Desemnarea noului premier, peste vreo două săptămâni, în ”lupta” cu deficitul, Nicușor, nicio grabă, între timp se conturează tăieri și împărțeală cu ”oameni noi”.
O nouă zi de negocieri pentru formarea guvernului. Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că în două săptămâni vom avea un nou executiv. PSD şi-ar dori șase ministere şi şefia Camerei Deputaţilor sau cinci ministere, dar în plus funcţia de director SIE şi propunerea unui judecător la CCR. PNL îşi doreşte cinci ministere sau patru ministere, dar şi şefia Senatului. Celor de la USR le-ar reveni trei ministere şi celor de la UDMR două. Bătălia mare se poartă pe Ministerul Justiţiei, dar şi pe Ministerul Finanţelor.
PSD
PSD a cerut șase ministere, dar și șefia Camerei Deputaților, unde președinte ar fi Sorin Grindeanu, actualul președinte al partidului. O altă variantă a social-democraților constă în cinci ministere, plus funcția de director SIE și propunerea unui judecător la CCR.
- Preşedinte Camera Deputaţilor – Sorin Grindeanu
- Ministerul Transporturilor – Marian Neacşu/ Ciprian Şerban
- Ministerul Economiei – Bogdan Ivan Gruia
- Ministerul Agriculturii – Florin Barbu/ alt social-democrat
- Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr/ alt lider PSD
- Ministerul Muncii SAU Ministerul Sănătăţii
- Ministerul Justiţiei SAU Ministerul Finanţelor Publice
PNL
De cealaltă parte, PNL ar vrea cinci ministere sau patru ministere și, în plus, șefia Senatului.
- Ministerul Educaţiei – Daniel David
- Ministerul Afacerilor Interne – Cătălin Predoiu sau alt lider PNL
- Ministerul Finanţelor Publice
- Ministerul Afacerilor Externe
- Ministerul Energiei SAU Ministerul Mediului
USR
De asemenea, USR negociază trei ministere, cu sau fără șefia Senatului.
- Ministerul Proiectelor şi Investiţiilor Europene – Ionuţ Moşteanu
- Ministerul Justiţiei – Stelian Ion SAU Ministerul Afacerilor Externe
- Ministerul Sănătăţii sau Ministerul Culturii
UDMR
UDMR cere două ministere, cu sau fără judecător CCR.
Președintele Nicușor Dan a declarat luni că ”un termen realist” pentru formarea Guvernului este două săptămâni. Șeful statului a precizat că nu va desemna un premier până nu se va asigura că va avea susținere în Parlament.
”Un termen realist pentru formarea Guvernului este două săptămâni din momentul ăsta. A început vineri și continuă să lucreze până joi acel grup de lucru pe deficit și și-au propus ca joi la amiază să vină cu o concluzie agreată de cele patru partide plus minoritățile naționale pe unde ar fi de tăiat.
În paralel se discută și pe programul de guvernare și pe un acord politic care să stea în spatele susținerii Guvernului de către o majoritate”, a afirmat Nicușor Dan.
Întrebat când va face desemnarea și dacă rămâne la propunerea de Ilie Bolojan premier, șeful statului a răspuns: ”Desemnarea o s-o fac când o să știu că va exista o susținere în Parlament. Nu suntem într-o situație în care să ne permitem să facem jocuri. În momentul în care va fi o înțelegere pe programul Guvernului și pe componența lui o să fac desemnarea și lucrurile se vor întâmpla de pe o zi pe alta”.
Reuniunea, care a avut loc la biroul lui Ilie Bolojan din Senat, a început la ora 16:00 și s-a încheiat în jurul orei 18:00, fără a fi informată presa înainte de întâlnire. Liderii celor patru formațiuni politice au luat decizia de a crea 16 grupuri de lucru, fiecare corespunzând unui minister. Aceste grupuri vor discuta detaliile măsurilor ce trebuie implementate în fiecare domeniu, în cazul în care viitorul guvern va fi format din aceste patru partide.
Într-o conferință de presă susținută luni, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a anunțat că decizia privind intrarea partidului la guvernare va fi luată doar după o consultare amănunțită cu celelalte trei formațiuni politice. Grindeanu a subliniat că vor avea loc discuții detaliate despre programele și proiectele comune pe care le vor propune pentru viitorul guvern. PSD intenționează să ia o decizie finală doar după o consultare largă în cadrul partidului, care va include consilieri locali, primari și parlamentari.
