Reziștii cer demiterea ministrului de Interne Predoiu, premierul Bolojan, pare mai degrabă încurcat de actualul ministru al Justiției, Radu Marinescu.
Bolojan vrea să îl demită pe ministrul Justiției pe modelul Ponta. Planul prin care a fost numită Kovesi în 2013 s-ar putea repeta.
Scopul premierului ar fi tocmai să preia interimatul și astfel să poată prelua întreg controlul asupra sistemului de justiție prin numirea șefului DNA. Este scenariul tras la indigo cu cel din 2013, când Ponta, premier interimar la acea vreme a făcut troc cu Traian Băsescu să o numească pe Laura Codruța Kovesi în fruntea Direcției Naționale Anticorupție.
În plin scandal, Ilie Bolojan pare ca ar copia modelul Ponta din 2013. Este vorba despre momentul în care Victor Ponta, premier și ministru interimar al Justiție la acea vreme, a numit-o pe Kovesi șefă a DNA. Bolojan ar vrea acum să-l mazilească pe actualul ministru al Justiției, ca mai apoi să preia el interimatul. Toate acestea ca să poată numi șeful DNA și șeful Parchetului General.
În urmă cu 12 ani, Laura Codruta Kovesi a fost propusa pentru functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie chiar de Victor Ponta și aleasă apoi de Traian Băsescu.
Bolojan ar putea acum să profite de scandalul uriaș din justiție să-l elimine pe social democratul Radu Marinescu și să preia el mandatul. Premierul ar vrea să o numească tot pe Kovesi la șefia DNA. Ceea ce este posibil, mai ales că ea are dreptul la un nou mandat, după ce a fost suspendată, dar a câștigat procesul de la CEDO. Scopul final pentru care premierul ar încearca disperat să pună monopol pe justiție pentru a ascunde mai multe dosare de la DNA, printre are se numără dosarul vaccinurilor. Și, concomitent, să aibă acces la dosarele lui Călin Georgescu de la Parchetul General.
Ilie Bolojan: ”Încrederea în zona politică și în Justiție a scăzut”. Ce spune premierul despre ministrul Radu Marinescu.
Premierul Ilie Bolojan susține că fiecare dintre foștii miniștri ai Justiției poartă o parte din responsabilitate pentru problemele din sistem. Întrebat despre actualul ministru, Radu Marinescu, șeful Executivului a subliniat că acesta este membru CSM, poate veni cu propuneri și poate face sesizări. La finalul ultimei ședințe de Guvern, s-a stabilit că Legile Justiției ar putea fi modificate.
”Sunt două zone care țin de statul român, care în acești ani și-au scăzut încrederea în rândul cetățenilor: una este zona politică, cealaltă este zona de justiție.
În toate sondajele de opinie, în toate anchetele, se vede încrederea scăzută în lumea politică, în instituții, dar inclusiv în actul de justiție – ceea ce nu este bine. Iar lungirea unor procese, ajungerea unor fapte la prescriere, soluțiile contradictorii care se dau în instanțe diferite pe spețe identice nu au cum să crească încrederea cetățenilor noștri”, a declarat Ilie Bolojan, vineri.
Premierul susține că este nevoie de o analiză a legislației, astfel încât la Palatul Victoria s-a decis formarea unui grup de lucru care să vină cu propuneri pentru a îmbunătăți legile Justiției:
”Un sistem, ca să funcționeze, are nevoie de câteva elemente de bază. Are nevoie de reguli bune, de legi bune, și trebuie văzut ce prevederi legale nu generează o bună funcționare. Cea de-a doua condiție – oamenii care pun în practică aceste legi, indiferent dacă sunt în justiție sau în administrație – contează foarte mult. De ei depinde cum sunt puse în practică legile și regulile.
În administrație, cu legi care nu întotdeauna au fost bune, am avut administrație performantă în unele cazuri: miniștri, primari. Iar cu legi bune am avut, în multe cazuri, autorități care nu au performat.”
