Harta autostrăzilor din România, care vor fi date în circulație în 2026 și cele ce sunt încă în construcție până prin 2030, inclusiv Valea Oltului.
După ce anul 2025 a înregistrat realizări însemnate în ceea ce privește inaugurările de autostrăzi şi drumuri expres cu un total de 146 de kilometri, anul 2026 s-ar putea să ne aducă un record de drumuri de mare viteză. Ținta este una ambițioasă, dar potrivit CNAIR, realistă: în 2026 ar urma să fie inaugurați 244 de kilometri de autostrăzi. Directorul Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea, a declarat, că ”ciot cu ciot” România reușește să construiască o rețea de drumuri de mare viteză. El a atras totuși atenția că este foarte important ca antreprenorii să fie serioși, statul să îi plătească la timp și banii din PNRR să nu fie pierduți.
De departe una dintre cele mai mari realizări ale anului va fi reprezentată de bucăţile de autostradă de pe A7, Adjud-Bacău şi Bacău-Paşcani, un total de aproape 125 de kilometri pe care trebuie să-i livreze contructorul român UMB.
Evident, aceşti kilometri de autostradă vor fi daţi în circulaţie succesiv, începând cu luna aprilie, dacă lucrările se desfășoară conform planurilor.
Tot în aprilie am putea să vedem şi în vest, pe A3, o inaugurare de peste 12 kilometri, pe bucata Zimbor-Poarta Sălajului.
De asemenea, la final de iunie pe lotul 1 al A0-Nord ar putea fi inauguraţi peste 17 kilometri.
”Avem mai mulți ani de întârziere pe multe tronsoane”
Ionuţ Ciurea, directorul asociaţiei Pro Infrastructura, a explicat că datorită acestor 250 de kilometri de drumuri de mare viteză care vor fi dați în circulație ”aproape cert” în acest an începe să se vadă o rețea de autostrăzi și drumuri expres coerentă în țara noastră după zeci de ani de întârzieri.
”Toate sunt importante. Am ajuns la 1.416 de kilometri la sfârșit de 2025, însă trebuie să depășim undeva 3.000 de kilometri, deci putem să spunem că am ajuns cumva la jumătatea drumului. Sigur, după nu știu câți ani de la Revoluție, avem 10, 15, 20 de ani de întârziere. Avem mai mulți ani de întârziere pe multe tronsoane dacă e vorba să calculăm când trebuia să avem toate aceste proiecte.
Dar iată că în sfârșit începem, în acești ani, să încropim așa, mai ales în zona asta exterioară a arcului carpatic, o rețea de autostrăzi și drumuri expres. Și atunci cred că ăsta este dincolo de zestrea care va fi spre 250 de kilometri, oricum, aproape cert peste 200 kilometri în acest an, începem să încropim această rețea și nu mai vorbim doar de cioturi care leagă nimic de nimic”, a spus Ciurea.
Directorul Pro Infrastructura a explicat că este de importanță critică să ajungem cu Autostrada A7 de la Adjud Nord la Săbăueni până la finalul lunii august pentru a nu pierde banii din PNRR.
”Anul ăsta este absolut critic să ajungem cu autostrada A7, de la Adjud Nord la Săbăuani, cel mai târziu la sfârșitul lunii august. Ca să nu lăsăm niciun ban gratis, fonduri nerambursabile din PNRR, la Bruxelles, trebuie să luăm toți banii de acolo. Și este absolut critic, e un termen foarte, foarte dur pe care îl impune PNRR în acest an.
La sfârșitul anului, la Pașcani, acesta practic este cel mai important obiectiv pe infrastructura majoră în acest an. Pe A7, mai avem, de asemenea, tot așa critic în jurul Capitalei. Avem direcții care în continuare se mișcă pe DNCB, pe nord și acolo avem chiar și treceri de pietoni, deci este o întreagă discuție despre fluență și ce ne interesează pe noi cel mai mult siguranță rutieră. Deci avem nevoie de A0 completă.
