Senatul a votat, luni, în calitate de cameră decizională, proiectele legilor Educației. La proiectul legii învățământului preuniversitar au fost 82 de voturi pentru și 28 împotrivă, iar la cel al legii învățământului superior au fost 79 de voturi pentru și 28 împotrivă.
Proiectele de legi ale Educației au fost trecute pe lista de vot final la Senat în prima zi de grevă generală în Învățământ, luni.
Cele mai importante modificări din Legile Educației
Prima generație care ar da acest examen de admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, dacă proiectele legilor trec de Parlament până în toamnă.
1. Examen de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Națională, Educației, pentru 50% dintre locuri.
2. Religia, impusă ca disciplină opțională la Bacalaureat pentru elevii de la profilul uman, la proba specifică a profilului sau specializării.
3. Profesorii care nu au locuință în localitatea unde au postul vor beneficia de decontarea transportului.
4. Condamnații penal și cadrele didactice sancționate nu pot fi membri în consiliul de administrație al școlii.
5. Hotărârile CA se vor lua cu majoritate de voturi, nu cu două treimi, cum este acum.
6. Asociațiile de elevi, adăugate drept colaboratori ai Ministerului Educației.
7. Telefonul mobil poate fi confiscat de la elevii din clasele primare și gimnaziu și predat părinților, potrivit unui amendament susținut și de ministrul Educației. Pentru elevii de liceu, decizia privind interzicerea telefoanelor rămâne la dispoziția școlii.
Obligațiile și drepturile elevilor
Educația elevelor gravide și a elevilor părinți, introdusă pentru prima dată în legea învățământului. Măsuri propuse: consiliere școlară și psihologică, sprijin financiar, posibilitatea de a amâna examenele, dacă sunt în perioada de naștere.
Exmatricularea elevilor, introdusă în proiectul de lege a învățământului, printr-o serie de amendamente susținute de Ministerul Educației, PSD, PNL, UDMR și AUR.
Liceele pedagogice vor continua să formeze învățători, iar aceștia se vor putea angaja în învățământ ca suplinitori pentru doar 5 ani. Au nevoie de diplomă de facultate în pedagogia învățământului primar pentru titularizare sau definitivare.
Legea învățământului preuniversitar este menită să răspundă provocărilor existente și viitoare, pentru ca educația să redevină temelia unei societăți bazate pe valori, spune Ligia Deca: „Suntem într-un moment istoric”.
”Ne aflăm, astăzi, într-un moment mult așteptat de întreaga societate. Pachetul de legi ale educației, reprezintă un proiect cu un obiectiv ambițios, dar realizabil: un viitor mai bun pentru toți copiii și tinerii din România. Suntem într-un moment istoric. După 12 ani și multiple schimbări în societate – pandemia de COVID, schimbările tehnologice semnificative și evoluțiile geopolitice – a ajuns la votul final legea învățământului preuniversitar, menită să răspundă provocărilor existente și viitoare, pentru ca educația să redevină temelia unei societăți bazate pe valori. Raportul final al proiectului a fost lansat în anul 2021, iar pe baza acestuia au fost construite cele două legi ale educației pe care le aveți astăzi pe ordinea de zi a plenului Senatului. Vorbim despre cea mai dezbătută politică publică pe care țara noastră a avut-o vreodată, iar faptul că aceasta este pe agenda publică și astăzi i se datorează președintelui României, care a inițiat în 2021 acest demers. Echitate, performanță, investiții, respect și siguranță – sunt doar câteva dintre cuvintele cheie pe care Legea învățământului preuniversitar le-a transpus în măsuri coerente și predictibile”, spune Ligia Deca.
Chiar dacă sfârșitul anului școlar este pus subsemnul întrebării din cauza grevei generale, artizana ”României Educate” afirmă că, Ministerul Educației a reușit să elaboreze un proiect legislativ care să răspundă, în mod real, nevoilor pe care elevii le au pe întreg drumul lor educațional.