Șeful Executivului a mai subliniat că persoanele care au reponsabilitate ”în interiorul sistemului de justiție, căruia politicul i-a delegat competențele, trebuie să își facă datoria”.
”E nevoie să facem o analiză a legislației, în așa fel încât să vedem, după o perioadă de timp în care aceasta a funcționat – legislație care, la vremea respectivă, a avut toate validările – în ce măsură ține cont de realități. Astfel încât aspectele care țin de prescrierea unor fapte să fie tratate într-o altă formulă, durata proceselor să fie scurtată, iar aspectele care țin de delegări, care pot lungi procesele, să fie reglementate”, a mai sus premierul.
”Ministrul Justiției e membru CSM. Poate să facă sesizări”
Întrebat despre activitatea ministrului Justiției, Radu Marinescu, Bolojan a subliniat că toți cei care au condus sau conduc un domeniu au responsabilitate.
”Fiecare dintre cei care au ocupat un post de conducere, într-un domeniu sau altul – în acest caz, toți miniștrii justiției – au o responsabilitate mai mare sau mai mică pentru ceea ce s-a întâmplat în sistemele în care au avut responsabilitate. Această responsabilitate trebuie evaluată.
Nu dau note legate de activități care nu sunt în directa mea responsabilitate sau acolo unde nu am experiența necesară ca să fac comentarii. În mod cert, Ministerul Justiției și ministrul au o responsabilitate în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât ministrul Justiției este membru CSM și poate să solicite anumite propuneri, poate să facă sesizări.
UPDATE: În Piața Victoriei din Capitală, protestatarii au venit cu pancarte cu mesaje precum ”Când Savonea salvează corupții, noi salvăm Justiția! Revocare”, ”Savonea, rușinea Curții Supreme! Revocare pentru credibilitate!” și ”Justiție, nu corupție”. Oamenii scandează, printre altele, ”Demisia”, ”Jos Predoiu”, ”Afară, afară cu Mafia din țară”, ”Savonea și CSM, aceeași mizerie”, ”Fără prescripție pentru corupție”, ”Magistrați independenți, nu obedienți!”, ”PNL și PSD aceeași mizerie”, ”Nicuşoare/Bolojane, nu mai sta, apără justiţia”.
- revocarea Liei Savonea
- demiterea conducerii DNA
- demiterea lui Cătălin Predoiu, ministrul în al cărui mandat la Justiție s au întâmplat faptele semnalate de Recorder
- revizuirea competențelor CSM
- eliminarea pe cale legislativă a ”portițelor” care permit amânarea proceselor penale până la prescripție
UPDATE: ”Justiție capturată”. Petiție pentru ”demiterea de urgență” a lui Cătălin Predoiu, care a fost 7 ani ministru al Justiției.
La 30 de ore de la lansarea unei petiții Declic prin care se cere ”demiterea de urgență a ministrului Cătălin Predoiu”, peste 11.000 de persoane au semnat inițiativa. Actualul ministru de Interne a fost ministru al Justiției timp de 7 ani, inclusiv când au fost făcute ultimele modificări la legile justiției, în 2022, și este cel care i-a propus în funcții pe actualul șef al DNA, Marius Voineag, acuzat în ancheta Recorder, și pe procurorul general Alex Florența. De la publicarea documentarului Recorder, marți seară, și până aum Cătălin Predoiu nu a avut nicio reacție publică.
Cătălin Predoiu este în acest moment vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (MAI). Este singurul ministru care, începând din 2008, a fost o prezență constantă în guvernele României. A deținut funcția de ministru al Justiției în perioadele:
- februarie 2008-mai 2012 (guvernele Boc)
- noiembrie 2019-decembrie 2020 (Guvernul Orban)
- noiembrie 2021-iunie 2023 (Guvernul Ciucă)
El a fost ministru al Justiției și când au fost modificate, în 2022, legile justiției, care au oferit mai multă putere șefilor parchetelor și instanțelor, una dintre temele abordate în documentarul Recorder ”Justiție capturată”.
