Începe să fie din ce în ce mai evident că, Marcel Ciolacu folosește greva profesorilor, ca să amâne intrarea la guvernare din cauza găurilor uriașe la buget și în proiecte. Este o gaură la buget de 30 și ceva de miliarde de euro, iar datoria țării a crescut ajungând să depășească 50% din PIB. Vineri, la ora 16, coaliția ajunsese la o înțelegere, asta după ce Ciolacu i-a amenințat că, dacă Grindeanu nu rămâne la Transporturi, atunci va fi propus premier. Înțelegerea era ca liberalii să rămână și cu ministerul Dezvoltării și Mediului, UDMR urma să fie îndepărtat, iar Ciolacu a mai cerut și un post de vicepremier pentru Marian Neacșu.
După ce au avut discuția, totul fusese stabilit, iar Marcel Ciolacu a avut acea postare, în care spune că negocierile se sistează, care i-a șocat pe cei de la PNL. Probabil și ei se gândesc că Ciolacu se teme să intre la guvernare, mai ales pe această tensiune socială, pentru că se aude că, pe lângă educație, vor ieși la proteste masive și cei din sănătate.
De asemenea, liberalii mai suspectează că PSD are conexiuni cu mișcarea sindicală din educație, tocmai ca să amâne intrarea la guvernare. Iohannis a suspendat negocierile cu PSD și PNL și le-a spus că singura varianta fezabilă este să se aplice protocolul semnat acum un an și jumătate. PNL are discuții și întâlniri, zilele acestea, iar e joi încolo se vor reașeza la masa negocierilor. Agenda politicienilor nu mai corespunde cu cea a romanilor de mult timp. În acest moment, curajosul Marcel face eschive ca să nu intre la guvernare. Asta în condițiile în care PSD avut jumătate de guvern și 3 ministere fundamentale, deci nu se pune problema să de vina pe greaua moștenire.
Nu vor exista noi negocieri pentru rotativa guvernamentală până când nu va fi rezolvată greva din Educație. Budăi: ”Tot ce înseamnă educaţie va fi prioritar”.
Rămâne cum s-a stabilit. Întrebat dacă greva din educație va aduce noi negocieri în ceea ce provește rotativa guvernamentală, ministrul Muncii, Marius Budăi, a spus că doar liderii Coaliției pot răspunde la această problemă.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat luni, întrebat dacă vor mai fi negocieri pentru rotativa guvernamentală până când se va rezolva situaţia grevei din educaţie, că la întrebarea aceasta liderii sunt în măsură să răspundă, însă el poate să spună din culise că nu.
”Decizia liderilor coaliţiei a fost una înţeleaptă şi eu o susţin 100%. Din punctul nostru de vedere, pentru noi, în afara oricăror funcţii politice pe care puteam să le negociem zilele trecute şi puteam şi ieri să ne întâlnim să discutăm despre viitoarele funcţii publice, am preferat să ne întâlnim cu sindicatele din Educaţie din respect pentru cei 300.000 de lucrători şi din grijă pentru cei peste trei milioane de copii, pentru că acei copii nevinovaţi nu trebuie să sufere”, a spus ministrul la Palatul Victoria.
Despre negocierile cu sindicatele, Budăi a arătat că au fost admise ieri anumite soluţii pe care liderii coaliţiei le-au propus.
”Suntem în continuare în dialog şi facem apel la dialog, astfel încât ceea ce se poate rezolva acum să se rezolve. Marcel Ciolacu a spus foarte clar şi s-a convenit în coaliţie că tot ce înseamnă educaţie va fi prioritar în următorul program de guvernare al coaliţiei, dar şi prioritar când se întocmeşte legea educaţiei”, a completat ministrul.
Întrebat dacă se vor mai purta negocieri pentru rotativa guvernamentală până când se va rezolva situaţia aceasta din educaţie, Budăi a răspuns: ”La întrebarea aceasta liderii sunt în măsură, sunt îndreptăţiţi să răspundă, însă eu pot să spun din culise că nu”.
Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu a declarat luni că în opinia ei, coaliţia şi-a făcut un deserviciu vorbind public atât de mult despre rotativă în ultimul timp şi că discuţiile despre modalitatea în care se va realiza rotativa cred că pot fi încheiate rapid dacă există voinţă politică. Gorghiu a mai arătat că premierul a anunţat că pe data de 26 mai îşi depune mandatul, şi ca atare, tranziţia rapidă este foarte importantă. Ea a precizat că vor merge mai departe cu negocierile privind programul de guvernare.