Avem șanse mari să vedem între DN1 A ieșirea spre Târgoviște și DN1 la sfârșit de mai, început de iunie. Poate în vară vedem și loturile doi și trei, adică circulație pe A0 între DN2 și A2, Autostrada Soarelui, pe A0, și ultimul ciot, ultima bucată din din A0 ar trebui la sfârșitul lunii noiembrie între DN1 A și autostrada A1. Deci exact la sfârșitul anului avem marea, marea șansă și marele obiectiv de a avea A0 completă în jurul Capitalei”, a spus Ionuț Ciurea.
”Este foarte important ca antreprenorii să fie serioși”
Pentru ca acești 250 de kilometri de drumuri de mare viteză să devină o realitate în 2026 este ”foarte, foarte important” ca antreprenorii să fie ”serioși” și să respecte termenele limită, a explicat directorul Pro Infrastructura.
”Este foarte, foarte important antreprenorii să fie serioși. O parte dintre ei sunt, dar unii dintre ei nu prea. Este foarte, foarte important ca anul ăsta să luăm toți banii din PNRR care-s gratis și nu au fost gratis pe PNRR în vara anului trecut până în toamnă. Știți că au fost aceste renegocieri pe PNRR și trebuie să luăm banii ăștia, mai ales că ăștia sunt bani care vin de la alte proiecte, proiecte de prin toată țara, care n-au mai putut să fie livrate.
Este foarte important să se mobilizeze exemplar anul ăsta pe autostrada A7 și să luăm banii ăștia (…). Este foarte important ca statul, odată ce acești constructori serioși sunt pe sistem turbo, știți cum se mai zice, da, deci forțează la maxim cu lucru, poate în trei schimburi, 24 din 24, o să vedem.
Sunt mulți, mulți factori, dar statul trebuie să ofere acest capital, acest cashflow, acest capital de lucru, adică constructorii, imediat cum facturează, să fie plătiți, nu la 60 de zile, să fie plătiți la două sau trei săptămâni, așa cum au fost plătiți înainte ca anul electoral să se închidă. (…) Pot lucra pe caiet două, trei luni, dar nu mai mult. Trebuie plătiți”, a mai spus Ionuț Ciurea.
Directorul Pro Infrastructura a explicat că și la stat și la privat dacă ne ”gripăm” cu ”amănunte și elemente birocratice, amânarea plății facturilor, imediat se gripează sistemul”.
UPDATE: Autostrada A0 intră ”în linie dreaptă”: ce și când poate termina Umbrărescu și ce depinde de chinezi
A0 – autostrada care ar trebui să scoată traficul de tranzit din București – este mai aproape ca oricând de finalizare. Din cei 100,7 km ai inelului, au mai rămas de făcut 30,57 km, iar cea mai mare parte ar putea fi gata până la vară. Dar chiar și atunci, circulația completă va depinde de câteva ”dacă-uri” esențiale.
Promisă încă de la începutul anilor 2000, construcția A0 a început cu mare întârziere.
Cei 100,7 km de șosea de mare viteză au fost împărțiți în două semi-inele. Și apoi fiecare semi-inel a fost împărțit în loturi. Contractele s-au semnat începând din 2019. Și abia apoi au început lucrările.
Pe semi-inelul sudic, lucrările au mers mai repede. Iar cei 50,99 km de autostradă – împărțiți în 3 loturi – s-au inaugurat, pe etape, în perioada decembrie 2023 – iunie 2025.
Din semi-inelul nordic, o porțiune consistentă, lungă de 19 km – dintre intersecția DN1 (Corbeanca) și DN2 (Afumați)– a fost deja inaugurată, pe etape, în noiembrie 2023 și decembrie 2024.
