Contestațiile unui avocat, membru AUR, împotriva a doi judecători CCR, amânate fix pentru ziua în care CCR discută de pensii
Curtea de Apel București va judeca în 16 ianuarie 2026 contestația depusă de un avocat care este membru AUR, Silvia Uscov, privind neîndeplinirea unor criterii în ceea ce privește numirile la CCR ale judecătorilor Mihai Busuioc și Dacian Dragoș.
Avocatul Uscov a anunțat recent că a analizat ”mai multe acte” și că a decis să conteste trei dintre ele, printre care se află și ”cele 2 numiri ale judecătorilor CCR Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc, pentru că nu au o ”vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.
Mihai Busuioc a fost numit judecător la CCR la propunerea Senatului, fiind susținut de PSD, iar Dacian Dragoș la propunerea președintelui Nicușor Dan.
Ambii au fost numiți judecători ai Curții Constituționale în urmă cu câteva luni, în iulie 2025.
16 ianuarie este chiar ziua în care Curtea Constituțională are un nou termen pentru a stabili dacă legea Guvernului Bolojan privind pensiile speciale ale magistraților este constituțională.
Proiectul a rămas blocat la CCR după ce ultimele două ședințe au fost boicotate de cei patru judecători numiți la propunerea PSD.
Curtea de Apel București a stabilit noul termen de judecată după ce a admis solicitările judecătorilor CCR de amânare, se arată pe portalul CAB.
Dacă Curtea de Apel București va admite cererile avocatei Uscov, atunci, cel mai probabil, cei doi judecători ar trebui să fie schimbați de la Curtea Constituțională, fapt care ar putea putea duce la o nouă amânare privind pensiile speciale ale magistraților.
Cine este avocata care a contestat numirile la CCR a doi judecători?
Avocata care a contestat numirile la CCR a doi judecători se numește Silvia Uscov și este membru al partidului AUR din iunie 2025, după cum a anunțat la acea vreme chiar președintele partidului, George Simion.
Pe lângă cele două procese deschise la Curtea de Apel București împotriva celor doi judecători ai CCR, avocatul Silvia Uscov a dat în judecată și Guvernul României, solicitând suspendarea deciziei premierului Bolojan privind constituirea comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.
Uscov susține că există ”o suită de nereguli”:
”Lipsa bazei legale adecvate și suprapunerea cu atribuțiile MJ, nerespectarea obligației de transparență, nu stabilește criterii clare de selecție a membrilor, nu prevede garanții de transparență și imparțialitate și creează un cadru discreționar incompatibil cu principiile statului de drept, urmărește, în realitate, nu rezolvarea unei probleme administrative concrete, ci crearea unui instrument de influență politică asupra agendei de reformă în justiție, absența scopului legitim – contradicția cu cererea de plată PNRR, încălcarea standardelor internaționale privind independența justiției” – spune avocatul, care este membru AUR.
UPDATE: Curtea de Apel București a amânat pronunţarea în cazul solicitării de suspendare a numirii a doi judecători la CCR.
O decizie favorabilă cererii de suspendare poate duce la o nouă amânare privind pensiile magistraților.
Judecarea cererilor avocatei AUR Silvia Uscov de suspendare a numirii judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc a fost amânată de Curtea de Apel București pentru 16 ianuarie. În aceeași zi, CCR are programat termen pe sesizarea privind constituționalitatea reformei pensiilor magistraților.
Judecătorii contestați au fost numiți de către președintele Nicușor Dan și de către Senat, în speță de către PSD. Cererea a fost înregistrată pe 30 decembrie 2025, iar CAB a stabilit termen de judecată pentru luni dimineață, 5 ianuarie 2026, într-un interval extrem de scurt.
Avocata AUR explică că motivul contestării se referă la lipsa vechimii legale de 18 ani în domeniul juridic, cerută de Constituție.
În fața instanței, apărătorul lui Dacian Dragoș a invocat tardivitatea contestațiilor. Totuși, judecătorii Curții de Apel au respins cererile de amânare formulate atât de avocații celor doi judecători, cât și de reprezentantul Administrației Prezidențiale.