În acest context, PSD are trei scenarii posibile pentru viitorul guvern: acceptarea unui premier politic care să conducă guvernul până la următoarele alegeri, insistența pentru implementarea unui sistem de rotativă guvernamentală sau opțiunea de a rămâne în opoziție. Sorin Grindeanu a declarat că toate aceste variante sunt luate în considerare de PSD și că decizia finală va depinde de modul în care vor evolua negocierile.
Pe de altă parte, Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, are îndoieli față de eficiența rotativei guvernamentale, referindu-se la rezultatele mai puțin favorabile obținute în urma aplicării acestui sistem în trecut. Bolojan a afirmat că, deși fiecare partid are abordări proprii, trebuie să se acorde prioritate nevoilor țării și să se găsească soluții care să fie benefice pentru România.
Liderii celor patru partide pro-europene din coaliția guvernamentală își doresc ca, săptămâna viitoare, președintele Nicușor Dan să desemneze un premier, iar în perioada 16-17 iunie să aibă loc votul în Parlament pentru învestirea noului guvern. Președintele Nicușor Dan a avansat un termen de două săptămâni pentru desemnarea guvernului, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Vilnius, precizând că grupul de lucru pe deficit va ajunge la o concluzie agreată de cele patru partide și de minorități până la jumătatea săptămânii viitoare. În paralel se poartă discuții pe marginea programului de guvernare și a unui acord politic care să sprijine guvernul.
În perioada imediată după instalarea noului guvern, coaliția de guvernare își dorește să adopte cât mai rapid măsuri fiscale, cu scopul de a stabiliza economia, iar legislația aferentă să fie aprobată în Parlament până la finalul lunii iunie. Printre măsurile fiscale pe care se dorește implementarea lor se află eliminarea sporului de antenă, propusă de UDMR.
În privința negocierilor, surse din interiorul coaliției au dezvăluit că PSD va obține un număr important de ministere în guvernul condus de Ilie Bolojan. Deși PNL va desemna premierul, PSD va cere un minister suplimentar, iar Sorin Grindeanu va fi susținut pentru a conduce Camera Deputaților. Printre ministerele pe care PSD le va păstra se numără Ministerul Transporturilor, considerat un portofoliu strategic datorită relațiilor cu fondurile europene și investițiilor naționale. Vicepremierul Marian Neacșu ar urma să preia conducerea acestui minister.
În paralel, negocierile se concentrează și pe stabilirea unui program de guvernare, care va include priorități clare în domeniul legislației și bugetului. Aceste priorități vor viza în special investițiile publice, absorbția fondurilor PNRR, reformele din educație și sănătate, precum și măsuri pentru sprijinirea economiei și populației în fața inflației.
Lista măsurilor pregătite de guvern: TVA crescut, mărirea accizelor pentru alcool şi a taxelor pentru jocurile de noroc, concedierea a 10-20% dintre bugetari
O comisie specială formată din experți ai principalelor partide politice s-a reunit marți la Palatul Cotroceni pentru a negocia un pachet de măsuri fiscale menite să stabilizeze bugetul, într-un context economic tensionat. Este vorba despre un set de măsuri extrem de dure, care ar putea afecta semnificativ populația și mediul de afaceri.
Printre cele mai controversate măsuri se numără propunerea de creștere a TVA cu 3%, susținută de PNL și USR, dar respinsă de PSD și UDMR. De altfel, PSD a trasat o linie roșie clară: TVA nu va fi majorat pentru alimente și medicamente, două dintre categoriile esențiale pentru populația cu venituri reduse.
De asemenea, PNL și USR au venit cu o propunere care vizează eliminarea unei facilități fiscale importante: persoanele care obțin venituri din drepturi de autor, dar au și contract de muncă, nu vor mai beneficia de scutirea actuală de la plata contribuțiilor sociale (CAS și CASS). În prezent, aceștia nu plătesc aceste contribuții pentru contractele de drepturi de autor, dacă le au cumulate cu salariul. Propunerea este ca aceștia să plătească în funcție de praguri de 6, 12 și 24 de salarii minime.
