Avocatul Poporului, Renatte Weber, critică dur Guvernul pentru neplata primei zile de concediu medical și sesizează CCR: ”Ca și cum am fi toți niște fraudatori”.
Avocatul Poporului a trimis Curții Constituționale a României (CCR) o sesizare în legătură cu măsura Guvernului privind neplata primei zile a concediilor medicale.
Neplata primei zile de concediu medical ajunge pe masa judecătorilor CCR. Avocatul Poporului a trimis Curții Constituționale a României (CCR) o sesizare în legătură cu această măsură a Guvernului.
Avocatul Poporului a sesizat CCR privind neplata primei zile de concediu medical: Atunci când statul colectează contribuţii de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, operează practic o deturnare de scop a fondurilor.
Avocatul Poporului a sesizat, marţi, Curtea Constituţională a României în cazul neplăţii primei zile de concediu medical. Astfel, CCR a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate. Potrivit sursei citate, plata contribuţiei de sănătate garantează salariaţilor şi pensionarilor calitatea de asigurat. Fondul unic de sănătate este constituit ”tocmai pentru a proteja asiguraţii în caz de boală”, deci statul este obligat să asigure plata prestaţiilor aferente acestei protecţii, inclusiv a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuţiei achitate”.
Avocatul Poporului a trimis, marţi, la CCR documentul prin care sesizează instituţia în legătură cu neconstituţionalitatea prevederilor articolului II din Ordonanta de urgenţă nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, considerând că acesta ”contravin prevederilor constitutionale, ale articolul 1 alin 5 referitor la principiul securităţii juridice şi al previzibilităţii normei, articolul 34 privind ocrotirea sănătăţii, articolul 44 privind dreptul de proprietate privată şi articolul 47 referitor la protecţia socială a cetăţenilor, precum şi articolul 115.
Renate Weber: ”Sunt mai multe motive de neconstituționalitate pe care noi le-am invocat. O să mă refer doar la câteva dintre ele. În primul rând, e vorba de dreptul la asigurări sociale de sănătate, pentru că există decizii ale Curții Constituționale care spun foarte clar că, din momentul în care noi plătim asigurările de sănătate prin lege, lucrul acesta duce la drepturi și obligații reciproce, atât din partea asiguratului, cât și din partea statului. Iar din partea statului, esențială este exact această chestiune a asigurării plății riscului, în situația în care intervine o boală și statul trebuie să plătească acea sumă de bani pe care tu, ca asigurat, ai dat-o pentru că ți-ai achitat obligația de a contribui la fondul național unic de sănătate. Ori, în situația în care această primă zi de concediu medical nu se mai plătește, practic însăși esența dreptului este atinsă.
Pe de altă parte, există în Constituție un drept pe care noi, ca persoane, îl avem la ocrotirea sănătății. Asta înseamnă o obligație pozitivă din partea statului de a întreprinde toate măsurile pentru ca acest drept al nostru, care este garantat, să devină efectiv în practică. Din nou, neplătind această primă zi, statul practic eșuează, nu-și mai îndeplinește această obligație pe care o are prin Constituție. Nu mai vorbesc de faptul că există decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului, decizii care statuează clar că, de fapt, această indemnizație pe care o primești în situația în care ești într-o incapacitate de muncă face parte din drepturile patrimoniale pe care le are persoana, deci și dreptul de proprietate al persoanei este afectat.
Și nu în ultimul rând, aș vrea să mă refer la ceva ce eu credeam că nu se va mai întâmpla în România: faptul că s-a făcut această reglementare din nou prin ordonanță de urgență. Avem, dacă vă aduceți aminte, din perioada pandemiei, când noi, instituțional, am atacat mai multe acte normative la Curtea Constituțională, numeroase decizii ale CCR care au spus foarte clar că nu pot fi afectate drepturi și libertăți, nu poate fi restrâns exercițiul drepturilor și libertăților prin ordonanță de urgență, ci numai prin lege dată de Parlament. Și din nou văd că s-a recurs, din păcate, la elaborarea unei ordonanțe de urgență și iată unde s-a ajuns.
Din analiza pe care am făcut-o, am constatat că exact persoanele cele mai vulnerabile sunt cele care vor fi cele mai afectate de această măsură care a intrat în vigoare abia pe 1 februarie, de aceea am trimis sesizarea către CCR abia astăzi și nu înainte. E vorba despre bolnavii oncologici. Bolnavii de cancer au nevoie, de multe ori, exact de o zi în care trebuie să meargă și să-și facă tratamentul. Bolnavii de diabet, la fel, au nevoie de o zi la un anumit interval. Sunt bolnavii cu boli cronice rare, care poate nu sunt foarte numeroși, dar au nevoie de aceste tratamente specializate, pe care și așa cu greu le putem pune la dispoziție.
