”Planul nu va fi pe placul tuturor. Desigur, există multe compromisuri într-un format sau altul al planului. Am transmis Statelor Unite ale Americii ultimele comentarii și modificări privind planul. Condiția Ucrainei de la început — sau poate nu o condiție, ci mai corect spus o dorință — a fost aderarea la NATO.

Acestea ar fi fost garanții reale de securitate. La fel ca pentru colegii noștri europeni, dar și pentru alte țări, precum Canada, Japonia etc. Aceste garanții de securitate pentru noi reprezintă posibilitatea ca o nouă agresiune rusă să nu mai înceapă. Iar acest lucru este deja un compromis din partea noastră”, a concluzionat președintele Ucrainei.

Posibil plan de pace-cadru în 20 de puncte

Ucraina și SUA iau în calcul elaborarea unui plan de pace-cadru în 20 de puncte, care să prevadă încheierea unui armistițiu între Rusia și Ucraina, informează RBC Ucraina.

Liderul de la Kiev a fost întrebat dacă Ucraina ia în calcul posibilitatea de a ajunge la o soluție intermediară, dar practic eficientă, care ar putea schimba imediat situația de securitate de la fața locului.

”Absolut, pentru că avem în vedere un plan-cadru în 20 de puncte, la sfârșitul căruia există un armistițiu. Un armistițiu va schimba cu siguranță situația de securitate de pe teren”, a răspuns președintele Zelenski, care a dat ca exemplu anexarea ilegală a peninsulei Crimeea din 2014 și declanșarea războiului din Donbas în 2015.

”De aceea, astăzi nu vrem o repetare a războiului după încetarea focului. Și de aceea, vrem garanții obligatorii din punct de vedere juridic. Nu Memorandumul de la Budapesta, ci garanții obligatorii din punct de vedere juridic”, a precizat Zelenski.

UPDATE: Ucraina ar adera accelerat la UE, până în 2027, conform proiectului planului de pace

Ucraina ar urma să adere la UE până în 2027, conform unei propuneri discutate în cadrul negocierilor mediate de SUA pentru a pune capăt războiului Rusiei, într-o mişcare ce ar rescrie procedurile de aderare ale blocului european, accelerându-le, scrie, vineri, Financial Times.

Aderarea la UE până la 1 ianuarie 2027 este specificată în ultima versiune a planului de pace pentru Ucraina, negociată de oficialii americani şi ucraineni cu sprijinul Bruxelles-ului, au declarat pentru Financial Times persoane informate cu privire la conţinutul documentului.

Acest calendar rapid – Kievul nu a finalizat încă nici măcar una dintre cele 36 de etape greoaie ale aderării la UE – ar răsturna abordarea ”bazată pe merite” pe care o are blocul european în ceea ce priveşte admiterea de noi membri şi ar obliga Bruxelles-ul să regândească întregul proces, au subliniat persoanele informate. Acestea au citat printre provocări sistemul actual de acces eşalonat la fondurile UE, dreptul de vot şi beneficii precum politica agricolă comună.

UPDATE: Merz îi atacă dur pe Putin și Trump înainte de negocierile de la Berlin: Putin acționează ca Hitler, epoca ”Pax Americana” s-a încheiat.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat, sâmbătă, că Vladimir Putin ”nu se va opri” şi că, dacă Ucraina cade, armata rusă nu se va opri la graniţele acesteia, la fel cum nici Hitler nu s-a oprit după acordul de la Munchen din anul 1938 prin care a obținut anihilarea de facto a Cehoslovaciei și a anexarea teritoriului sudeților.

”Ştim acest lucru din 2022: acesta este un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi împotriva Europei. Iar dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri, la fel cum în 1938 sudeţii nu au fost de ajuns pentru Hitler. Putin nu se opreşte. Şi oricine nu crede asta ar trebui să analizeze cu atenţie strategiile sale, documentele sale, discursurile sale, apariţiile sale publice”, a declarat Merz, într-un discurs susținut chiar la Munchen.

”Este vorba aici despre o schimbare fundamentală a frontierelor în Europa, despre restaurarea fostei Uniuni Sovietice în interiorul vechilor sale graniţe, cu o ameninţare gravă, inclusiv una militară, pentru ţările care au făcut odinioară parte din acel imperiu”, mai spune cancelarul german.

El a insistat cu paralela pe care a făcut-o cu acordul semnat la Conferinţa de la Munchen în septembrie 1938 între Germania, Italia, Regatul Unit şi Franţa, prin care regiunea sudetă din Cehoslovacia a fost cedată Germaniei. În ciuda acelei concesii, în martie 1939, Hitler a încălcat acordul şi a ocupat întreaga Cehoslovacie, iar pe 1 septembrie în acelaşi an a invadat Polonia, declanşând Al Doilea Război Mondial.