Alina Gorghiu a precizat că ”PNL a oprit orice discuţie în spaţiul public referitoare la rotativa guvernamentală, discuţii pe care, trebuie să fim sinceri, oricum nu le-a iniţiat PNL, cu precizarea că vom merge mai departe cu negocierile privind programul de guvernare„.
”În timp ce eu dau aceste declaraţii se fac discuţii cu privire la programul de guvernare de specialişti”; a spus ea. Potrivit ”liberalei”, ”discuţiile despre modalitatea în care se va realiza rotativa cred că pot fi încheiate rapid dacă există voinţă politică, iar această voinţă politică speră că există”.
”Ne dorim cu toţii o tranziţie rapidă, iar premierul a anunţat că pe data de 26 mai îşi depune mandatul. Ca atare, tranziţia rapidă este foarte importantă, fără să mai facem discuţii publice pentru a nu bloca administraţia. Premierul a anunţat şi va anunţa public când îşi va depune mandatul. E mai puţin importantă ziua”, a mai afirmat Alina Gorghiu.
Reforma pensiilor speciale, blocată la nivelul Camerei Deputaților, și noua lege a salarizării, care nu are nici măcar schița proiectului, sunt cele două inițiative de care PSD și-a adus aminte doar în prag de rotativă, deși ar fi trebuit să fie în stadiu avansat cu ele.
”Restanța majoră” despre care a vorbit Marcel Ciolacu, președintele PSD, este reforma pensiilor speciale, care este, însă, sub patronaj PSD, în condițiile în care titularul de reformă este Ministerul Muncii, portofoliu condus de social-democratul Marius Budăi. De două luni, proiectul de lege stă în sertarele de la Camera Deputaților, unde a primit doar două avize, fără nicio modificare față de forma de la Senat, la Comisia pentru drepturile omului și Comisia de politică externă. Însă importantă era discutarea la comisiile raportoare: muncă și buget-finanțe, unde termenul pentru raport era 24 aprilie. Cele două comisii nu au avut nicio dezbatere pe tema pensiilor speciale, fiind așteptat Marius Budăi, cu concluziile din urma noilor analize ale Băncii Mondiale. De altfel, ministrul Muncii a evitat să vină la dezbateri și la Senat.
Tergiversarea discuțiilor pe reformă a plecat de la stadiul guvernamental, când același ministru a mers cu proiectul la finele lui decembrie 2022 pentru a fi adoptat, deși acesta ar fi trebuit să fie termenul pentru adoptarea din Parlament. Într-o intervenție la Antena 3, de sâmbătă seară, Budăi a precizat că va veni în Coaliție cu soluția pentru pensiile speciale lunea aceasta. Proiectul de lege ar trebui să fie gata, adică adoptat și în vigoare, până la trimiterea cererii de plată numărul 3 din PNRR, preconizată pentru a fi înaintată la final de iunie, început de iulie.
Cealaltă mare reformă enunțată de Ciolacu a fost cea a noii legi a salarizării, despre care la începutul lui mai spunea că e prioritate. La Ministerul Muncii, atitudinea este departe de a fi proactivă în ceea ce privește noua lege a salarizării. Întrebat în intervenția de la Antena 3 despre stadiul privind noua lege a salarizării, Budăi a plasat-o la categoria analize. ”Aşteptăm analize de impact şi apoi le centralizăm şi să continuăm discuţia. Legea salarizării este parte a cererii numărul 4, noi suntem încă cu cererea numărul 2 neînchisă”, a punctat Budăi.
De altfel, la începutul lunii mai, Cristian Vasilcoiu, secretar de stat la Muncă, declara pentru ”Adevărul” că nu există încă un proiect, pentru că sunt doar în stadiul discuțiilor la nivelul unui grup de lucru interministerial, iar în paralel are loc o corespondență cu Banca Mondială. Mai mult, secretarul de stat argumenta că noua lege e parte a cererii de plată numărul 4, dar ”Guvernul e în grafic”. Din poziționările celor doi observăm că sunt în același stadiu.
Conform calendarului PNRR, legea ar trebui să fie gata până la final de iunie, însă Coaliția se poate lungi cu discuțiile până la trimiterea cererii numărul 4 din PNRR, adică până în noiembrie-decembrie. Această lege a salarizării se aplică pentru 1,27 milioane de angajați din sistemul public.
O prioritate despre care niciunul dintre liderii PSD nu a vorbit este reforma pensiilor publice, un demers care afectează viețile a peste 4 milioane de oameni.
