După ce trei săptămâni s-a făcut că plouă cu carburant ieftin, Bolojan consideră adoptarea unor măsuri urgente împotriva creșterii prețurilor, ca fiind ”populiste”.
Ilie Bolojan, prima zi în care să face că ia măsuri împotriva creșterii prețului la carburanți. Ședință ”de urgență” la guvern: ”Soluțiile trebuie gândite până în cele mai mici detalii. La asta lucrăm și asta vom livra”.
Premierul Ilie Bolojan a organizat primele discuții privind măsuri împotriva creșterii prețurilor la carburant. După o discuție cu miniștrii Finanțelor și ai Energiei, precum și reprezentanți ai Ministerului Economiei, ai ANAF, ai Consiliului Concurenței și ai ANAP, premierul a stabilit o nouă întâlnire la începutul săptămânii viitoare pentru luarea unei decizii finale.
Situaţia pieţei carburanţilor, discutată de premierul Ilie Bolojan cu miniştrii Finanţelor şi Energiei – Bolojan: Pericolele între care trebuie să acţionăm sunt multiple. Refuz să vând soluţii populiste, care să creeze aparenţa unui ajutor
Premierul Ilie Bolojan anunță că s-a întâlnit cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, precum și cu reprezentanți ai Ministerului Economiei, ai ANAF, ai Consiliului Concurenței și ai ANAP pentru a discuta despre situația pieței carburanților din România.
Premierul Ilie Bolojan a discutat, vineri, despre situaţia pieţei carburanţilor cu reprezentanţii mai multor ministere, dar şi ai Consiliului Concurenţei şi ANAF, anunţând că la finalul săptămânii vor continua controalele pentru a vedea cum se formează preţurile, pentru evitarea creşterilor speculative. Bolojan afirmă că situaţia este complicată şi trrebuie evitate extrem de multe capcane pentru a nu perturba lanţurile de aprovizionare şi a ajunge la penurie. ”Şi de această dată refuz să vând soluţii populiste, care să creeze aparenţa unui ajutor, în spatele căruia să apară noi dezechilibre şi costuri”, a transmis Bolojan.
”Am discutat astăzi cu domnii miniştri Alexandru Nazare şi Bogdan Ivan, cu reprezentanţi ai Ministerului Economiei, ai ANAF, ai Consiliului Concurenţei şi ai ANAP, despre situaţia pieţei carburanţilor din România, în contextul extrem de complicat al conflictului din Orientul Mijlociu.
Șeful executivului arată că pe piețe internaționale au crescut prețurile la combustibil cu între 40 și 60%, motiv pentru care s-a impus o analiză a pieței pentru temperarea scumpirii carburanților.
”Pe piețele internaționale avem o creștere a prețurilor la combustibil între 40 și 60%, ca efect al blocării aprovizionării, situație care afectează toate țările, inclusiv România.
Am analizat, cu datele pe masă, atât situația aprovizionării, evoluția prețurilor și estimarea dinamicii lor în următoarele zile, cât și posibile soluții de temperare a scumpirii carburanților. Verificăm cum se formează prețurile, pentru evitarea creșterilor speculative. Echipele tehnice vor lucra și la sfârșitul acestei săptămâni.”, a transmis Ilie Bolojan pe Facebook.
Premierul anunță că la începutul săptămânii viitoare va avea loc o nouă întâlnire pentru definitivarea soluțiilor și transmite că deciziile nu sunt deloc ușoare.
”La începutul săptămânii viitoare vom avea o nouă întâlnire pentru definitivarea acestor soluții.
Nu sunt decizii ușor de luat, pentru că pericolele între care trebuie să acționăm sunt multiple, în condițiile în care nu putem controla prețul la care țițeiul intră pe piață, iar lanțurile de aprovizionare sunt perturbate.
O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la penurie. Pe de altă parte, o scădere a accizelor trebuie să garanteze o reducere de prețuri și să fie suportabilă de bugetul votat astăzi pentru 2026, în condițiile reducerii deficitului.”, mai punctează Ilie Bolojan.
În finalul postării sale, premierul transmite că soluțiile vor fi gândite ”în cele mai mici detalii” pentru a nu provoca dezechilibre și costuri suplimentare.
