Premierul român Marcel Ciolacu, l-a primit miercuri pe premierul ungar Viktor Orbán la un prânz privat care a avut loc la Bucureşti, a transmis Bertalan Havasi, şeful biroului de presă al prim-ministrului Ungariei, către agenţia ungară de presă MTI. Cei doi şefi de guvern au purtat o conversaţie informală despre afaceri bilaterale şi europene.
”Întâlnire cu premierul român Ion-Marcel Ciolacu. Acesta este începutul unei frumoase prietenii”, a scris pe Facebook prim-ministrul maghiar.
Guvernul a transmis, într-un comunicat de presă, că cei doi prim-miniștri au discutat despre ”inițierea unui proiect comun de infrastructură care să aibă un impact economic semnificativ pentru ambele țări”, fără a specifica despre ce proiect este vorba. Surse oficiale spun că ar fi vorba despre un proiect pentru construirea unei linii de cale ferată de mare viteză.
De asemenea, Marcel Ciolacu i-a transmis omologului său ”importanța transmiterii de mesaje de susținere a solidarității și unității la nivelul Uniunii Europene, a sprijinului UE și NATO pentru Ucraina în contextul agresiunii militare a Rusiei”. Viktor Obran este cunoscut pentru mesajele sale pro-Kremlin.
”Premierul României Marcel Ciolacu a avut o întâlnire informală cu premierul Ungariei, Viktor Orban, în cadrul vizitei private pe care acesta o efectuează în România. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că, în ansamblul relațiilor româno-ungare, partea română își dorește să mențină o abordare deschisă, pozitivă, constructivă și concentrată pe proiecte concrete în beneficiul cetățenilor din cele două state.
La întâlnirea informală dintre premierul României Marcel Ciolacu și premierul Ungariei Viktor Orban s-a discutat despre „inițierea unui proiect comun de infrastructură care să aibă un impact economic semnificativ pentru ambele țări”, se arată în comunicatul de presă trimis de guvern. Despre ce proiect este vorba? Proiectul, ar presupune înființarea unei linii de cale ferată de mare viteză, care să lege Budapesta de București.
Ar exista fonduri europene în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru construirea și dezvoltarea unei căi ferate pentru un tren de mare viteză -TGV.
De precizat este că la întâlnirea dintre cei doi premieri a participat și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu și președintele UDMR, Kelemen Hunor.
Despre TGV-ul sau trenul de mare viteză se vorbește în România din 2007. În timpul mandatului lui Ludovic Orban ca ministru al transporturilor în 2007 se vorbea despre o colaborare între Ungaria și România în ideea construirii unei linii de mare viteză între Constanta si Budapesta pentru ”a integra cele două state în sistemul de transport feroviar internațional de călători cu trenuri de mare viteză„.
Într-o analiză despre TGV, publicată de HotNews.ro construirea unei linii ferate pentru astfel de trenuri de mare viteză între București și Budapesta ar necesita însă investiții de aproximativ opt miliarde de euro, costul mediu pe kilometru fiind estimat între 10 și 12 milioane euro, spuneau oficialii români, în 2007. Trenurile vor putea circula pe această linie cu viteze cuprinse între 220 și 250 de kilometri pe oră.
La prețurile din prezent, o linie între cele două orașe, pentru viteze maxime de 300 km/h, ar putea costa lejer 15 miliarde euro. Călătoria cu trenul durează 15 -16 ore în prezent.
Trenurile de mare viteză sunt prezente în multe țări europene, acoperă bine continentul european în centru, vest și sud-vest, iar dacă cineva ar vrea să meargă cu trenul de la Viena până la Sevilla ar putea să o facă în 30 de ore aproape total cu trenuri de mare viteză, schimbând operatorul feroviar în orașe precum Frankfurt, Basel sau Madrid. Călătoria ar costa câteva sute de euro.
În Balcani, trenurile sunt mult mai lente: 19 ore durează călătoria București – Istanbul și 8 ore de la Budapesta la Belgrad. Grecia are o magistrală principală unde vitezele medii sunt 120 km/h, dar cumplitul accident feroviar recent din Grecia a arătat că siguranța lăsa mult de dorit.