”Principalul responsabil politic pentru starea dezastruoasă a sistemului de justiție”
Cele peste 11.000 de persoane care au semnat, până la ora redactării acestei știri, petiția Declic susțin că Predoiu ”este principalul responsabil politic pentru starea dezastruoasă a sistemului de justiție, fiind cel mai longeviv ministru al Justiției din istoria post-decembristă, precum și principalul girant al sistemului clientelar care favorizează și promovează corupția între sistemul de justiție și cel politic”.
Reacția semnatarilor vine în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder ”Justiție capturată”.
”Poreclit «colecționarul de tragedii» pentru complicitatea Poliției Române și a MAI în multe dintre cele peste 50 de femicide comise în ultimele luni, dâra de tragedii generate sau întreținute de Cătălin Predoiu, actual ministru de Interne, pătrunde mult mai profund până în miezul a ceea ce românii numesc justiție și forțe de ordine”, conform semnatarilor.
Semnatarii petiției consideră că, atât timp cât Cătălin Predoiu se află în guvern, ”nicio reformă care presupune restabilirea încrederii publice în oricare dintre sistemele de justiție sau interne nu poate începe”.
”În acest moment, România este un caz de manual de democrație patronală, unde funcționarea instituțiilor în baza legii este deturnată de interese clientelare, pe bază de relații personale, economice și politice. Această realitate afectează fiecare român onest în fiecare moment al vieții sau desfășurării activității și favorizează exclusiv corupția. Implicarea și presiunea publică asupra Parlamentului și Guvernului pot produce schimbare”, conform semnatarilor.
Și Forumul Judecătorilor spune că a atras atenția că modificările la legile justiției s-au ”îndepărtat” de la un ideal
”Forumul Judecătorilor” a susținut miercuri că, în ultimii ani, în mod constant, a adus la cunoștința autorităților ”necesitatea adoptării unor reforme prin care justiția română să recapete elementele necesare funcționarii sale în baza principiilor independenței, meritocrației, eficienței și responsabilității”.
Noile legi ale justiției, adoptate în anul 2022, s-au îndepărtat de la acest ideal, sistemul judiciar cunoscând un regres serios, subliniază Asociaţia Forumul Judecătorilor din România (AFJR), în comunicat.
Bolojan, despre Cătălin Predoiu: ”Evident are o răspundere față de ce s-a întâmplat în acești ani”
Invitat miercuri la podcastul ”Friendly Fire”, al jurnaliștilor Moise Guran și Vlad Petreanu, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre documentarul Recorder și ministrul Cătălin Predoiu.
”Niciun om care a fost pe funcţie publică nu se poate deroba de o anumită răspundere. Acesta este adevărul. Şi toţi miniştrii Justiţiei, inclusiv domnul Predoiu, cei care au fost înaintea lui, cei care sunt acum, au o răspundere în limita instrumentelor pe care le au şi a posibilităţilor pe care le au, pentru a corecta lucrurile negative care s-au acumulat”, a spus Bolojan.
”Domnul Predoiu, fiind ministrul Justiției o perioadă de timp, în mod evident are o răspundere față de ce s-a întâmplat în acești ani, cum și eu am o răspundere pentru cum arată Oradea pentru că am fost primar în Oradea”, a afirmat șeful Guvernului.
Cătălin Predoiu este cel care i-a propus în funcții, în februarie 2023, pe actualul șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul Marius Voineag, și pe procurorul general al României, Alex Florența. De asemenea, el este cel care i-a propus în funcții pe fosta procuroare generală Gabriela Scutea și pe fosta șefă a DIICOT Giorgiana Hosu, care a demisionat după ce soțul său a fost condamnat pentru corupție. Hosu și Scutea s-au pensionat apoi, la 48, respectiv 50 de ani.
UPDATE: Ministrul Justiției, despre sesizarea ajunsă la Inspecția Judiciară după ancheta Recorder: ”Trebuie verificat și se verifică”
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că Inspecția Judiciară este organismul care poate verifica aspectele ce țin de funcționarea instanțelor și parcursul dosarelor în instanță, semnalate în ancheta Recorder, precizând că, dacă apar și suspiciuni de infracțiuni, atunci va fi sesizat Parchetul.
