Lucrările pe cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu-Piteşti, lotul 2, avansează, au început pregătirile pentru construcţia tunelului Boiţa.
Cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu-Piteşti intră într-o nouă etapă odată cu începerea lucrărilor la un nou tunel pe Secţiunea Boiţa-Cornetu, a anunţat, sâmbătă, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.
„Încep lucrările la un nou tunel pe Secţiunea Boiţa-Cornetu (A1)! Am intrat într-o nouă etapă pe cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu-Piteşti. Chiar dacă suntem în plină iarnă, asocierea de constructori turci (Mapa-Cengiz) menţine un ritm de lucru susţinut, activând 24 de ore din 24 acolo unde frontul de lucru permite. Au început operaţiunile premergătoare pentru Tunelul Boiţa 1. Acesta este format din două galerii: 264 metri (galeria dreaptă) şi 247 metri (galeria stângă)”, a notat el pe pagina sa de Facebook.
Cristian Pistol a menţionat că este al doilea punct critic de pe această secţiune unde este „atacat muntele”.
„Progresul la zi pe Secţiunea 2 (31,33 km): Tunelul Robeşti: Avansăm constant! S-au excavat deja 332 metri din galeria stângă şi 351 metri din galeria dreaptă. Lucrările au început acum şi pe sensul dinspre Sibiu. Structurile majore prind contur: viaductul V01: 63%; viaductul V03: 62,82%; viaductul V02: 57,28%; viaductele V04 şi V05: 49,68%. Mobilizare: sunt în teren 311 muncitori şi 111 utilaje specializate. Stadiul fizic întregii secţiuni a ajuns la 8,2%.
Ritmul va creşte exponenţial pe măsură ce vom elibera autorizaţiile de construire pentru restul sectoarelor, odată cu emiterea Acordului de Mediu Revizuit. Secţiunile 2 şi 3 reprezintă primul tronson de autostradă care va străpunge efectiv Carpaţii. La final, România va beneficia de o conexiune neîntreruptă pe Coridorul 4 Pan-european: aproximativ 850 km de drum de mare viteză de la Constanţa până la Nădlac.
Investim 4,25 miliarde lei (fără TVA) prin Programul Transport (#PT) pentru a transforma acest vis în realitate. Este o lucrare de o complexitate tehnică fără precedent, dar esenţială pentru viitorul economic al ţării”, a mai scris Cristian Pistol.
Anul trecut, autoritățile au precizat că se lucrează la aşternerea asfaltului pe mai multe sectoare ale autostrăzii, placa de suprabetonare a podului de la km 82+346 (au fost finalizate 11 din cele 12 poduri de pe traseu).
Este arătat că asocierea de constructori turci Mapa-Cengiz menține un ritm de lucru susținut, activând 24 de ore din 24 acolo unde frontul de lucru permite.
Au început astfel operațiunile premergătoare pentru Tunelul Boița 1. Acesta este format din două galerii: 264 metri (galeria dreaptă) și 247 metri (galeria stângă).
Sunt în teren 311 muncitori și 111 utilaje specializate. Stadiul fizic întregii secțiuni a ajuns la 8,2%.
Ritmul va crește exponențial pe măsură ce vor fi eliberate autorizațiile de construire pentru restul sectoarelor, odată cu emiterea Acordului de Mediu Revizuit, transmit însă oficialii.
Secțiunile 2 și 3 reprezintă primul tronson de autostradă care va străpunge efectiv Carpații. La final și după finalul celor 9 Km restanți între Margina și Holdea, România va beneficia de o conexiune neîntreruptă pe Coridorul 4 Pan-european: aproximativ 850 km de drum de mare viteză de la Constanța până la Nădlac.
Investiția este de 4,25 miliarde lei (fără TVA).
Reprezentantul companiei afirmă că muncitorii din județele apropiate sunt deja angajați pe alte șantiere, iar pentru extinderea lucrărilor estimează un necesar suplimentar de cel puțin 300 de oameni, în condițiile în care mobilizarea actuală include preponderent personal adus din Turcia și din Asia.
