ÎCCJ cere CCR să sesizeze Curtea de Justiție a UE pe tăierea pensiilor magistraților: ”Poate conduce la un tratament discriminatoriu”
Înalta Curte de Casație și Justiției a cerut, marți, Curții Constituționale a României să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene să se pronunțe pe reforma pensiilor magistraților. ”Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, se arată într-un comunicat de presă.
”Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE.
Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.
În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților. Această obligație derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE.
În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecție formulate, susținem că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:
(1) pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
(2) nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;
(3) pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
(4) perpetuează o stare de instabilitate legislativă; și
(5) instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene.
Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”, transmite Înalta Curte de Casație și Justiție.
Miercuri, Curtea Constituțională ar trebui să se pronunțe pe reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, după patru amânări succesive. Potrivit unor surse de la CCR, judecător Gheorghe Stan a intrat în concediu ceea ce va duce la o amânare a deciziei.
UPDATE: Judecătorul CCR Gheorghe Stan şi-a luat concediu în săptămâna deciziei privind pensiile magistraţilor.
Potrivit surselor Observator, judecătorul Curţii Constituţionale Gheorghe Stan şi-a luat concediu pentru îngrijirea copilului, timp de câteva zile, în săptămâna în care este aşteptat verdictul pe sesizarea privind reforma pensiilor magistraţilor, după numeroase amânări.
Pe 16 ianuarie 2026, Curtea Constituţională a României a amânat pentru data de 11 februarie 2026 deliberările în cazul proiectului Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.
Ultimele două şedinţe au fost boicotate de cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc -, unul dintre motivele pentru care aceştia au refuzat să se prezinte fiind acela că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.
Pe 10 februarie 2026, cu o zi înainte de luarea unei decizii privind pensiile magistraţilor, judecătorul Gheorghe Stan şi-a depus cerere de concediu pentru îngrijirea copilului, timp de câteva zile, care i-a fost aprobată.
UPDATE: Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Judecătorii de la Instanţa supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu acest proiect.
Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii şi procurorii.
Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.
Potrivit unui comunicat al Instanţei supreme, legea discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
„Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanţa supremă.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).
În plus, susţin ei, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
„În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei.
Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”, arată ICCJ.
Curtea Constituţională, informată de premier că pierdem banii din PNRR după numeroasele amânări
Curtea Constituţională a României (CCR) a primit săptămâna trecută de la premierul Ilie Bolojan o informare referitoare la consecinţele amânării unor decizii privind pensiile magistraţilor.
Premierul Ilie Bolojan anunţase miercuri că va informa Curtea Constituţională cu privire la impactul pe care l-ar putea avea amânarea acestor decizii.
Potrivit prim-ministrului, în situaţia în care CCR va amâna pronunţarea unei decizii, există o probabilitate „foarte mare” ca România să piardă fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.
„Mâine voi informa Curtea Constituţională asupra consecinţelor amânării unor decizii. S-a făcut o încercare pentru a rezolva această nedreptate anul trecut. S-a dat o amânare. Şi apoi, a doua încercare. Au fost aceste amânări în cascadă. În condiţiile în care nu se va lua o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem aceşti bani este foarte mare. Şi cred că fiecare instituţie trebuie să fie informată cu privire la consecinţele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care ţin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro”, a precizat săptămâna trecută Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat importanţa clarificării rapide a acestor aspecte, pentru ca România să poată încasa fondurile necesare finalizării proiectelor finanţate prin PNRR până în luna august.
”Cu cât rezolvăm toate aceste probleme care ţin de această cerere de plată mai repede, cu atât avem banii aceştia la dispoziţie, ceea ce înseamnă pentru noi capacitatea de a ne plăti, fără întârzieri, constructorii şi de a ţine un ritm bun al lucrărilor, în aşa fel încât odată cu celelalte cereri de plată pe care trebuie să le depunem – dar nu le putem depune decât după ce terminăm cererea anterioară – să putem să finalizăm aceste lucrări până în luna august, în aşa fel încât România să nu piardă aceşti bani”, a explicat prim-ministrul.
Ilie Bolojan a reamintit că accesarea fondurilor din PNRR este condiţionată de respectarea jaloanelor pe care România s-a angajat să le îndeplinească.
”Unul dintre aceste jaloane este cel legat de pensiile magistraţilor, jalonul 215, unde avem o reţinere de aproape 230 de milioane de euro. Din discuţiile pe care echipele noastre le-au avut la Comisia Europeană, săptămâna trecută, în momentul de faţă Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Deci, ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă”, a spus el.
Scrisoarea premierului, criticată de şefa ICCJ
Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Lia Savonea, a criticat vineri demersul premierului Ilie Bolojan de a transmite o scrisoare Curţii Constituţionale, susţinând că avertizarea prim-ministrului privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate a legii pensiilor magistraţilor reprezintă „o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.