În plus, haideți să ne gândim: eu nu înțeleg rațiunea acestei măsuri. Gândiți-vă, vă rog frumos, la oamenii care au de făcut o intervenție. Exact ziua în care este făcută intervenția chirurgicală, operația propriu-zisă, nu este considerată parte a unui concediu medical plătit și este de neînțeles pentru mine de ce. Sau victimele accidentelor, accidente de muncă, accidente de circulație. Deci aceste persoane, în prima zi în care li se întâmplă această nenorocire, nu pot beneficia de un concediu medical plătit.
Noi am înțeles că există temerea aceasta că se fraudează și eu nu vreau să bagatelizez. Știu și eu că, într-adevăr, există fraude, din păcate, în România, prin aceste concedii medicale. Dar nu aceasta este formula de a interveni.
Pentru că, în momentul în care tai această primă zi de concediu la fiecare, la oricare, e ca și cum ai prezuma că noi toți din România, asigurați, care plătim asigurări de sănătate, suntem niște fraudatori. Ori asta este absurd, ca să nu mai spun că se ajunge chiar la situația absurdă în care unui om de bună-credință, care este în concediu medical, nu-i plătești prima zi, dar unuia care fraudează, deși nu-i plătești prima zi, îi plătești următoarele zile. Deci nu aceasta este formula prin care, cred eu, statul trebuie să intervină ca să pună punct acestor fraude. Sunt întru totul de acord că trebuie intervenit, dar trebuie făcut punctual, prin controale, prin alte mijloace și nu prin reglementări de genul acesta.”
Potrivit articolului în discuţie, pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026-31 decembrie 2027, indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate (…) privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate (…) se calculează şi se plătesc prin diminuarea cu o zi şi se suportă de către angajator, din a 2-a zi până inclusiv în a 6-a zi de incapacitate temporară de muncă (…) şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând ziua următoare celor suportate de angajator, până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia. În cazul indemnizaţiilor suportate integral potrivit legii din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, acest luccru se realizează din a 2-a zi a incapacităţii temporare de muncă.
Acelaşi articol mai prevede că perioadele de diminuare a indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate potrivit precizărilor mai sus menţionate constituie stagiu de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cu menţinerea calităţii de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Modalitatea de punere în aplicare a prevederilor alineatului 1 se aprobă prin normele de aplicare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă, respectiv 1 februarie 2026.
Potrivit sesizării Avocatului Poporului, CCR a reţinut, în jurisprudenţa sa recentă că, pentru a beneficia de asigurare de sănătate, trebuie plătită o ”primă” de asigurare, denumită contribuţia de asigurări sociale de sănătate, care are o destinaţie specială, iar sumele rezultate se constituie venit la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
”Astfel, plata contribuţiei garantează persoanei în cauză, salariat sau pensionar, calitatea de asigurat la sistemul public de sănătate. Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar, iar protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident şi asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu se realizează pe baza participării obligatorii la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea FNUASS din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”, arată Avocatul Poporului.
Sursa citată menţionează că, în considerentele aceleiaşi decizii, Curtea a stabilit: „Consacrarea prin lege a asigurărilor sociale presupune drepturi şi obligaţii atât pentru asigurat, cât şi pentru stat, esenţială fiind acoperirea unui risc în cazul producerii anumitor evenimente ce privesc sănătatea asiguraţilor. Dreptul la ocrotirea sănătăţii impune stabilirea riscurilor asigurate într-o manieră care să protejeze viaţa şi integritatea corporală”.
Totodată, Curtea Constituţională a reţinut că „plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate asigură atât finanţarea sistemului de sănătate, cât şi accesul la servicii medicale pentru asiguraţi, precizează Avocatul Poporului.
”Cu alte cuvinte, contribuind la FNUASS, contribuabilii beneficiază, atunci când au nevoie, de consultaţii gratuite la medicul de familie, medicamente gratuite sau compensate, investigaţii medicale şi spitalizare. Având în vedere aceste repere jurisprudenţiale, observăm că întrucât plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este obligatorie şi conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asiguraţii în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale şi instituţionale, are obligaţia de a asigura plata prestaţiilor aferente acestei protecţii, inclusiv a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, că expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuţiei achitate”, arată sursa citată.
Avocatul Poporului arată că dispoziţiile articolului 47 alin.(2) din Constituţie stabilesc că salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială, iar printre acestea se regăsesc şi cele privind sănătatea salariaţilor.