Radu Marinescu a declarat că Ministerul Justiției are competențe legislative pentru justiție, iar premierul are calitatea de membru CSM, dar fără atribuții legate de problemele disciplinare.
”Modul cum judecătorul soluționează cauzele, inclusiv din perspectiva aspectelor privitoare la prescripția răspunderii penale, aici responsabilitatea este exclusiv a judecătorului pentru fiecare caz în parte, cum aplică legea”, a spus Radu Marinescu vineri.
”Dacă există probleme legate de modul în care judecătorii aplică legea, aceste lucruri intră în sfera de verificare a Inspecției Judiciare”, a mai precizat el, spunând că a solicitat ca IJ și CSM să facă verificări în privința dosarelor semnalate în ancheta Recorder.
”Inspecția Judiciară este organismul independent competent să verifice dacă procedurile au fost manipulate, dacă anumite persoane au fost scoase din anumite complete de judecată, dacă există rea credință sau gravă neglijență în aplicarea legii. Toate alegațiile din acel documentar trebuie verificate de către IJ, iar dacă sunt alegații cu privire la infracțiuni, atunci ele trebuie verificate de Parchet. Răspunsul meu este afirmativ: trebuie verificat și se verifică”, a mai afirmat ministrul Justiției.
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, spune că orice formă de persecuţie a unei persoane pentru că ar sesiza abuzuri în sistemul în care activează este ”inacceptabilă”. El adaugă că va acţiona pentru a clarifica acuzaţiile aduse în documentarul Recorder, dar că, pe de altă parte, până acum nu i-au fost semnalate persecuţii de natura celor invocate în scrisoarea deschisă semnată de peste 170 de magistrați.
”Este inacceptabilă orice formă de persecuție a unei persoane pentru ca ar sesiza aspecte care, în opinia sa ,constituie disfuncționalități sau abuzuri în sistemul în care activează. Astfel de sesizări trebuie verificate și clarificate, nu reprimate. Susțin necesitatea clarificării tuturor aspectelor învederate în documentarul respectiv de către magistrați , putând fi confirmate sau infirmate factual”, a scris Marinescu pe Facebook.
”Diversitatea de opinii și convingeri privind politicile profesionale, manageriale, de personal, criteriile de promovare, selecție, pregătire profesională, cadrul legislativ ce reglementează statutul și organizarea etc există și este firească în magistratură, mai ales în contextul în care aceasta are o componentă electivă, în desemnarea CSM și competitivă în ocuparea unor funcții de conducere. Aceste situații au născut și nasc divergențe de opinie și controverse, conturarea de majorități și minorități de opinie dar, sub nici o formă, nu trebuie să conducă la abordări revanșarde, punitive sau opresive ale celor care gândesc altfel”, a continuat ministrul.
El spune că, de când ocupă această funcție, nu a primit ”nicio sesizare a vreunui magistrat ca ar exista persecuții de natura celor invocate în scrisoarea deschisă menționată. Orice magistrat care invocă astfel de situații le poate semnala, nu doar public, dar și organelor în drept să ia măsuri și către MJ, cat timp ministrul este membru CSM”, a continuat el.
”De când sunt ministru al Justiției nu am primit nici o sesizare a unui magistrat ca ar exista nereguli privind desfășurarea activității CSM, privind alegerile pentru acest organism sau cu privire la desfășurarea concursurilor sau procedurilor de selecție pentru funcțiile de conducere”, a mai spus Marinescu.
UPDATE: Dominic Fritz și USR, reduși la tăcere de ministrul Justiției. Propunerea absurdă de după documentarul Recorder a fost respinsă clar.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, respinge solicitarea USR privind demiterea șefului Direcția Națională Anticorupție, Marius Voineag, și susține că o astfel de decizie poate fi luată doar pe baza unor criterii legale clare. Marinescu afirmă că programul de guvernare în justiție este asumat de întreaga coaliție, iar ministrul nu are competența de a iniția sau decide acțiuni disciplinare împotriva magistraților.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD), a respins solicitarea formulată de președintele USR, Dominic Fritz, privind demiterea șefului Direcția Națională Anticorupție (DNA), Marius Voineag. Șeful de la justiție a subliniat că o asemenea decizie nu poate fi luată în absența unor criterii legale clare.