”Acesta este de fapt modelul pe care ar fi trebuit să-l vedem în 2014”, când Rusia a anexat Crimeea şi a început să sprijine militar pro-ruşii din Donbas, a continuat Merz.

Prin urmare, a susţinut el, cea mai importantă prioritate în politica externă şi de securitate este recunoaşterea acestei realităţi, garantarea unui ajutor continuu pentru Ucraina şi conectarea tuturor acestor lucruri cu unitatea Europei, inclusiv a Regatului Unit.

”Trebuie să încercăm să menţinem NATO şi alianţa occidentală cât mai mult timp posibil, dar în acelaşi timp să investim în propriile noastre capacităţi de apărare, astfel încât descurajarea să funcţioneze din nou. Şi să nu spună nimeni că acesta este un concept depăşit sau învechit”, a declarat Friedrich Merz.

”Deceniile de Pax Americana s-au încheiat în mare măsură”

Toate acestea, a continuat el, se produc în contextul unei ”deplasări aproape tectonice a centrelor de putere politică şi economică” în lume, care pune în joc libertatea, pacea, statul de drept, democraţia, liberalismul şi societăţile noastre deschise.

Deceniile de ”Pax Americana” pentru Europa ”s-au terminat în mare măsură”, mai crede cancelarul german. ”Aceasta nu mai există aşa cum noi o ştiam. Şi nicio nostalgie nu ajută (…) Asta este: americanii acum îşi apără propriile interese într-un mod foarte, foarte dur. Şi asta nu poate să însemne altceva decât faptul că noi la rândul nostru trebuie să ne apărăm acum interesele”, a insistat Friedrich Merz, care anterior a catalogat drept ”inacceptabile” unele dintre criticile aduse Uniunii Europene în noua strategie de securitate naţională a SUA.

În acest document, administrația Trump critică brutal și ideologic deciziile de politică ale Uniunii Europene. Trump susține că Europa se află ”în declin economic și civilizațional” și că politicile sale de imigrație vor duce la prăbușire. Critică, de asemenea, și așa-zisa ”cenzură” din Europa și așteptările ”nerealiste” față de războiul din Ucraina.

”O majoritate dintre europeni doresc pacea, dar această dorinţă nu se traduce în politici, în mare măsură din cauza subminării proceselor democratice de către aceste guverne”, mai susține în mod fals administraţia americană.

Putin susține și el că aliații europeni cer lucruri ”absolut inacceptabile” pentru statul agresor și acuză în mod fals că europenii vor să ”blocheze procesul de pace inițiat de Trump”.

”Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl doreşte şi începe, atunci suntem gata chiar acum. Aici nu trebuie să existe nicio îndoială”, a amenințat dictatorul rus, în urmă cu două săptămâni.

Volodimir Zelenski: ”Avem o șansă reală să facem pace. Vom discuta mult la Berlin”

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a publicat un nou mesaj video pe rețeaua Telegram în care pare optimist că va ajunge la un acord de pace favorabil Ucrainei, alături de liderii europeni și de reprezentanții lui Trump. Liderul de la Kiev spune că există o ”șansă semnificativă pentru pace” și că echipa ucraineană lucrează să se asigure că ”pacea pentru Ucraina va fi demnă”.

”Ne pregătim de întâlniri cu reprezentanții americani și cu prietenii noștri europeni în zilele următoare. Vor fi multe evenimente la Berlin.

Vom avea un raport al lui Rustem Umerov și al echipei noastre de negociere legat de contactele care au avut deja loc. Generalul Gnatov și reprezentanții sectorului de apărare și securitate din Ucraina vor lucra la detaliile garanțiilor de securitate pentru Ucraina și pentru ucraineni. În același timp, oficialii guvernului ucrainean discută cu America și cu Europa despre reconstrucția reală a Ucrainei și dezvoltarea ei după război.

Cel mai important, voi avea întâlniri cu reprezentanții președintelui Trump și cu ceilalți parteneri europeni și cu mulți alți lideri. Vom discuta despre fundația păcii – despre un acord politic pentru încetarea războiului. Șansa noastră este semnificativă de acum. Asta e important pentru fiecare dintre orașele noastre, important pentru fiecare comunitate ucraineană. Lucrăm ca să ne asigurăm că pacea pentru Ucraina va fi demnă.

Să garantăm mai înainte de toate că Rusia nu se va mai întoarce în Ucraina și cu a treia invazie. Mulțumim tuturor partenerilor care ne ajută, care ajută Ucraina, și vom lucre la fel de activ și de constructiv posibil cu toți cei care vor cu adevărat un acord normal, în aceste zile, la Berlin”.

UPDATE: Kremlinul a anunțat vineri că, în cazul implementării scenariului propus de Volodimir Zelenski pentru crearea unei așa-numite ”zone demilitarizate” în Donbas (regiunile ucrainene Donețk și Lugansk), Moscova ar putea desfășura în zona unități ale Gărzii Naționale (Rosgvardia), în locul unităților regulate ale armatei ruse, informează The Moscow Times.

