După istoria referendumurilor absolut inutile din România, Hunor și Fritz, propun ”referendum consultativ pe reforma pensiilor magistraților”, Ciucu anunță că nu va avea loc odată cu alegerile din Capitală.
UPDATE: USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției dacă legea privind reforma pensiilor de serviciu a fost respinsă pe fond, spune președintele USR, Dominic Fritz.
”Curtea Constituțională a respins azi legea privind tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Va trebui să citim cu atenție motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituțional să desființăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției”, anunța ieri Fritz.
”În orice caz, nu renunțăm la desființarea acestor privilegii. Avem, cu adevărat, voința să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului”, adaugă acesta.
Conform președintelui USR, majoritatea românilor cere să fie eliminată această nedreptate, ”iar noi, partidele, avem datoria să găsim o rezolvare. Credința USR este că rolul statului e să motiveze performanța prin salarii corecte, nu competiția cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii, nu doar pentru unii privilegiați”.
UPDATE: Și Kelemen Hunor cere referendum consultativ pe reforma pensiilor magistraților: ”Se consideră mai speciali, o castă”.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, că este nevoie de un referendum național pe chestiunea vârstei de pensionare a magistraților pentru a arăta Curții Constituționale că majoritatea oamenilor crede că nu trebuie să existe cetățeni ”mai speciali decât ceilalți”. Liderul formațiunii maghiare i-a criticat, de asemenea, pe magistrați pentru că au ajuns să se considere ”mai speciali”, ”o castă”, care consideră că nici Parlamentul nu are dreptul să legifereze justiția, ci doar ei.
”Eu am înţeles că ei se consideră mai speciali, o castă care de foarte multe ori transmite că nici Legislativul nu are dreptul de reglementa domeniul justiţiei, ci doar ei”, a spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor a precizat că decizia Curtea Constituționale a României (CCR), care a respins legea care tăia pensiile magistraților, nu ajută la ”restabilirea încrederii” din societate.
”Oamenii sunt supăraţi şi pe politicieni, şi pe magistraţi, şi pe Curtea Constituţională. Ei spun că vor o guvernare mai justă, unde nu există speciali, iar noi avem o responsabilitate în Parlament şi în Guvern. Şi, în acest moment, trebuie să ne concentrăm asupra acestui lucru.
Oamenii nu aşteaptă legiferare de la CCR. Ei ne spun nouă: voi aţi fost votaţi, de aceea v-am trimis acolo, să guvernaţi just, să îndreptaţi ceea ce nu e corect”, a spus președintele UDMR.
Kelemen Hunor: ”Guvernul poate relua procedura”.
Președintele formațiunii maghiare a adăugat că CCR este practic a ”treia cameră legislativă”, iar puterea ei este atât de mare încât Parlamentul și Guvernul nu au încotro decât să se conformeze deciziilor acesteia.
”În construcţia noastră constituţională, CCR a avut, are şi va avea un rol important. În 2003, când am revizuit Constituţia, noi am dat CCR o putere şi mai mare. Am făcut a treia cameră legislativă din Curtea Constituţională, până la urmă. Fiindcă orice lege trece de Parlament poate să ajungă la Curte şi, dacă CCR a decis într-un fel, camerele Parlamentului şi Guvernul nu pot decât să se conformeze”, a spus Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a mai spus că dacă motivarea Curții arată că decizia de respingere a fost luată din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) atunci Guvernul poate relua legea, cu respectarea procedurii, tot prin angajarea răspunderii în Parlament.
Se poate relua procedura, nu e nicio problemă. (…) Şi eu aş merge mai departe tot prin asumarea răspunderii – dar nu sunt în situaţia de a decide eu singur. Acum a intervenit această chichiţă procedurală – avizul CSM. (…) Dar există şi o altă speţă la CCR tot despre un aviz consultativ, când Curtea a spus că, dacă e o situaţie de urgenţă, iar avizul a fost cerut, atunci nu mai trebuie să aştepţi 30 de zile. Deci e o chichiţă procedurală, dar care se poate îndrepta”, a spus președintele UDMR.
Kelemen Hunor vrea referendum consultativ
Kelemen Hunor a adăugat, de asemenea, că un referendum național privind vârsta de pensionare a magistraților ar demonstra Curții Constituționale că românii nu își doresc să fie concetățeni ”mai speciali”. În acest demers însă trebuie atras și președintele Nicușor Dan, a spus liderul UDMR.
”Iniţiativa poate fi asumată de coaliţie, dacă doreşte, dar preşedintele este cel care cheamă oamenii la referendum naţional. Coaliţia poate doar să facă un demers politic. Deci, aici trebuie să-l câştigăm şi pe preşedintele republicii.
Eu am ajuns la concluzia că toate încercările Parlamentului şi toate încercările Guvernului de a îndrepta, în timp, ceea ce a devenit extrem de distorsionat, s-a lovit de un zid: nu se poate.