Prin urmare, procesul avocatei AUR Silvia Uscov, care contestă numirea judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, a fost amânat la Curtea de Apel București pentru 16 ianuarie. Este fix aceeași zi în care Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților.
În cazul în care Curtea de Apel va admite cererile avocatei Uscov, schimbarea celor doi judecători CCR ar putea bloca cvorumul Curții și amâna adoptarea deciziei privind pensiile magistraților.
Birchall: ”Avocata AUR are toate șansele să câștige”
Fosta ministră a Justiției, Ana Birchall, a declarat că avocata AUR ”are toate șansele să câștige” acțiunile împotriva judecătorilor CCR.
Aceasta a precizat că încă de la numirea lui Mihai Busuioc, în iulie 2025, existau semne că acesta nu îndeplinește condiția de vechime de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, așa cum prevede legea.
”Citesc în presă că o d-nă avocată, membru AUR, a cerut Curţii de Apel Bucureşti suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş au fost numiţi judecători la Curtea Constituţională, pe motiv că nu îndeplinesc condiţia privind vechimea de 18 ani în domeniul juridic cerută de Constituţie. Are toate şansele să câştige! Moment în care se pune întrebarea dacă totuşi răspunde cineva? Tot nu înţeleg de ce s-a creat o astfel de vulnerabilitate la CCR când tocmai pentru a recredibiliza CCR noii judecători nu trebuie să fie vulnerabili!”, a precizat Birchall.
Explicațiile Curții de Apel București
Amintim că, avocata AUR Silvia Uscov a mai sesizat că solicitările prin care contestă numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională a lui Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc au fost înregistrate pe 30, respectiv 31 decembrie la Curtea de Apel București. Ambele dosare au primit termene scurte – 5 ianuarie.
Curtea de Apel București a explicat într-un comunicat că termenele scurte acordate unor dosare de contencios administrativ, inclusiv în perioada sărbătorilor de iarnă, au fost impuse de lege și nu au reprezentat o decizie arbitrară a instanței.
Instanța susține că există mai multe categorii de dosare pentru care legislația impune soluționarea într-un interval foarte scurt. Printre acestea se numără plângerile împotriva luării în custodie publică, cererile de prelungire a acestei măsuri, solicitările de suspendare a unor acte administrative, precum și ordonanțele președințiale.
În cazul dosarelor privind custodia publică, legea prevede termene de maximum trei zile, iar în situația cererilor de prelungire a măsurii, judecarea trebuie să aibă loc înainte de expirarea duratei stabilite inițial. Instanța mai precizează că și cererile de suspendare a executării actelor administrative trebuie judecate ”de urgență și cu precădere”, din cauza efectelor imediate ale acestor acte.
În aceste dosare, termenele au variat între două și zece zile.
Un alt tip de cauze care impune soluționare rapidă este ordonanța președințială, procedură folosită pentru prevenirea unor pagube iminente sau pentru protejarea unor drepturi care s-ar pierde prin întârziere.
În astfel de situații, legea permite stabilirea termenelor chiar de la o zi la alta sau în aceeași zi.
UPDATE: Augustin Zegrean, despre cererea de suspendare a celor doi judecători CCR: ”Va fi respinsă. CAB nu este competentă să îi suspende”.
Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR), a explicat, că cererea formulată la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) pentru suspendarea a doi judecători CCR ar putea fi respinsă deoarece nu este de competenţa CAB. „Cel puțin unul dintre dintre judecători a fost numit de Parlament, e desemnat. Hotărârile Senatului nu pot fi atacate în contencios administrativ”, a spus el, luni seară.
„Suspendare pentru cât timp? Până se judecă povestea cu pensiile magistraților? Sau ce doresc oare? Doamna avocat, îmi pare rău pentru dumneaei, dar nu este foarte acasă în problemă. Curtea de Apel nu este competent să judece această cerere.