Pe pieţele internaţionale avem o creştere a preţurilor la combustibil între 40 şi 60%, ca efect al blocării aprovizionării, situaţie care afectează toate ţările, inclusiv România. Am analizat, cu datele pe masă, atât situaţia aprovizionării, evoluţia preţurilor şi estimarea dinamicii lor în următoarele zile, cât şi posibile soluţii de temperare a scumpirii carburanţilor. Verificăm cum se formează preţurile, pentru evitarea creşterilor speculative. Echipele tehnice vor lucra şi la sfârşitul acestei săptămâni”, a transmis, vineri, premiercul Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, la începutul săptămânii viitoare va avea loc o nouă întâlnire pentru definitivarea acestor soluţii.
”Nu sunt decizii uşor de luat, pentru că pericolele între care trebuie să acţionăm sunt multiple, în condiţiile în care nu putem controla preţul la care ţiţeiul intră pe piaţă, iar lanţurile de aprovizionare sunt perturbate. O încercare de bruscare a pieţei, printr-o plafonare arbitrară a preţurilor, poate conduce la penurie. Pe de altă parte, o scădere a accizelor trebuie să garanteze o reducere de preţuri şi să fie suportabilă de bugetul votat astăzi pentru 2026, în condiţiile reducerii deficitului”, a explicet Bolojan.
Acesta anunţă că refuză să vândă ”soluţii populiste, care să creeze aparenţa unui ajutor, în spatele căruia să apară noi dezechilibre şi costuri”.
”Oricare vor fi soluţiile pe care le vom adopta, ele trebuie gândite până în cele mai mici detalii, astfel încât să producă beneficiile maxime posibile, cu efecte adverse minime. La asta lucrăm şi asta vom livra”, a precizat premierul.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat, vineri, că prioritatea în perioada următoare trebuie să fie legată de preţul la carburtanţi şi de aspecte legate de energie.
”Eu încurajez Guvernul, ba chiar îl somez, ca în perioada următoare, trecând această etapă, să se ocupe şi să fie prioritate pentru Guvern”, a adăugat Grindeanu.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat, joi, că a început controale la nivel naţional pe întreg lanţul de distribuţie, de la importatori şi depozitari până la comercianţii finali de carburanţi, în contextul creşterii preţurilor. Inspectorii verifică suspiciuni de fraudă fiscală şi practici care pot afecta corectitudinea pieţei, iar dacă vor constata practici speculative vor sesiza instituţiile abilitate.
Statele din întreaga lume încearcă să facă faţă şocului energetic provocat de războiul cu Iranul, adoptând măsuri care merg de la interzicerea exporturilor de combustibil şi plafonarea preţurilor până la recomandări pentru angajaţi de a urca pe scări în loc să folosească liftul.
UPDATE: ”Și de această dată refuz să vând soluții populiste, care să creeze aparența unui ajutor, în spatele căruia să apară noi dezechilibre și costuri.
Oricare vor fi soluțiile pe care le vom adopta, ele trebuie gândite până în cele mai mici detalii, astfel încât să producă beneficiile maxime posibile, cu efecte adverse minime. La asta lucrăm și asta vom livra.”, încheie Ilie Bolojan.
COTAR solicită reducerea accizelor la carburanți și avertizează că pot exista falimente în lanț
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) solicită Guvernului măsuri urgente, precum reducerea accizelor sau plafonarea prețurilor la carburanți, avertizând că scumpirea accelerată a motorinei ar putea genera falimente în lanț, creșterea șomajului și majorarea prețurilor în economie.
Potrivit unui comunicat remis vineri AGERPRES, COTAR atrage atenția Guvernului și, în special, premierului Ilie Bolojan că miliardul de lei încasat lunar la bugetul statului din accizele la carburanți va costa mult mai mult, ‘după ce vin falimentele în lanț ale firmelor, valul de șomeri și foametea’.
‘Motorina înseamnă transporturi de mărfuri și de persoane, iar scumpirea ei duce, automat, la creșterea tuturor prețurilor și la distrugerea economiei României’, se menționează în comunicat.
COTAR a cerut Guvernului reducerea accizelor la carburanți pentru a salva economia României, în contextul actualei crize, când, potrivit organizației, toate țările europene au luat măsuri similare, inclusiv în urma recomandărilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
‘Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a propus 5 scenarii pentru ca prețul benzinei și motorinei să nu depășească 10 lei/litru, ceea ce deja s-a întâmplat. Unul dintre aceste scenarii viza reducerea temporară a accizelor și taxelor care compun aproape 70% din prețul final al carburanților, pe o perioadă limitată de timp, până când vom reveni la normal, după ce se va stinge acest conflict în Orientul Mijlociu. O altă propunere a fost reducerea accizelor cu 40%, dar nu se dorește aplicarea niciuneia dintre aceste propuneri, pentru că un calcul matematic arată o scădere cu 1 miliard de lei pe lună în colectarea veniturilor la bugetul statului’, susțin reprezentanții organizației.