Un alt subiect intens dezbătut este majorarea accizelor la carburanți, o măsură care ar avea un impact direct asupra prețurilor din economie și a costului vieții. Discuțiile pe acest subiect nu au ajuns încă la un acord, dar opțiunea rămâne pe masa negocierilor.
În schimb, PSD a propus o majorare cu 20% a taxelor pentru jocurile de noroc, precum și o creștere similară a accizelor pentru alcool și produse de lux. Aceste măsuri sunt văzute ca o alternativă la impozitarea consumului de bază și au mai multe șanse să fie acceptate, inclusiv de UDMR.
Potrivit surselor politice, discuțiile sunt în fază incipientă și nu s-a ajuns la un consens final asupra niciunei măsuri. Totuși, presiunile bugetare și nevoia de ajustare fiscală rapidă ar putea grăbi adoptarea unor decizii în perioada imediat următoare.
Alte măsuri de austeritate, pe lângă majorarea TVA
Printre măsurile care vor fi discutate la Cotroceni se numără eliminarea indemnizației de hrană pentru demnitari, eliminarea sporului de antenă și al celui pentru doctorat, precum și reducerea numărului de vouchere de vacanță acordate angajaților la stat.
Potrivit surselor citate, sunt negocieri și analize și cu privire la indemnizația de hrană în valoare de 370 de lei pe care o primesc bugetarii. Aceasta ar putea fi acordată doar bugetarilor care au salarii de maxim 6.000 de lei, și nu 8.000 de lei, ca până acum.
În ceea ce privește sporul de antenă, acesta ar putea fi limitat la 500 lei sau eliminat complet. De asemenea, va fi luată în calcul si eliminarea sporului de doctorat, care în prezent este de 50% din salariul minim brut pe țară, dacă angajații activează în domeniul respectiv și aduc o contribuție importantă companiei.
Totodată, au fost făcute calcule legate de vouchere de vacanță. Deși valoarea lor a fost înjumătățită de la 1 ianuarie, acum se discută despre eliminarea lor. Mai mult, se analizează eliminarea celui de-al 13-lea salariu la companiile de stat.
Sporul de 50% pe care îl primesc angajații care lucrează în proiecte cu fonduri europene ar putea să fie acordat doar pentru maxim cinci persoane dintr-o instituție, iar dacă proiectele nu sunt terminate la timp, acesta ar putea fi tăiat complet. Mai mult, primele de Crăciun și de Paște la companiile de stat ar putea să nu mai depășească 300 de lei.
O altă propunere privind numărul de angajați de la stat spune că este posibil să fie redus numărul angajaților din fiecare instituție cu 10%, iar la primării, scăderea să fie de până la 20%, în funcție de numărul de locuitori.
În privinta investițiilor, o variantă analizată este aceea de a muta proiectele de investiții finantate de la buget pe fonduri europene. Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunțat, luni, mai multe măsuri luate în calcul de PNL pentru reducerea deficitului bugetar. Liderul liberalilor a spus că partidul nu a vorbit despre creșterea impozitului pe salarii, în schimb Ilie Bolojan a spus că își dorește ca pensionarii cu pensii foarte mari să contribuie la sistemul public de sănătate.
Discuțiile despre măsuri de austeritate au loc înainte de o analiză a Comisiei Europene privitoare la progresele făcute de fiecare stat membru UE pentru reducerea deficitului. Pe 4 iunie, Comisia va analiza progresele făcute de statele membre pentru reducerea deficitelor.
Gvernanții de la București se așteaptă ca Romania sa fie sancționată, însă vor cere o păsuire pentru a putea instala un nou Guvern care să își asume reforma fiscală pe care statul s-a angajat să o demareze.
Președintele Nicușor Dan a vorbit marți despre acestă analiză, subliniind că România se află într-un grup de ţări cu deficit excesiv. ”E adevărat că noi avem deficitul cel mai mare dintre ţările cu deficit excesiv. Mâine este o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din Comisia Europeană, din ţările Comisiei Europene şi ei spun că pentru fiecare din ţările cu deficit excesiv dacă au făcut sau nu ceva şi la noi o să spună că nu am făcut nimic”. Dan a mai a precizat că va fi o discuţie telefonică cu Comisia Europeană, la începutul căreia va participa şi el.