Au mai rămas 3 loturi de inaugurat:
– Lotul I, lung de 17,5 km dintre intersecția DJ601 și cea cu DN1 (Corbeanca). Este construit de Impresa Pizzarotti (Italia) și Retter Project Management (România).
– Lotul III, lung de 8,6 km dintre intersecțiile DN2 (de la Afumați) și DN3 (de la Cernica). E singurul lot de autostradă din România construit de un antreprenor chinez. Adică de China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC).
– Lotul IV, lung de 4,47 km dintre intersecțiile cu DN3 (la Cernica) și A2. E construit de Asocierea SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL, firme din grupul omului de afaceri Dorinel Umbrărescu.
Vorbim, deci, despre 30,57 km de autostradă care trebuie finalizați. Iată când se va întâmpla acest lucru.
Lotul 1: Constructorul trage și vrea să termine! Cât dă în primăvară și cât în toamnă
Directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura (API), Ionuț Ciurea, susține că, pe acest lot, e suficient ca antreprenorul să mențină ritmul de lucru.
”Este posibil – și chiar se lucrează în direcția asta – să se deschidă, în iunie, o parte din acest lot I. Depinde puțin și de vreme, văd că avem o iarnă cam ploioasă.
Dar din cei 17,5 km ai lotului, s-ar putea deschide partea dintre DN1 și DN1A. În mai. Sau, hai, undeva în iunie!
Antreprenorul trage pentru asta. Și sunt șanse. Nu e nimic nemaivăzut acolo. Doar să se țină ei de treabă, atât.
Restul de lot – adică porțiunea dintre DN1A și A1 – se va deschide în noiembrie. Așa se focalizează constructorul. Și e bine că face așa, pentru că e important să deschidem cât mai mult și cât mai repede, nu să o lălăim”, a precizat Ionuț Ciurea pentru Spotmedia.ro.
Cele mai recente imagini surprinse de pasionații de infrastructură, mai jos:
Restul șoselei: ce poate Umbrărescu și ce depinde de chinezi. Soluția să deschidem traficul la începutul verii
Ionuț Ciurea a explicat pentru Spotmedia.ro că există o soluție să se deschidă încă 4,47 km de autostradă, la începutul verii următoare. Iată despre ce este vorba.
”Pe lotul 4, Umbrărescu poate să termine în primăvară, în aprilie – mai. Și e plauzibil să vrea să termine, ca să scape. Pe de o parte pentru că lotul acesta era scadent anul trecut. Pe de altă parte, pentru că e mobilizat pe A7, unde are mult de lucru.
Problema este că – pentru a circula pe tot inelul nordic – e nevoie să termine și chinezii de pe lotul 3. Care au de terminat inclusiv pasajul de pe DN3 peste A0. Iar ei n-or să termine nici în mai, nici în iunie.
Soluția: să se facă o descărcare provizorie în DN3 (adică să se lege lotul 4 de rețeaua de drumuri din zonă – n.red.). O conexiune provizorie. O abrambureală, vă dați seama! Șoferii care circulă spre și dintre Pantelimon se vor întâlni cu cei care circulă pe A0 … dar asta e! Aceasta este soluția care să ne permită să circulăm pe Lotul 4, până termină chinezii. Fără această soluție, stăm după chinezi!”, a declarat Ionuț Ciurea.
Mai jos, cele mai recente imagini, de la finalul săptămânii trecute, de pe șantierul chinezilor:
Pe scurt: dacă se dorește, Umbrărescu poate fi gata în aprilie – mai. Cu dorință și capacitate de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNIR) și de la chinezi, se poate pune la punct și soluția provizorie de descărcare.
Acolo va fi nod rutier. Dar nu acum. El este licitat într-un proiect separat Și va veni .. când va veni.
Sunt încă mulți de dacă: termină Umbrărescu în aprilie – mai? Sau se duce până-n vară? Termină chinezii în iulie sau se duc și ei spre august – septembrie?
