Alegeri SUA 2020. Donald Trump și Joe Biden se înfruntă în această noapte în alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Donald Trump: 74 de ani, președintele în funcție, candidează din partea Partidului Republican. Este secondat de vicepreședintele Mike Pence, 61 de ani, fost guvernator al statului Indiana.
Joe Biden: 77 de ani, a fost vicepreședinte în mandatele lui Barack Obama și candidează din partea Partidului Democrat. Senatoarea Kamala Harris, 56 de ani, este cea pe care a ales-o ca vicepreședinte într-un eventual mandat.
Acum 4 ani, în 2016, o parte a României, spera că dacă Donald Trump va câștiga alegerile în Statele Unite ale Americii, curentul globalisto progresist care își arăta colții hidoși din ce în ce mai mult în România, prin influența nefastă a miliardarului George Șoroș, se va mai estompa. Din păcate nu s-a întâmplat astfel!
Acum 4 ani, tot o parte a României, spera ca după încetarea mandatului ambasadorului Hans Klemm, care s-a implicat în politica internă a țării în nenumărate rânduri, fiind un fervent susționător al președinților Traian Băsescu și Klaus Werner Iohannis și un critic înverșunat al celor de la PSD, acolo unde interferanța și implicarea subiectivă a unui ambasador în politica internă a unei țări, este considerată un act de agresiune.
România spera ca în sfârșit, va primi sub administrația Trump, un ambasador neimplicat, obiectiv și nepărtinitor. Nu a fost să fie așa, venirea lui Adrian Zuckerman în România, urma să se dovedească chiar și mai malignă, toxică, subiectivă și primejdioasă.
Așadar, pentru România, ultimii 4 ani se vor dovedi oarecum similari cu următorii 4. Dar dacă Trump va pierde și Biden va căștiga, la nivel mondial influență globalismului și a progresismului va câștiga teren chiar și mai mult decât în ultimii 4 ani.
Cine va câștiga? Chiar dacă Biden în sondaje este cu câteva puncte procentuale în fața lui Biden, în realitate, lupta se duce în statele considerate ”cheie”, până în ultimul moment.
O medie a ultimelor sondaje de opinie din Statele Unite îl arată pe democratul Joe Biden în fața lui Donald Trump la nivel național, 50,7% vs 44%, dar și în 2016, diferența dintre Hillary Clinton și Donal Trump era similară.
Scrutinul pentru Casa Albă este unul indirect, în care delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Scopul sistemului este ca statele cu o populaţie redusă să nu fie ignorate în procesul electoral.
Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de „electori” în Colegiul Electoral – aproximativ proporţional cu populaţia statului.
În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C.
Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.
Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul „câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.
Există, însă, două excepţii: Maine şi Nebraska, unde electorii sunt repartizaţi proporţional.
Principalul dezavantaj al sistemului electoral american este faptul că unele voturi sunt mai valoroase decât altele, mai ales în cazul aşa-numitelor „swing states”, state cu o populaţie însemnată şi care oscilează între republicani şi democraţi.
Acestea sunt principalele “câmpuri de luptă” pentru candidaţi şi decid, de regulă, soarta scrutinului.
Practic, americanii votează pentru electori, nu pentru candidaţii propriu-zis. Electorii sunt oficiali din stat sau membri ai partidelor, dar numele lor nu apare, de regulă, pe buletinul de vot.
Numărul de electori pe care îi are fiecare stat este egal cu numărul de reprezentanţi pe care îi are în Camera Reprezentanţilor şi în Senat. California, de exemplu, cel mai mare stat, are 55 de electori, în timp ce Wyoming, stat cu populaţie redusă, are numai trei.
