Acasă Justiție CCR a stabilit, că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este constituțională

CCR a stabilit, că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este constituțională

0
523

CCR, a stabilit marți, că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, potrivit unui comunicat de presă emis de Curtea Constituțională.

Dezbaterea în ședința publică din fața Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a avut loc în 20 mai, iar decizia a fost pronunțată marți.

Atât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – procurorul general al României, în calitate de parte în dosar, cât și procurorul de ședință au solicitat ca, în analiza de constituționalitate pe care o efectuează, Curtea să țină seama de Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-355/19, considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție.

Curtea a analizat cererea astfel formulată și a constatat că, din perspectiva controlului de constituționalitate, Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 și rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credință cu Comisia Europeană ”pentru a surmonta […] dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate”. Prin urmare, Curtea și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituție – Decizia 2006/928 -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu stabilește un standard mai ridicat de protecție decât normele constituționale în vigoare.

Cu privire la reglementările referitoare la înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin Hotărârea din 18 mai 2021, C.J.U.E. a stabilit că, pentru ca acestea să respecte dreptul Uniunii, trebuie: să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, să fie însoțită de garanții specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenței judecătorilor și procurorilor și, în cadrul procedurii de investigare, judecătorii și procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, de prezumția de nevinovăție și de dreptul la apărare.

Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunțat C.J.U.E., care decurg din dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE, Curtea Constituțională a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul național, în art.1 alin.(3) din Constituția României, este afectat prin reglementările care guvernează înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a constatat că acestea reprezintă o opțiune a legiuitorului național și îndeplinesc garanțiile stipulate în Hotărârea C.J.U.E., în acord cu prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) și în art.21 alin.(1) și (3) referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și, implicit, în acord cu prevederile art.2 și art.19 alin.(1) TUE”, arată CCR.

Referitor la competența instanței de judecată cu privire la interpretarea și aplicarea dreptului european, Curtea a reținut, în primul rând, că o instanță judecătorească are competența să analizeze conformitatea unei dispoziții din „legile interne” cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție și, în cazul în care constată contrarietatea, are competența să aplice cu prioritate dispozițiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile Subiective ale cetățenilor. În toate cazurile, prin noțiunea de „legi interne”, Constituția are în vedere exclusiv legislația infraconstituțională.

În al doilea rând, Curtea a constatat că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligațiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană, deci în sarcina instituțiilor politice, Parlamentul și Guvernul României, și, pe de altă parte, că obligațiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE. Din ambele perspective, obligațiile nu pot incumba instanțelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene.

Stelian Ion, după publicarea raportului MCV: ”SIIJ trebuie desființată cât mai repede”.

Avem ca obiectiv, noi Romania, sa ridicam cat mai curand MCV„, a afirmat ministrul.

Despre desfiintarea SIIJ, Ministrul a afirmat: „Este de remarcat ca in cadrul raportului Comisia apreciaza proiectul de lege propus de Guvern. Nu se refera in acest raport la necesitatea impunerii unor garantii suplimentare dupa desfiintarea SIIJ”, a mai declarat Stelian Ion, adaugand ca „nu putem astepta de la Curtea de Justitie a UE sa ne rezolve problemele interne”.

Ne-a lasat libertatea sa facem acest lucru„, a adaugat ministrul.

E important ca politicienii sa gasim solutii pentru desfiintarea grabnica a SIIJ. Consider ca proiectul Guvernului este cel corect si voi incerca sa conving colegii parlamentari„, a adaugat Stelian Ion.

MInistrul a afirmat ca, referitor la legile justitiei care au fost atent monitorizate de CE, „Comisia considera ca modificarile din 2018 au fost un regres, proiectele puse in discutie in 2020 au fost apreciate de catre Comisie”.

Vom analiza fiecare paragraf din raport, vom face o analiza publica pe siteul Ministerului Justitiei. Depinde doar de noi daca si cand vom convinge partenerii europeni sa ridicam acest mecanism care ne va ajuta pe multiple alte planuri ulterior. Suntem pe drumul cel bun. Doresc o grabirea a acestui proces„, a mai adaugat ministrul.

Încarcă mai mult
Load More In Justiție

Vezi Și

Comisia de la Veneţia critică revocarea Avocatului Poporului, Ludovic Orban și Anca Dragu ascund documentul

Comisia de la Veneţia le-a trimis scrisori preşedintelui Camerei Deputaţilor, Ludovic Orba…