Există soluții pentru cererile care nu sunt de competența: sunt respinse ca fiind făcute către o instanță necompetentă. Cred că se vor respinge pentru că nu pot să judece. Cel puțin unul dintre dintre judecători a fost numit de Parlament, e desemnat. Hotărârile Senatului nu pot fi atacate în contencios administrativ. Dacă nu îndeplinea condițiile de numire la funcția de judecător la Curte, trebuia cineva să sesizeze curtea și să ceară anularea”, a spus el.
Totuşi, dacă aceştia vor fi suspendaţi, nu va exista cvorum pentru a lua o decizie privind pensiile speciale.
„Veți avea din nou surpriza unei amânări pentru lipsă de cvorum. Nu se va face cvorum şi se va anula decizia la Curte. Eu nu cred că se va ajunge în această situaţie. Cu şapte judecători se poate judeca, dacă ceilalți patru se duc la serviciu”, a adăugat el.
Totuşi, fostul preşedinte CCR susţine că „soluția este previzibilă şi va respinge ca inadmisibilă cererea”.
„La Curtea de Apel am înțeles ce să amână pronunțarea. Deci nu mai trebuie să participe la ședința acolo. Și dacă tot a rămas în pronunțare astăzi, atunci soluția este previzibilă şi va respinge ca inadmisibilă cererea”, a subliniat el.
La Curtea de Apel București a început judecata pe fond a contestațiilor privind numirea a doi judecători ai Curții Constituționale, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.
Magistrații au respins cererile de amânare formulate atât de avocații celor doi judecători, cât și de reprezentantul Administrației Prezidențiale. Argumentul a fost că nu există motive suficiente pentru a întârzia judecata. După o ședință tensionată de judecată, vom afla pe data de 16 ianuarie dacă cei doi judecători vor fi suspendați sau nu.
Contestațiile au fost depuse de avocata Silvia Uscov, cunoscută ca fiind apropiată de AUR. De cealaltă parte, apărătorii judecătorilor CCR au cerut timp suplimentar pentru a-și pregăti apărarea, însă solicitarea le-a fost respinsă.
UPDATE: Curtea de Apel București a prezentat o statistică privind modificările de completuri din ultimii trei ani: 361 de cazuri. Cum se apără instituția în cazul achitării definitive a lui Marian Vanghelie: ”Soluția nu a fost consecința modificărilor, ci rezultatul stării juridice a cauzei”.
Curtea de Apel București respinge ferm acuzațiile lansate în investigația Recorder, susținând că modificările completurilor de judecată, 361 la număr în ultimii trei ani, au avut la bază exclusiv cauze obiective, precum pensionări sau promovări, și nu intenția de a favoriza prescrierea faptelor în dosare de mare corupție.
Curtea de Apel București a prezentat, luni seară, într-un document intitulat ”Informare publică Recorder” date care sunt în măsură ”să clarifice faptele şi să asigure o corectă înţelegere a realităţii instituţionale”, în urma acuzațiilor privind schimbările de completuri care ar fi dus la prescrierea faptelor de corupție a mai multor persoane publice.
Curtea de Apel București respinge cu date acuzațiile din investigația Recorder
”Curtea de Apel Bucureşti respectă libertatea presei şi rolul esenţial al jurnalismului într-o societate democratică, dar apreciază că, atunci când sunt vizate instituţii fundamentale ale statului, este necesară o informare riguroasă, completă şi lipsită de interpretări care pot induce în eroare opinia publică. În acest context, este important să fie cunoscut că instanţa nu a fost solicitată să îşi exprime punctul de vedere anterior difuzării materialului cu privire la aspectele punctuale ce vizau Curtea, deşi o astfel de solicitare ar fi fost necesară pentru asigurarea unei informări complete şi echilibrate a publicului.
Prezenta comunicare nu are un caracter polemic, ci unul strict informativ, fiind determinată de obligaţia Curţii de Apel Bucureşti de a asigura transparenţa activităţii sale şi de a proteja încrederea publicului în actul de justiţie”, se arată în informarea transmisă de către magistraţi.
Aceştia prezintă ”câteva principii de organizare şi funcţionare”, menţionând că instanţa ”îşi desfăşoară activitatea în strictă conformitate cu: principiul legalităţii; independenţa judecătorului; repartizarea aleatorie a cauzelor; respectarea regulilor stabilite de legislaţia în vigoare şi de hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii”.