”Din cauza CNAIR-ului nu am găsit forță de muncă în zonă”, adaugă constructorul turc, mai în glumă, mai în serios. ”Au deschis foarte multe proiecte. De la Sibiu până la Pitești, aproximativ 5 miliarde de euro investiții. De la Sibiu până la Brașov, iar, peste un miliard de euro investiții. Asta înseamnă o mare nevoie de forță de muncă și toată lumea poate să găsească un loc de muncă imediat, lângă casă. Adică, dacă lucrează la Vâlcea sau în Argeș nu-l putem aduce aici, pentru că omul are deja loc de muncă acolo.
De exemplu, aici la Câineni cred că avem maxim 10 sau 15 angajați, pentru că nu sunt oameni și pentru că nu toată lumea poate face orice”, spune Kutlu Katar, reprezentantul companiei, pentru Turnul Sfatului, care preconizează că pe parcurs ce vor fi deschise și alte șantiere pe traseu, vor mai avea nevoie de încă cel puțin 300 de angajați.
Constructorul turc lucrează acum și la tunelul de autostradă Robești, Câineni, primul din județul Vâlcea realizat prin dinamitare, care avansează cu 10 -12 metri în fiecare zi, spun antreprenorii turci de pe lotul 2 Boița-Cornetu al autostrăzii Sibiu-Pitești.
Totodată, antreprenorul precizează că tunelul Robești nu este singurul obiectiv aflat în derulare. În prezent au fost inițiate și săpăturile pentru realizarea portalurilor de intrare la tunelurile Boița, Balota și Lazaret, dar se lucrează și la viaductele dinspre lotul 1.
În total, în aceste zone sunt mobilizați circa 410 muncitori. Cei mai mulți, 200, au fost aduși din Turcia, 64 din țări asiatice precum Nepal, Sri Lanka sau India, și doar 141 sunt români, în special din cele trei comune – Boița din județul Sibiu și Câineni și Racovița din județul Vâlcea – pe care le străbate acest segment de autostradă.
UPDATE: Turcii au pus prima grindă la autostrada Sibiu-Făgăraș
Constructorul turc Makyol avansează cu lucrările la autostrada Sibiu-Făgăraș.
A fost acum finalizată prima instalare a grinzii pe autostradă.
În octombrie au început lucrările propriu-zise la tunelul Robești, amplasat pe secțiunea 2 (Boița-Cornetu) a autostrăzii Sibiu-Pitești (A1).
Tunelul Robești va avea o lungime de 900 m, este construit cu metoda austriacă iar pe anumite porțiuni, unde a fost identificată rocă dură, se va apela inclusiv la dinamitare subterană, transmit autoritățile.
Noua Metodă Austriacă de construcție a Tunelurilor reprezintă excavarea prin mici acțiuni repetate de forare pe circumferința superioară, cu ajutorul brațelor unor utilaje, care ”cioplesc” efectiv conturul interior al tunelului. Apoi, partea interioară este excavată cu utilaje clasice iar volumul de pământ este evacuat din tunel.
Fiecare nouă avansare presupune și aplicarea unui strat de beton special pe conturul interior al tunelului, pentru a susține solul prin care tocmai s-a săpat.
Ulterior, la etapele finale, tunelul este ranforsat cu alte straturi, dar această primă aplicare permite evitarea surpărilor în timpul lucrărilor.
La viaductul 1, stadiul fizic este de 51,83%. Acesta are o lungime de 650 m și se lucrează la pile și elevații.
Încă din această primăvară, constructorii turci au început transportul primelor grinzi realizate în propria fabrică de agregate pentru execuția viaductului de la Boița.
Pentru toate structurile de pe această secțiune sunt necesare 1059 de grinzi de beton cu lungimi cuprinse între 32,3 și 40 m.
Pentru toate structurile de pe secțiunea 2 (Boița-Cornetu) vor produse 1059 de grinzi de beton cu lungimi cuprinse intre 32.3 m și 40 m.