”Cu alte cuvinte, legiuitorul are obligaţia constituţională pozitivă de a reglementa concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, sens în care a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvemului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Este adevărat că instanţa de contencios constituţional apreciază că statul are libertatea de a stabili modul de acordare, baza de calcul, cuantumul şi durata acordării indemnizaţiilor de incapacitate temporară de boală, însă opţiunea legislativă nu trebuie să golească de conţinut dreptul constituţional protejat şi să nu aducă atingere substanţei sale esenţiale. Or, prin neplata indemnizaţiei de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exerciţiul dreptului constituţional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăşi substanţa sa”, precizează sursa citată.
Avocatul Poporului consideră că, totodată, este încălcat dreptul la ocrotirea sănătăţii, prevăzut de articolul 34 din Constituţie.
”Curtea, în jurisprudenta sa, a statuat că, potrivit articolului 34 din Constitufie, dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat, ceea ce semnifică faptul că statul are obligaţia pozitivă generală de a lua măsuri în acest sens prin garantarea unui cadru legislativ corespunzător şi alocarea resurselor necesare pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice, organizarea asistentei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, matemitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale”, precizează aceeaşi sursă.
Potrivit Avocatului Poporului, obligatia statului este una de ”rezultat”, care ”interzice diminuarea standardului de protecţie socială deja dobândit”, în condiţiile în care ”destinaţia precisă a contribuţiilor de sănătate creează un drept de creanţă social” al cetăţeanului asupra fondului respectiv.
”Atunci când statul colectează resurse sub titlu de contribuţii de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează practic o deturnare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestaţia de protecţie oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuţia de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinaţie specială într-un impozit mascat, fară o contraprestaţie corelativă, încălcând astfel însăşi raţiunea existenţei FNUASS. Or, dacă natura juridică a contribuţiei la sănătate este una specială (cu destinaţie precisă), atunci orice limitare de la un drept, în condiţiile în care cota de contribuţie rămâne neschimbată, poate fi interpretată ca o încălcare a protecţiei sociale, dar şi a unui drept patrimonial corelativ contribuţiilor plătite”, argumentează Avocatul Poporului.
Aceeaşi sursă face referire, în documentul înaintat CCR, şi la nerespectarea dreptului de proprietate private, ţinând cont de natura patrimonială a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă.
”Faptul că prima zi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă nu este remunerată aduce atingere, pe de-o parte, principiului securităţii juridice, întrucât cetăţeanul care şi-a achitat contribuţiile sociale conform legii are aşteptarea legitimă ca, în momentul survenirii riscului asigurat (boala), protecţia oferită de stat să fie completă, nu fragmentată arbitrar, iar pe de altă parte, dreptului la sănătate, întrucât acest aspect se circumscrie obligaţiei pozitive a statului de ocrotire a dreptului la sănătate”, precizează aceeaşi sursă.
Sesizarea Avocatului Poporului mai face referire la încălcarea principiului securităţii juridice, nerespectarea cerinţei de proporţionalitate a măsurii şi nerespectarea interdicţiei de adoptare a ordonanţelor de urgenţă care produc efecte negative asupra exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.
La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, Guvernul a decis ca, începând din februarie 2026, să scadă cu o zi plata asigurată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru concedii medicale. Astfel angajatorul suportă zilele 2 – 6 ale plăţii indemnizaţiei pentru concediile medicale, iar începând cu ziua a 7-a până la vindecare, plata se face din FNUASS. Măsura a fost luată pentru un control mai bun al concediilor medicale fictive.
Peste 34 de asociaţii de pacienţi au lansat recent un apel public prin care cer eliminarea acestei prevederi, atrăgând atenţia că Ordonanţa de Urgenţă care a intrat în vigoare pe 1 februarie îi afectează în mod special pe bolnavii cronici – cei cu cancere, cei aflaţi pe dializă, pacienţi cu boli autominune, cu boli rare – care au nevoie de internări periodice. Asociaţiile cer prin această petiţie exceptarea bolilor cronice şi a tratamentelor recurente şi un cod distinct pentru bolile cronice faţă de boală obişnuită – cod 1.
De asemenea, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România a sesizat Avocatul Poporului, arătând că este un abuz care descurajează continuarea tratamentelor salvatoare, încalcă principiul egalităţii şi dreptul la ocrotirea sănătăţii şi penalizează financiar pacienţii care merg recurent la spital pentru terapii.
Ministrul Sănătăţii a anunţat, duminică seară, schimbarea codurilor de boală după decizia privind neplata primei zile de concediu medical şi că aceste coduri vor fi puse în transparenţă decizională în această săptămână, pentru a reduce cât se poate din inechităţi.