„În exercitarea atribuţiilor constituţionale ce revin Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în considerarea rolului fundamental al justiţiei într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă faţă de conţinutul şi semnificaţia scrisorii pe care aţi adresat-o preşedintei Curţii Constituţionale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat.
Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituţionalităţii proiectului de lege privind pensiile magistraţilor ar conduce automat la pierderea unor fonduri din PNRR este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiţionalităţile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislaţia adoptată anterior, iar legătura directă şi exclusivă dintre sumele invocate şi proiectul de lege supus controlului de constituţionalitate nu este susţinută de cadrul normativ european aplicabil”, se arată într-un comunicat semnat de Lia Savonea.
Aceasta atrage atenţia că Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi vorbeşte despre o „tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale”.
„Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituţie nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele şi indirecte, asupra unei autorităţi jurisdicţionale.
Independenţa justiţiei nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condiţiile esenţiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale riscă să aducă prejudicii grave credibilităţii instituţiilor statului şi încrederii publice în funcţionarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, a adăugat Savonea.
În încheiere, şefa ÎCCJ îl invită pe premierul Ilie Bolojan să reafirme public ataşamentul Guvernului faţă de principiul independenţei justiţiei şi să evite, pe viitor, „orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerinţă în activitatea autorităţilor jurisdicţionale”.
UPDATE: Decizia CAB pe mandatul judecătorului CCR Dacian Dragoș: ”dosarul merge la CCR, judecătorul mai rămâne 24 de ore cu mandatul.”
CAB respinge cererea de suspendare a lui Dacian Dragoş. Cazul, trimis la CCR pentru soluţionare
Curtea de Apel Bucureşti a respins, marţi, ca nefondată cererea de suspendare a decretului semnat de Nicuşor Dan privind numirea lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, depusă de avocata Silvia Uscov în 12 ianuarie. În privinţa cererii de anulare a documentului, instanţa urmează să stabilească un alt termen.
Curtea de Apel București a respins, marți, solicitarea de suspendare a judecătorului CCR Dacian Dragoș formulată de avocata AUR Silvia Uscov. Aceasta a cerut suspendarea judecătorului până la decizia pe fond privind anularea mandatului de judecător. Mâine, într-un proces paralel, se așteaptă sentința într-un alt dosar, prin care aceeași avocată AUR a cerut suspendarea a doi judecători ai Curții Constituționale: același Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.
De asemenea, Curtea de Apel București a decis să sesizeze Curtea Constituțională la solicitarea Administratia Prezidențiale, parte în dosar (judecătorul Dragoș a fost numit de președintele Nicușor Dan). Curtea trebuie să spună dacă la condițiile de vechime se ia în calcul doar activitatea didactică a lui Dacian Dragoș ca profesor în învățământul juridic sau activitatea didactică în general și activitatea în alte domenii precum avcatura, cercetare ștințifică.
Curtea de Apel a respins cererea de suspendare a judecătorului CCR şi a trimis cazul la CCR sa decidă. Totodată, instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, făcută de avocaţii Preşedinţiei, judecătorii constituţionali fiind solicitaţi să clarifice sintagma „activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”. Curtea de Apel a respins alte excepţii ridicate în proces. Avocata Silvia Uscos a mai depus două cereri care vizau suspendarea executării actelor administrative referitoare la Dragoş şi la Mihai Busuioc.
„Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României, formulată de pârâtul Preşedintele României, prin Administraţia Prezidenţială. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în măsura în care aceste dispoziţii legale ar fi interpretate în sensul că sintagma ”activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior” ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăţi de drept, iar nu şi activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăţi (ca instituţii de învăţământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcţia de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu şi activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare ştiinţifică (în domeniile dreptului), consultanţă juridică de specialitate inclusiv în administraţia publică ori în elaborarea de acte normative, prin raportare la dispoziţiile art. 53, art. 143 din Constituţia României”, este soluţia de marţi a Curţii de Apel Bucureşti.
Totodată, instanţa a respins ca nefondată cererea de suspendare a decretului de numire a lui Dragoş la CCR, respingând şi alte excepţii ridicate de apărătorii celor două părţi, respectiv cea a inadmisibilităţii şi tardivităţii cererii, a lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.
„Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârâţi prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepţia tardivităţii cererii, invocată de pârâtul Preşedintele României, prin Administraţia Prezidenţială prin întâmpinare ca nefondată. Respinge excepţia lipsei de interes, invocată de pârâţi prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâţi prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge cererea de suspendare, ca nefondată”, se mai arată în soluţia instanţei.
Potrivit Curţii de Apel, decizia este definitivă în ceea ce priveşte soluţia pronunţată cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României.
„Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se mai arată în aceeaşi soluţie a Curţii de Apel Bucureşti.