Dar eu sunt convins că şi Curtea Constituţională, când vede că majoritatea oamenilor crede că nu trebuie să avem, în privinţa vârstei de pensionare, oameni care sunt mai speciali decât ceilalţi, atunci nu mai pune problema de constituţionalitate sau de neconstituţionalitate”, a precizat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR e de părere că doar atunci când toți decidenții politici, dar și magistrații, văd care este opinia oamenilor se poate începe recâștigarea încrederii oamenilor.
”E un nivel cum n-a mai fost niciodată de 35 de ani. Asta e ideea, nu să distrugi şi ce-a mai rămas. Şi eu cred că, din această perspectivă, într-adevăr, un referendum ar arăta dorinţa oamenilor şi poziţionarea lor faţă de o chestiune extrem de importantă şi sensibilă. Până la urmă, e vorba de a pune toţi cetăţenii la acelaşi nivel privind vârsta de pensionare”, a spus Kelemen Hunor.
UPDATE: Ciprian Ciucu anunță că nu va avea loc un referendum privind pensiile speciale odată cu alegerile din Capitală: ”Am agreat în Coaliție”.
Ciprian Ciucu a anunțat marți că nu va avea loc un referendum pe tema pensiilor speciale odată cu alegerile pentru Primăria Capitalei. Prim-vicepreședintele PNL a spus că decizia a fost agreată în Coaliție. Anunțul liderului liberal vine după ce în ședința Coaliției, social-democrații au părăsit discuțiile după ce premierul Ilie Bolojan a refuzat înființarea unui grup de lucru pentru pensiile magistraților și a anunțat că tot el se va ocupa de această reformă.
De asemenea, Ciucu declarase, în urmă cu o zi, după decizia CCR de respingere e legii care viza pensiile magistraţilor, că un referendum pe tema eliminării pensiilor speciale ar fi oportun să fie organizat odată cu alegerile parţiale locale de anul acesta.
”Am agreat astăzi în Coaliţie să nu mai amestecăm lucrurile şi să nu mai facem vreun nou referendum legat de pensiile speciale, ca soluţie de deblocare a relaţiei cu CCR. Soluţia va trebui să fie constituţională şi politică’”, a scris Ciprian Ciucu pe Facebook.
Referendumurile recente din România – de la reducerea Parlamentului la consultarea pe justiție
În ultimii cincisprezece ani, România a trecut prin mai multe referendumuri importante, fiecare reflectând momente de tensiune politică sau teme majore de interes public. De la inițiativa lui Traian Băsescu privind reducerea numărului de parlamentari, până la consultările convocate de Klaus Iohannis pe tema justiției, aceste exerciții democratice au oferit o imagine fidelă asupra direcției și a priorităților societății românești.
2009 – Referendumul pentru Parlament unicameral și 300 de parlamentari
Pe 22 noiembrie 2009, în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale, președintele Traian Băsescu a convocat un referendum consultativ pe tema reformei legislative. Cetățenii au fost întrebați dacă sunt de acord cu trecerea la un Parlament unicameral și cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300.
Prezența la urne a fost de aproximativ 51%, suficientă pentru validare. Dintre participanți, 77,8% au votat „DA” pentru trecerea la un parlament unicameral, iar 88,8% au susținut reducerea numărului de parlamentari. Deși rezultatul a fost clar, efectele sale nu au fost puse în aplicare niciodată prin lege.
2012 – Referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu
Trei ani mai târziu, pe 29 iulie 2012, a avut loc un nou referendum – de această dată pentru demiterea președintelui Băsescu, în urma suspendării sale de către Parlament. Întrebarea a fost simplă: „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?”.
La urne s-au prezentat aproximativ 46,2% dintre alegători, sub pragul de validare de 50%+1. Dintre cei prezenți, 87,5% au votat pentru demitere. Curtea Constituțională a invalidat însă referendumul din cauza prezenței insuficiente, iar Băsescu și-a reluat mandatul.
2018 – Referendumul pentru redefinirea familiei
După o perioadă mai liniștită, dezbaterea publică s-a reaprins în toamna anului 2018, când a fost organizat referendumul pentru modificarea Constituției în sensul definirii familiei drept uniunea dintre un bărbat și o femeie. Consultarea s-a desfășurat în zilele de 6 și 7 octombrie.
Prezența la vot a fost însă de doar 21,1%, mult sub pragul de 30% necesar pentru validare. Dintre cei care s-au prezentat, 91,6% au votat „DA”. Referendumul a fost declarat nevalid, iar Constituția a rămas neschimbată.
2019 – Referendumul pe tema justiției, convocat de Klaus Iohannis
Pe 26 mai 2019, simultan cu alegerile europarlamentare, președintele Klaus Iohannis a organizat un referendum consultativ privind justiția, în contextul controverselor generate de ordonanțele de urgență ale guvernului PSD.
Românii au fost chemați să răspundă la două întrebări: dacă sunt de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru faptele de corupție și dacă doresc limitarea posibilității Guvernului de a emite ordonanțe de urgență în domeniul justiției.
Prezența a fost de peste 41%, depășind pragul necesar pentru validare. La ambele întrebări, peste 85% dintre votanți au răspuns cu „DA”, confirmând susținerea publică pentru integritatea sistemului judiciar.