Nu știm. Vom vedea. Cert este că, până la finele anului, se închide bâlciul acolo”, a concluzionat Ionuț Ciurea.
Odată cu finalizarea și inaugurarea întregului traseu de autostradă, e de așteptat ca A0 să preia mare parte din traficul de tranzit din zona Capitalei. Deja se întâmplă acest lucru, încă din 2025, pe semi-inelul sudic, potrivit datelor prezentate directorul executiv al CNAIR, Cristian Pistol, aici.
În acest fel – cel puțin în teorie – Drumul Național Centura București (DNCB) va putea fi folosit, în mai mare măsură, de șoferii din zona metropolitană București – Ilfov, care circulă cu treabă prin zonă.
UPDATE: Ce se întâmplă cu lucrările de la tunelurile montane de pe A1 Sibiu-Pitești. Anunțul făcut de directorul CNAIR.
Lucrările pe secţiunea montană a autostrăzii Sibiu-Piteşti continuă iar săpăturile în versant nu sunt împiedicate de vreme, a precizat directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.
„Autostrada Sibiu-Piteşti (A1): continuă lucrările pe secţiunea montană, încă din primele zile ale acestui an! În ciuda condiţiilor meteo nefavorabile, lucrările pe Secţiunea 2 (Boiţa-Cornetu) a autostrăzii Sibiu-Piteşti continuă fără întrerupere. Strategia noastră de execuţie pune accent pe punctele critice unde tehnologia permite avansul constant, indiferent de anotimp, cu respectarea normelor tehnice de calitate”, a scris Pistol, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.
Ce se întâmplă cu lucrările de la tunelurile montane de pe A1 Sibiu Pitețti. Anunțul făcut de directorul CNAIR.
La tunelul Robeşti (900 m) lucrările avansează, s-au excavat deja 240 de metri în galeria dreaptă şi 200 de metri în cea stângă.
„Am solicitat constructorului turc Mapa-Cengiz menţinerea mobilizării, care acum a ajuns la peste 70 de muncitori şi 40 de utilaje. Săpăturile în versant nu sunt împiedicate de vremea de afară, ceea ce permite continuarea lucrărilor în siguranţă”, a menţionat Cristian Pistol.
În prezent, se pregătesc operaţiunile pentru dinamitarea la capătul dinspre Sibiu al tunelului Robeşti.
Fluxul de materiale este asigurat prin producţia în fabrica de la Sibiu a grinzilor de beton şi a confecţiilor metalice.
”Strategia noastră de execuție pune accent pe punctele critice unde tehnologia permite avansul constant, indiferent de anotimp, cu respectarea normelor tehnice de calitate”, scrie Pistol.
Potrivit lui, la tunelul Robești (900 m) lucrările avansează.
”Am solicitat constructorului turc Mapa – Cengiz menținerea mobilizării, care acum a ajuns la peste 70 de muncitori și 40 de utilaje”, precizează șeful CNAIR.
Acesta adaugă că săpăturile în versant nu sunt împiedicate de vremea de afară, ceea ce permite continuarea lucrărilor în siguranță.
”S-au excavat deja 240 de metri în galeria dreaptă și 200 de metri în cea stângă”, menționează Pistol.
Șeful CNAIR mai spune că se pregătesc acum operațiunile pentru dinamitarea la capătul dinspre Sibiu al tunelului Robești.
Fluxul de materiale este asigurat prin producția în fabrica de la Sibiu a grinzilor de beton și a confecțiilor metalice.
”Au fost finalizate 328 de grinzi din beton, produse în condiții optime, nefiind expuse înghețului în fazele critice de execuție”, explică Pistol.
Pentru viaductul Boița, lucrările la tablierul metalic continuă, utilizând peste 4.000 de tone de metal din necesarul total de 40.000 de tone pentru acest contract.