Cazul judecătorului CCR Dacian Dragoș
Avocata Silvia Uscov a înaintat, în 30 şi 31 decembrie 2025, două cereri de suspendare a executării actelor administrative prin care erau numiţi în funcţiile de judecători la CCR Dacian Dragoş, prin decret, în 8 iulie 2025, de către preşedintele Nicuşor Dan, şi, respectiv, Mihai Busuioc, printr-o hotărâre a Senatului din 24 iunie 2025.
Ambele cereri au primit termen în data de 5 ianuarie, însă, în cazul Busuioc, instanţa a decis atunci să trimită cererea completului investit cu soluţionarea dosarului care îl vizează pe Dacian Dragoş, în temeiul Regulamentului de ordine interioară, aşa încât, la termenul de miercuri, 11 februarie, când instanţa judecă cererea de suspendare privindu-l pe Dragoş, o va judeca, teoretic, şi pe cea referitoare la Busuioc.
În dosarul lui Dragoş fusese înregistrată şi o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Creţeanu, însă aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată. Potrivit deciziei din 15 ianuarie, soluţia referitoare la recuzarea judecătoarei poate fi atacată cu recurs, care va fi judecat o dată cu fondul cauzei.
În 30 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a amânat decizia în cazul cererilor de suspendare şi a stabilit un nou termen chiar în ziua în care Curtea Constituţională ar urma să ia o hotărâre în cazul pensiilor de serviciu ale magistraţilor, adică 11 februarie.
În schimb, celelalte două cereri depuse de avocata Silvia Uscov, care au ca obiect anularea actelor de numire a celor doi judecători CCR, deşi depuse în aceeaşi zi, 12 ianuarie, au primit termene diferite: în cazul lui Dragoş, pentru marţi, 10 februarie, iar în cel al lui Busuioc, pentru 20 martie 2026.
Potrivit avocatei Silvia Uscov, cei doi judecători constituţionali nu ar îndeplini condiţiile de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învăţământul superior.
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca preciza, într-un comunicat de presă, că profesorul universitar Dacian Dragoş este angajatul instituţiei de învăţământ superior din anul 2002, ocupând, pe rând, funcţiile didactice de asistent, lector, conferenţiar şi profesor universitar.
„UBB îşi exprimă ferm dezaprobarea faţă de lansarea în spaţiul public a unor susţineri vădit neîntemeiate, menite doar să fragilizeze statutul şi autoritatea unei entităţi fundamentale a statului de drept – Curtea Constituţională –, demers care nu serveşte consolidării democraţiei şi care nu trebuie promovat”, menţiona instituţia.
Nicuşor Dan: CCR nu va rămâne fără un judecător
Întrebat dacă are un plan B, în cazul în care instanţa ia decizia de a-l suspenda pe Dacian Dragoş, preşedintele Nicuşor Dan declara că CCR „nu va rămâne doi ani fără un judecător”, astfel că se va face o nouă numire.
„În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esenţă, critica este că domnul Dragoş nu are acei 18 ani suficienţi în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. (…) Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiţi că o să lăsăm Curtea Constituţională fără un judecător doi ani de zile, până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet şi se va pronunţa pe legea pensiilor magistraţilor”, mai spunea Nicuşor Dan.
Cine sunt judecătorii CCR contestați în instanță
Dacian Cosmin Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării şi conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El a înlocuit-o pe Livia Stanciu.
Mihai Busuioc, fost preşedinte al Curţii de Conturi, propus de PSD şi susţinut de coaliţia guvernamentală, a fost votat de Senat pentru postul de judecător la CCR, el înlocuindu-l pe Marian Enache, care a deţinut şi funcţia de preşedinte al Curţii.
Dacian Dragoș: Demersul pare unul politic
Săptămâna trecută, judecătorul Dacian Dragoş a fost întrebat, la Antena 3 CNN, dacă se aşteaptă să fie suspendat din funcţie, el considerând că, „teoretic, pe baza legii”, nu există argumente pentru un astfel de demers. El spune, însă, că, practic, orice este posibil, pentru că „şi lucruri mai ciudate s-au întâmplat în România”.
Dragoş a mai spus că, chiar dacă va fi schimbat, nu crede că acest lucru ar reprezenta un eşec pentru cariera sa, întrucât consideră că nu a greşit cu nimic. Dacian Dragoş a precizat că nu înţelege de ce este contestat şi Mihai Busuioc. „Mie mi s-a părut bizar că este şi colegul Mihai Busuioc contestat, pentru că are o decizie a Curţii Constituţionale foarte clară, în care se recunoaşte vechimea pentru care a fost numit”, a transmis Dacian Dragoş.
El a declarat anterior că nu există un motiv privind suspendarea sa din funcţie şi apreciază că poate este o lovitură care se vrea a fi dată celui care l-a numit în funcţie, respectiv preşedintele Nicuşor Dan, sau este o bătălie politică în care nu are ce să caute.
