Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 14 sau 16 octombrie, pe sesizarea ÎCCJ.
Probabil, Curtea Constituțională va amâna din nou pronunțarea, în ședința din 8 octombrie, pe sesizarea ÎCCJ în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. CCR nu a luat o decizie asupra acestei obiecții de neconstituționalitate nici în plenul din 24 septembrie.
Judecătorii Curții au stabilit în ședința precedentă un termen de 2 zile în care judecătorul raport trebuia să transmită concluziile către ceilalți magistrați ai Curții, iar acest lucru nu s-a întâmplat, fapt pentru care este foarte probabilă o nouă amânare a decizie pe sesizarea ÎCCJ la proiectul privind pensiile magistraților.
În 24 septembrie, Curtea Constituțională a mai amânat o dată decizia, pentru 8 octombrie.
Premierul Ilie Bolojan a declarat în 27 august că, dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, ”e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”.
Ulterior, la insistențele presei, Bolojan a declarat că ”nu la asta se gândește acum”, răspunzând la o întrebare referitoare la demisie:
”Așteptăm decizia CCR la noul termen pentru proiectele amânate, având încrederea că proiectele respectă Constituția. Am văzut discuții legate de demisie, dar nu la asta mă gândesc acum, ci la măsurile pe care trebuie să le luăm în perioada următoare, să scoatem situația la liman. Stabilitatea politică e importantă”, a spus premierul într-o conferință de presă la guvern.
”Voi sta în această funcție cât timp pot face ceva relevant. Dacă vreodată voi decide să demisionez, vă voi anunța eu, nu e nevoie să mă întrebați la fiecare conferință de presă sau să speculați”, a mai spus el.
Conform procedurii, când intră un dosar la CCR, el este repartizat de presșdintele Curții Constituționale unui judecător raportor. Acesta face două documente, un raport în care prezintă dosarul și o serie de concluzii.
Judecătorul raportor scrie în concluzii propunerea de soluționare a sesizării respective, informații pe care trebuie să le trimită celorlalți magistrați au Curții cu două zile înaintea ședinței de plen. Dacă aceste concluzii nu sunt transmise cu 2 zile înainte de plenul CCR, atunci judecătorul raportor poate cere amânarea dosarului.
Amânarea poate fi solicitată și de alți judecători, iar motivul este de regulă faptul că au nevoie de mai mult timp ca să studieze dosarul.
Judecătorul raportor nu are încă majoritatea necesară care să sprijine propunerea sa de soluționare pe sesizarea ÎCCJ la legea privind pensiile magistraților. Acesta e motivul pentru care judecătorul raportor tot propune amânarea dosarului.
Pe ordinea de zi a ședinței CCR din 8 octombrie figurează și alte sesizări AUR, POT și SOS România la propuneri legislative pe care și-a asumat răspunderea Guvernului.
Principalele motive invocate de ÎCCJ pentru a ataca proiectul privind pensiile magistraților sunt: încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalități și neretroactivității legii, al încrederii legitime, nesocotirea unor obligații legale (solicitarea avizului CSM) sau nesocotirea prevederilor cu privire la condițiile în care Executivul își poate asuma răspunderea.
Magistrații din toate judecătoriile, toate tribunalele, toate curțile de apel, Parchetul General, parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale și majoritatea parchetelor de pe lângă judecătorii și-au suspendat activitatea, pe parcursul săptămânii trecute, ca formă de protest.
Potrivit proiectului adoptat de Guvern și trecut prin Parlament prin procedura de asumare a răspunderii, pensia magistraților va fi de maximum 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate. În același timp, proiectul prevede ca, peste 10 ani, magistrații să iasă la pensie la vârsta de 64 de ani.
Până acum, Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe cinci proiecte, cel în domeniul pensiilor de serviciu, cel pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, cel pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cel privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome și cel pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Au fost atacate la Curtea Constituționale patru propuneri legislative pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, ÎCCJ pe cel privind pensiile speciale ale magistraților și restul de către partidele din opoziției, AUR, SOS România și POT.