Potrivit COTAR, premierul Ilie Bolojan ar trebui să analizeze impactul unei crize economice generate de creșterea prețurilor la motorină, în condițiile în care scumpirile zilnice la pompă pot produce efecte mai costisitoare decât reducerea temporară a accizelor.
”Am discutat recent cu ministrul Finanțelor și cu ministrul Transporturilor despre problema transportatorilor, în contextul acestor scumpiri care au scăpat de sub control. Am ajuns, inițial, la o înțelegere, iar statul va subvenționa motorina pentru transportatori, dar suma agreată este mult prea mică în contextul actual și nu va acoperi pierderile, mai ales dacă se ajunge la dublarea prețului motorinei față de momentul în care costurile au început să crească brusc, fără nicio justificare, deși chiar ministrul Energiei declara că România își folosește rezervele care acoperă nevoile pentru cel puțin 5 luni. Este inadmisibil să vedem cum statul nu ia măsuri de stopare a acestei specule, deși prețurile care cresc zilnic în țara noastră nu au legătură cu importurile și cu situația din Orientul Mijlociu’, a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR, citat în comunicat.
Conform sursei citate, o analiză economică ar arăta că veniturile bugetare estimate nu se vor mai materializa dacă economia va intra în declin pe fondul scumpirii carburanților.
‘Economia va fi în scădere, la fel și banii colectați din accize și din activitățile economice. După o astfel de criză urmează un val de falimente și de șomaj, la care se poate adăuga blocarea lanțurilor de aprovizionare a magazinelor cu alimente. Creșterea tuturor prețurilor înseamnă foamete, creșterea criminalității și imposibilitatea de a mai colecta acele sume la bugetul statului. Miliardul calculat matematic nu va mai ajunge la buget, iar România va plăti mult mai scump. Această criză nu poate fi o oportunitate pentru stat de a aduna mai mulți bani la buget”, menționează sursa citată.
În urma întâlnirii cu ministrul Finanțelor și cu ministrul Transporturilor, Guvernul României a acceptat să prelungească perioada de acordare a subvențiilor pentru transportatori, în intervalul 1 aprilie – 31 decembrie 2026, crescând suma de la 65 la 85 de bani pe litrul de motorină. Cu toate acestea, în contextul creșterii accelerate a costurilor, organizația consideră că măsura nu este suficientă.
Potrivit COTAR, va fi necesar un set de măsuri pentru menținerea costurilor la un nivel redus, inclusiv prin preluarea unor modele aplicate deja în alte state europene.
‘Toate celelalte țări își protejează cetățenii și economia, prin măsuri de plafonare a prețurilor carburanților sau de reducere a accizelor. Recent, Italia a alocat aproximativ 417,4 milioane de euro pentru a amortiza impactul reducerii accizelor la combustibili până pe 7 aprilie, printr-un decret aprobat de guvern. Italia a redus accizele la benzină și motorină de la 672,9 euro pentru 1.000 de litri la 472,90 euro’, se mai arată în comunicat.
Totodată, Austria a anunțat reducerea temporară a taxelor pe benzină și motorină și limitarea marjelor comercianților, pentru a proteja consumatorii de creșterea prețurilor petrolului.
COTAR susține că, în România, creșterea prețurilor este determinată inclusiv de majorările succesive ale accizelor, de la 1 ianuarie 2026, și de creșterea TVA la 21%, aplicată de la 1 august 2025.
Potrivit organizației, România are în prezent carburanți mai scumpi decât Austria și Spania, în timp ce Bulgaria a menținut unele dintre cele mai reduse prețuri din Uniunea Europeană.
Prețurile carburanților din România ating noi maxime
Prețurile carburanților continuă să crească în București, pe fondul instabilității generate de răboiul din Iran și al riscurilor din zona Strâmtorii Ormuz. Vineri, litrul de benzină standard a trecut de 9 lei/l, iar un litru de motorină a ajuns să coste peste 10 lei.
Este pentru prima dată, în istorie, când litrul de benzină depășește pragul de 9 lei, fiind mai scump cu aproximativ 70 de bani decât în criza energetică din 2022, atunci când costa aproximativ 8,30 lei/l. De asemenea, este a 10-a scumpire a benzinei, cu un total de aproximativ un leu, de când a început conflictul dintre SUA-Israel și Iran. În cazul motorinei, prețul s-a majorat astăzi pentru a 11-a oară în mai puțin de 3 săptămâni și a ajuns să coste peste 10 lei în unele benzinării.