Stadiul fizic a depășit 8% pe întreaga secțiune de 31,33 km. Această investiție de 4,25 miliarde lei (fără TVA) este finanțată prin Programul Transport (PT) 2021-2027.
”Monitorizăm permanent șantierul pentru a ne asigura că ritmul de lucru nu afectează calitatea execuției. Obiectivul nostru rămâne clar: conectarea Portului Constanța cu frontiera vestică a României printr-o autostradă modernă”, conchide Pistol.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a emis în decembrie autorizații de construire pentru încă un tunel și trei viaducte pe secțiunea montană Boița – Cornetu din Autostrada A1 Sibiu – Pitești.
Autostrada Sibiu – Pitești, secțiunea 2 Boița – Cornetu
Constructor: Mapa – Cengiz
Lungime lot: 31,33 km
Durata Contract: 68 de luni
Valoare Contract: 4,25 de miliarde de lei
Principalele lucrări de artă:
– 48 de poduri si viaducte cu lungimi intre 32 m si 843 m;
– 7 tuneluri cu lungime intre 247 m si 1536 m.
UPDATE: ”Autostrada cu tuneluri” Margina-Holdea a ajuns la jumătate. Când vom putea merge fără ocoliri pe A1
”Autostrada cu tuneluri” de pe A1 Lugoj-Deva, tronsonul Margina-Holdea, a ajuns la un stadiu de 50% la finalul anului 2025, potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara. Este ultima bucată rămasă neterminată din A1 Lugoj-Deva.
Termenul oficial: septembrie 2026, dar șantierul are zone foarte grele
Constructorii au ca termen septembrie 2026 pentru finalizarea segmentului dintre Holdea și Margina, de 9,5 kilometri. La proiect se adaugă și o porțiune de aproximativ 4 kilometri, numită Secțiunea D, în zona Margina.
Lucrările pe tronsonul dintre județele Hunedoara și Timiș au început la începutul anului 2024. Pentru partea considerată cea mai dificilă, de circa 4,5 kilometri, lucrările au pornit în toamna lui 2024.
De ce i se spune ”autostrada cu tuneluri”: două tuneluri și pasaje lungi
Porțiunea grea include două tuneluri, cu patru galerii care însumează aproximativ 4,6 kilometri, plus trei pasaje. Unul dintre pasaje trece de un kilometru, ceea ce ridică și mai mult nivelul de dificultate al lucrărilor.
La Tunelul Mic (T1), cele două galerii au fost străpunse, iar acum se lucrează la partea structurală. Tunelul are 368 de metri pe o cale și 415 metri pe cealaltă.
DRDP Timișoara anunță că se lucrează fără pauză
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara a transmis că se lucrează în toate galeriile, inclusiv la operațiuni tehnice precum hidroizolație, armare și betonări, iar la al doilea tunel, excavația continuă în zonele de intrare, cu lucrări de susținere și evacuare a pământului din subteran.
”Activitatea este susținută în toate galeriile celor două tuneluri de pe traseu”, a informat DRDP Timișoara.
Pe șantier sunt mobilizați câteva sute de muncitori, iar în unele perioade, numărul lor a trecut de 750, pe 11 fronturi de lucru, potrivit informațiilor transmise în material. Constructorii au anunțat că se lucrează inclusiv pe 31 decembrie, dar și pe 2 și 3 ianuarie, urmând ca programul normal să fie reluat din 8 ianuarie 2026.
Tronsonul este finanțat cu fonduri europene prin PNRR, trebuie finalizat până în toamna anului viitor și valoarea contractului se ridică la 1,8 miliarde de lei (370 de milioane de euro) fără TVA.
Când segmentul Margina-Holdea va fi gata, șoferii ar putea circula exclusiv pe autostradă de la granița de vest până în centrul țării, pe traseul A1 Nădlac-Arad-Timișoara-Lugoj-Deva-Sebeș-Sibiu-Boița, adică aproximativ 360 de kilometri.