Anunțul a fost făcut de Iuri Ușakov, consilier al lui Vladimir Putin și membru al grupului de negociere al Rusiei cu Ucraina.

”Indiferent de situație, acest teritoriu este teritoriul Federației Ruse și va fi sub controlul administrațiilor noastre”, a spus Ușakov.

Rosgvardia sunt forțe militare de ”securitate internă” ale Rusiei, echivalente jandarmeriei, dar care se află sub directa subordonare a lui Vladimir Putin.

”Un armistițiu poate veni doar după retragerea trupelor ucrainene. Și ce se va întâmpla în continuare – acest lucru poate fi discutat, după părerea mea. Pentru că este foarte posibil să nu existe trupe directe, nici ruse, nici ucrainene. Da, dar va exista Garda Națională, va fi poliția noastră, va fi tot ce este necesar pentru a menține ordinea și a organiza viața”, a spus Ușakov în cadrul unui interviu acordat publicației Kommersant.

Kremlin, despre discuţiile de la Berlin: ”Vom avea obiecţii dure. Nu credem că va ieşi ceva bun din asta.”

Consilierul lui Vladimir Putin pe politică externă, Iuri Ușakov, a declarat că Rusia va avea obiecții ”foarte dure” la planul de pace pe care liderii europeni îl discută cu cei ucraineni în aceste zile la Berlin.

Întrebat dacă a văzut vreun document, Ușakov a răspuns:

”Nu le-am văzut încă, dar dacă vor exista amendamente adecvate, vom avea obiecții foarte dure, deoarece ne-am formulat poziția foarte clar, iar ea părea să fie destul de ușor de înțeles pentru americani”.

Ușakov a mai fost întrebat în legătură cu ce puncte vor exista aceste ”obiecții dure”.

”Cu multe puncte. Vor exista unele condiții complet inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce privește problema teritorială. Așa cred”, a spus consilierul lui Putin.

UPDATE: Erdogan s-a întâlnit cu Putin în Turkmenistan: ”Pacea în Ucraina nu este departe”

Preşedintele turc, Recep Erdogan, întors de puțin timp de la o întâlnire cu Vladimir Putin, a declarat că speră să discute despre un plan de pace între Ucraina şi Rusia cu preşedintele american, Donald Trump, adăugând că ”pacea nu este departe”.

Erdogan şi Putin au discutat de ”eforturile intense pentru pace” pentru a pune capăt războiului, au transmis, vineri, reprezentanții de presă ai lui Erdogan, Turcia repetând ”disponibilitatea” sa de a sprijini eforturile de pace.

”După această întâlnire cu Putin, sperăm să avem ocazia să discutăm planul de pace şi cu preşedintele SUA, Trump. Pacea nu este departe, vedem asta”, a declarat Erdogan, la întoarcerea din Turkmenistan, acolo unde avut loc discuția cu dictatorul rus.

Erdogan i-a spus, vineri, lui Putin că un armistiţiu limitat în război, respectat în special în privinţa instalaţiilor energetice şi a porturilor, ar putea fi benefic.

”Marea Neagră nu ar trebui privită ca un câmp de luptă. O astfel de situaţie nu ar dăuna doar Rusiei şi Ucrainei”, a declarat Erdogan în comentariile transmise, sâmbătă, de cancelaria sa. ”Toată lumea are nevoie de navigaţie sigură în Marea Neagră. Acest lucru trebuie asigurat”, a punctat el.

Rusia a atacat, vineri, două porturi ucrainene, avariind trei nave turceşti, inclusiv o navă ce transporta provizii alimentare, au declarat oficiali ucraineni şi un armator, la câteva zile după ce Rusia a ameninţat că va izola Ucraina de ieşirea la mare.

La rândul său, comunicatul Kremlinului despre întrevederea lui Putin cu Erdogan menţionează cooperarea economică dintre cele două ţări, care permite ”depăşirea dificultăţilor la nivel internaţional şi a presiunii din partea ţărilor terţe”.

În ceea ce priveşte Ucraina, Kremlinul menţionează că Vladimir Putin şi Recep Erdogan au discutat despre ”încercările europenilor de a confisca activele ruseşti. (…) Părţile au convenit că astfel de acţiuni nechibzuite din partea europenilor vor duce, de fapt, la distrugerea sistemului Bretton Woods şi a principiilor sistemului financiar internaţional”, au susținut reprezentanții statului agresor.

Încarcă mai mult
Load More In Externe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vezi Și

Răzgândeală năuc prezidențială, după un somn bun, Nicuşor reevaluează: „Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii”

Facebook 132 X Messenger WhatsApp Telegram Yahoo Email Suceală prezidențială, după un somn…