Radu Marinescu a explicat, că programul de guvernare în domeniul justiției a fost convenit la nivelul coaliției și nu poate fi modificat unilateral de titularul portofoliului.
Marinescu a arătat că soluțiile asumate în programul de guvernare au fost agreate de toate partidele din coaliție, inclusiv de USR, iar o eventuală schimbare a acestora ține exclusiv de decizia liderilor politici.
În acest context, ministrul a precizat că nu are competența de a revizui sau rescrie angajamentele asumate colectiv și că solicitările politice trebuie raportate strict la cadrul legal existent.
”Împreună cu colegii de la USR, PSD, PNL am compus un program pentru justiție. Toate soluțiile sunt convenite de noi toți, împreună.
Dacă se dorește o schimbare a programului de guvernare, asta nu o poate face ministrul justiției, ci liderii coaliției de guvernare”, a afirmat Radu Marinescu.
Criterii legale pentru schimbarea procurorilor-șefi
Ministrul Justiției a cerut USR să prezinte elemente concrete care să justifice demiterea șefului DNA, subliniind că schimbarea unui procuror-șef este reglementată prin proceduri clare și condiții strict prevăzute de lege.
Radu Marinescu a explicat că, în materie de răspundere disciplinară, rolul central revine unor instituții independente, precum Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, iar deciziile finale aparțin instanțelor de judecată.
De asemenea, a reamintit că legile justiției adoptate în 2022, asumate ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), exclud ministrul Justiției din calitatea de titular al acțiunii disciplinare împotriva magistraților.
”Schimbarea unui procuror șef presupune criterii strict impuse de lege. E o procedură cât se poate de concretă.
Dacă USR are elemente concrete, să le prezinte ca atare.
În ceea ce privește răspunderea disciplinară a magistraților, responsabilitatea este a unui organism independent, numit Inspecție Judiciară, apoi este vorba de CSM și, în ultimă instanță, de către instanțele de judecată care se pronunță cu privire la răspunderea disciplinară.
În conformitate cu legile adoptate în 2022 și care au fost trecute și ca jalon în PNRR de cei care au conceput PNRR-ul la momentul respectiv, aceste legi ale justiției stabilesc că ministrul Justiției nu este titular al acțiunii disciplinare. Cu alte cuvinte, ministrul Justiției nu poate exercita o acțiune disciplinară cu privire la un procuror sau judecător”, a adăugat ministrul Radu Marinescu.
În încheiere, Radu Marinescu a recunoscut rolul important al presei în semnalarea problemelor din societate, arătând că acestea trebuie analizate riguros și soluționate instituțional.
El a susținut că cele mai eficiente corecții ale sistemului judiciar trebuie să vină din interior, de la magistrați, care își aleg reprezentanții și aplică legea în cazurile concrete.
”Eu admit că presa are acest rol foarte important, și e foarte bine că face acest lucru, de a aduce în atenție probleme din orice zonă a societății. Ele trebuie să fie analizate foarte riguros și trebuie să primească răspunsul corespunzător.
Cele mai importante corecții în ceea ce privește funcționalitatea sistemului judiciar trebuie să vină din interior, trebuie să vină de la magistrați.
Magistrații aleg CSM-ul, magistrații își stabilesc reprezentanții, membrii CSM-ului, magistrații sunt cei care aplică legea, magistrații sunt cei care soluționează un caz concret și atunci este firesc ca magistrații să găsească problemele în interiorul acestui sistem”, a mai precizat ministrul Justiției.
Reamintim că USR a cerut demiterea de urgență a șefului DNA, invocând existența unor probe prezentate în deja celebrul documentar realizat de Recorder.