”Orice măsură administrativă adoptată la nivelul instanţei a avut şi are ca unic scop asigurarea continuităţii actului de justiţie şi a funcţionării normale a completurilor de judecată. În mod esenţial, este de subliniat caă nicio mutare de la o instanţă la alta, delegare sau detaşare a unui judecător nu poate fi dispusă fără acordul acestuia, în temeiul principiului constituţional al inamovibilităţii, care garantează independenţa judecătorului şi îl protejează împotriva oricărei ingerinţe administrative sau presiuni externe”, se mai arată în documentul citat.
În privința informațiilor care au apărut în spațiul public cu privire la modificarea completurilor, Curtea de Apel București susține că, ”în mod categoric, nu au existat modificări arbitrare, discreţionare sau cu scopul influenţării soluţiilor pronunţate de completurile de judecată”.
”Modificările intervenite în componenţa completurilor au avut exclusiv cauze obiective, prevăzute de lege (…) În toate aceste cazuri, măsurile adoptate au urmărit exclusiv asigurarea continuităţii activităţii judiciare şi respectarea dreptului justiţiabililor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil”, se mai arată în documentul citat.
Acesta susține că situația centralizată a modificărilor de completuri din ultimii 3 ani, totalizând 361 de cazuri, arată că aceste modificări ”au avut cauze obiective, prevăzute de lege şi inerente funcţionării normale a unei instanţe de nivelul Curţii de Apel Bucureşti care funcţionează cu o schemă de 218 judecători”.
Instituția a prezentat și situația motivelor care au stat la baza modificării completurilor în ultimii 3 ani:
1. pensionări şi degrevări anticipate pensionarii -55 situaţii;
2. promovări în carieră – 53 de situaţii;
3. integrare în secţie a judecătorilor nou veniţi -144 modificări;
4. degrevare totală sau parţială a judecătorului în considerarea complexităţii cauzelor, alte situaţii- 41 cazuri;
5. reluarea activităţii după concedii maternitate, alte situaţii – 48 cazuri;
6. detaşări – 20 de situaţii (11 de drept ca efect al promovării unor concursuri, 9 la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti).
Cum sunt distribuite procentual motivele
Din totalul de 361 de situații:
a) integrarea în secţie a judecătorilor nou veniţi: 144 situaţii → 39,9%;
Potrivit CAB, aceasta reprezintă principala cauză a modificărilor şi reflectă ocuparea posturilor vacante, stabilizarea schemelor de personal, aplicarea regulilor de repartizare echilibrată a volumului de activitate;
b) pensionări şi degrevări anticipate ale judecătorilor care au notificat intenţia de pensionare: 55 situaţii → 15,2%;
Potrivit magistraţilor, acestea sunt situaţii inevitabile care presupun încetarea mandatului şi reorganizarea completurilor în mod obligatoriu.
c) promovări în carieră: 53 situaţii → 14,7%
CAB apreciază că, o consecinţă firească a concursurilor de promovare, a dreptului la carieră, aceste modificări se impun de drept, nu sunt discreţionare.
d) reluarea activităţii după concedii de maternitate/alte situaţii similare: 48 situaţii → 13,3%;
Potrivit documentului citat, acestea sunt modificări care ţin de protecţia drepturilor sociale, continuitatea carierei, respectarea legislaţiei muncii şi a statutului judecătorului.
e) degrevarea totală sau parţială în considerarea complexităţii cauzelor, alte situaţii: 41 situaţii – 11,4%;
CAB transmite că modificările operate au asigurat adaptarea completurilor la complexitatea dosarelor, prevenirea prescripţiei în materie penală, a blocajelor şi a duratei excesive a proceselor.
Detaşări: – 20 situaţii → 5,5 %;
Structura detașărilor
1. detaşări de drept, ca efect al promovării unor concursuri: – 11 situaţii → 3,0% din totalul modificărilor;
2. detaşări la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti: – 9 situaţii → 2,5% din total modificărilor.
”Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective şi legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligaţiilor legale, drepturi profesionale şi sociale ale judecătorilor, cerinţe de management judiciar.
Prezentarea făcută de jurnaliştii de la Recorder rupe aceste date din context, ignoră dimensiunea statistică şi prezintă excepţionalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanţei, o emoţie publică artificială şi periculoasă pentru statul de drept”, se mai arată în indormarea trimisă de Curtea de Apel Bucureşti.
Cum răspunde Curtea de Apel București în cazul afirmațiilor privind achitarea lui Marian Vanghelie
Curtea de Apel Bucureşti a comentat, luni seară, cele trei dosare care apar explicit în documentarul recorder, începând cu achitarea definitivă a lui Marian Vanghelie.
Potrivit CAB, la data înregistrării dosarului pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, faptele reţinute în sarcina inculpatului erau deja prescrise încă din anul 2017, conform deciziei penale nr. 386/A/19.03.2025.
”Această situaţie juridică era independentă de activitatea instanţei de apel şi rezultatul parcursului procesual anterior”, arată CAB.
Instanța arată că componența completului de judecată nu putea influenţa parcursul sau soluţia cauzei şi nicio modificare de complet nu putea ”grăbi”, ”întârzia” sau ”evita” o soluţie care era deja determinată juridic.
”Astfel, asocierea modificărilor de complet cu soluţia pronunţată reprezintă o confuzie voită între elemente administrative şi efecte juridice inevitabile. Modificările în compunerea completului de judecată au fost determinate exclusiv de situaţii profesionale şi administrative obiective”, a mai transmis CAB, care detaliază situaţia completurilor.
Intrând mai adânc în cazul fostului primar al Sectorului 5, CAB precizează următoarele:
Din primul complet căruia i-a fost repartizat dosarul:
⁃ un judecător a promovat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
⁃ un alt judecător a promovat concursul pentru funcţia de formator cu normă întreagă la Institutul Naţional al Magistraturii.
”Ambele situaţii erau incompatibile cu o continuare a activităţii de judecată în cadrul Curţii de Apel Bucureşti şi produc, de drept, modificarea completului”, arată magistraţii.
”În următoarele completuri, modificările au intervenit ca urmare a continuării activităţii de către un judecător la CSM, încetării activităţii unui judecător în cadrul secţiei, ca urmare a redistribuirii în altă secţie pentru echilibrarea volumului de activitate, încetării activităţii unui judecător care nu făcea parte din schema Curţii de Apel Bucureşti, pentru a finaliza un număr de peste 170 de hotărâri rămase neredactate la instanţa de fond.”, mai arată reprezentanții CAB.
Potrivit CAB, după epuizarea acestor modificări:
⁃ componenţa completului de judecată a devenit stabilă;
⁃ completul a analizat cauza şi a pronunţat soluţia legală corespunzătoare, în raport de prescripţia deja intervenită.
”Soluţia pronunţată nu a fost consecinţa modificărilor de complet, ci rezultatul stării juridice a cauzei existente la momentul sesizării instanţei. Astfel, dosarul “Vanghelie” demonstrează că modificările de complet invocate în spaţiul public au avut cauze obiective, reglementate de lege şi nu puteau influenţa soluţia pronunţată într-o cauză în care prescripţia răspunderii penale era deja împlinită. Utilizarea acestui exemplu pentru a susţine existenţa unor influenţe asupra actului de justiţie reprezintă o mistificare gravă atât a realităţii juridice a dosarului, cât şi a cadrului normativ aplicabil”, au transmis aceștia.
Ce spune Curtea despre acuzațiile fostului judecător Beșu din documentarul Recorder
Curtea de Apel București a detaliat și soluția în cazul inculpatului despre care fostul judecător Beșu din documentarul Recorder a vorbit, acuzat de o faptă pe care ar fi comis-o în exercitarea funcţiei de consilier la Curtea de Conturi.