În stațiile Rompetrol, motorina premium a depășit 10 lei/l, ajungând la aproximativ 10,17 lei/l. În același timp, benzina premium a urcat până la 9,69 lei/l. Și celelalte sortimente au înregistrat creșteri: motorina standard a ajuns la 9.62 lei/l, iar prețul pentru un litru de benzină standard a urcat până la 8.98 lei.
În stațiile OMW, motorina premium a ajuns la aproxmiativ 10,28 lei/l, în timp ce benzina premium a urcat până la 9,78 lei/l. În cazul sortimentelor clasice, motorina a ajuns la 9,73 lei/l, iar benzia a trecut peste pragul de 9 lei cu 0,07 lei.
Mai multe guverne europene au început să pregăteacă intervenții pentru a tempera creșterea prețurilor la benzină și motorină pentru a-i proteja pe consumatori. De exemplu, Austria, Ungaria și Bulgaria discută și aplică reduceri de taxe, plafonări sau ajutoare financiare.
În cazul României, autoritățile discută mai multe scenarii pentru a tempera creșterea prețurilor. Printre variante se numără introducerea unei accize flexibile sau plafonarea adaosului comercial practicat de benzinării. Până acum, au fost implementate doar două măsuri de sprijin, destinate agricultorilor și transportatorilor, care beneficiază de un ajutor de 85 de bani pentru fiecare litru de combustibil.
UPDATE: Cât a câștigat Guvernul din explozia prețurilor la carburanți, în timp ce românii sunt jupuiți de cheltuieli. Fiecare scumpire la pompă se transformă direct în bani mulți la buget
Scumpirile la carburanți lovesc din plin buzunarele românilor, dar aduc și bani în plus la bugetul statului! Cât a câștigat statul din scumpirile combustibililor, în timp ce alte state europene încearcă să protejeze cetățenii.
De la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, motorina a crescut, în medie, de la 8 lei și 25 de bani la 9 lei și 10 bani pe litru, iar benzina de la 7 lei și 97 de bani la 8 lei și 56 de bani. Vorbim și despre un consum uriaș: aproximativ 12 milioane de litri de motorină pe zi și 3,5 milioane de litri de benzină. Prin urmare, statul încasează mai mult prin două mecanisme: TVA-ul, care crește odată cu prețul, și accizele, aplicate la fiecare litru de carburant. Practic, cu cât prețul e mai mare, cu atât cresc și încasările.
Trecem acum la calcule concrete. La motorină, creșterea este, în medie, de 85 de bani pe litru, iar la un consum de 12 milioane de litri pe zi rezultă încasări suplimentare de aproximativ 442.000 de lei zilnic. La benzină, unde creșterea este, în medie, de 59 de bani pe litru și consumul de 3,5 milioane de litri, statul mai încasează încă aproximativ 451.000 de lei pe zi.
Dacă adunăm aceste sume, rezultă un total de aproximativ 900.000 de lei în plus la buget, în fiecare zi. Iar pe o perioadă de doar 17 zile, de când a început conflictul din Orientul Mijlociu, suma încasată de stat doar din scumpirile la pompă este de aproximativ 7,6 milioane de lei.
Cu alte cuvinte, fiecare scumpire la pompă se transformă direct în bani în plus la buget, în timp ce românii sunt jupuiți. În continuare, vedem că nu vine nicio măsură din partea autorităților pentru protejarea cetățenilor, in timp ce tot mai multe guverne europene încearcă să atenueze efectele scumpirilor asupra populației.
De exemplu, în Franța, autoritățile au introdus o indemnizație de carburant de 100 de euro. Banii merg direct către persoanele cu venituri mici care folosesc mașina pentru a merge la serviciu. În Germania, guvernul a subvenționat puternic transportul public, în Italia, statul folosește așa-numita acciză mobilă.
Practic, atunci când petrolul se scumpește și statul încasează mai mult TVA, acciza este redusă automat pentru a ține sub control prețul la pompă. Bulgaria a decis să acorde direct bani cetățenilor cu venituri sub 800 de euro. Acestia vor primi automat in conturi aproximativ 20 de euro pe lună pentru carburant.
În România nu a fost anunțată încă o măsură concretă. Autoritățile spun că analizează în continuare situatia, în timp ce șoferii trebuie să scoată tot mai mulți bani din buzunar la pompă pe zi ce trece, iar cărburantul a depășit deja, în unele orașe, pragul psihologic de 10 lei.