”În aceeaşi pretinsă investigaţie este invocat cazul inculpatului B., prin declaraţiile fostului judecător Beşu, fiind sugerat că soluţia Curţii de Apel Bucureşti ar fi avut ca efect tergiversarea cauzei şi expunerea acesteia riscului prescripţiei. Afirmaţiile inversează semnificaţia juridică a soluţiei pronunţate. În realitate, Curtea de Apel Bucureşti a adoptat o soluţie legală, menită să corecteze un viciu de competenţă şi să prevină riscul prescripţiei, nu să îl genereze”, a transmis CAB.
Citește și : Avocatul Toni Neacşu îl acuză pe preşedintele Nicușor Dan de ”vulnerabilizarea CCR”: ”Constituția cere 18 ani vechime în învățământul juridic superior, iar domnul Dacian Dragoș a predat doar 4 ani la o facultate de științe juridice”
Potrivit instanţei, cuza a fost iniţial soluţionată în camera preliminară de Tribunalul Giurgiu. În calea de atac a contestaţiei, Curtea de Apel Bucureşti a constatat o problemă de competenţă şi, a stabilit competenţa sa ca instanţă de fond, dosarul fiind repartizat aleatoriu.
”Competenţa Curţii de Apel Bucureşti exista încă de la început, soluţia pronunţată corectând un viciu procedural. Contrar afirmaţiilor, de altfel, neobişnuite pentru un judecător, această soluţie nu a expus cauza riscului prescripţiei, ci l-a prevenit.
Continuarea judecăţii de către o instanţă necompetentă ar fi atras nulitatea absolută în apel, reluarea procesului şi creşterea semnificativă a riscului de prescripţie. Stabilirea competenţei Curţii de Apel Bucureşti nu este afectată de eventuale modificări ulterioare ale încadrării juridice, instanţa ierarhic superioară rămânând competentă să soluţioneze cauza”, se mai arată în comunicatul de presă.
Potrivit acestuia, ”afirmaţii de tipul «inculpaţii sunt scăpaţi» sau sugestii privind judecători «sensibili la sugestiile conducerii», formulate fără probe, reflectă preconcepţii incompatibile cu statutul de judecător şi depăşesc cadrul criticii profesionale”.
”Pretinsa investigaţie nu prezintă dovezi că vreo modificare de complet ar fi fost neregulamentară, afirmaţiile se bazează exclusiv pe opinii subiective şi declaraţii neverificate, inclusiv ale unei persoane anonime”, se mai arată în document.
Potrivit reprezentanţilor CAB, în cel de-al treilea dosar menţionat, ”modificările de complet au fost consecinţa integrării administrative a unui judecător nou promovat în secţie, proces care a vizat întreaga şedinţă de judecată şi mai multe completuri, nu o cauză individuală”.
”Asocierea acestor modificări cu o presupusă influenţare a soluţiei reprezintă o afirmaţie gravă, insinuând arbitrariul în organizarea instanţei”, se arată în documentul citat.
Potrivit CAB, prezentarea modificărilor ca fiind realizate ”pentru un dosar”:
⁃ ignoră faptul că instanţa operează cu şedinţe şi completuri, nu cu cauze izolate;
⁃ omite că integrarea judecătorilor noi afectează simultan zeci sau sute de dosare;
⁃ transformă o operaţiune administrativă de rutină într-o naraţiune sugestivă, dar falsă.
”În realitate, respectivul dosar nu a fost tratat diferit de celelalte cauze din aceeaşi şedinţă. Efectul public al naraţiunii promovate de Recorder a produs o emoţie publică şi consecinţe grave în planul percepţiei privind felul în care funcţionează justiţia. Prin asocierea sugestivă, dar neprobată, dintre dosare prescrise şi modificări de completuri legale, s-a creat impresia unei influenţe “sistemice” fără niciun suport factual. Efectul este erodarea încrederii publice în justiţie prin insinuare, nu prin demonstraţie.
Modificarea completurilor de judecată la Curtea de Apel Bucureşti a fost şi este un proces legal, transparent şi verificabil. Corelarea acestei realităţi administrative cu soluţii impuse de prescripţie în dosare deja compromise procedural reprezintă o interpretare vădit tendenţioasă care ignoră cadrul legal şi realitatea obiectivă a funcţionării justiţiei”, se mai arată în comunicatul de presă.
