UPDATE: Legea pensiilor a fost adoptată de Guvern joi după-amiază, după un scandal între PNL și PSD. Ministrul de Finanțe Marcel Boloș ar fi refuzat inițial să-și dea avizul pentru noua lege care crește pensiile românilor, pentru că nu sunt bani, și i-ar fi cerut premierului să găsească soluții, au spus surse politice. O discuție a avut loc joi dimineață la PNL pe această temă. Liderul PNL Nicolae Ciucă a declarat că trebuie clarificat care e suma reală, după ce aseară informații de la Ministerul Muncii arătau un impact bugetar de 55,6 miliarde de lei, mult mai mare față de calculele Ministerului de Finanțe. ”Impactul e de 3% din PIB, ceea ce e enorm de mult și trebuie să identificăm sursele de finanțare”, a spus Ciucă. Ședința de guvern de joi a fost amânată, iar ministrul Boloș și-a dat în cele din urmă avizul. Premierul Ciolacu a declarat despre Boloș că ”așa e el, mai supărăcios”, și i-a trasat o serie de sarcini în debutul ședinței de guvern.
Înaintea ședinței de guvern, în timp ce premierul Marcel Ciolacu aștepta, în biroul său, avizul de la CES pe legea pensiilor, iar Marcel Boloș făcea ultimele observații pe textul legii, ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu explica jurnaliștilor calculele pe care le-a făcut.
Impactul bugetar după recalculare este de 10 miliarde lei, adică plus 0,6% din PIB, după aplicarea noii legi, a spus ministrul Muncii. Conform cifrelor prezentate de ministrul Muncii, impactul bugetar suplimentar pentru noua lege a pensiilor este de 0,6% din PIB pentru anul 2024 și 1,8% din PIB pentru 2025.
Liderul PNL Nicolae Ciucă a declarat joi dimineață că trebuie clarificat impactul bugetar real, după ce miercuri seară au apărut informații de la Ministerul Muncii care dădeau un impact bugetar de 55,6 miliarde de lei, care era mult mai mare față de calculele Ministerului de Finanțe.
La cifrele anunțate aseară, de 55,6 miliarde, impactul este de aproximativ 3% din PIB, ceea ce este enorm de mult și trebuie să identificăm sursele de finanțare. Nu putem să venim să promitem oamenilor ceva și să nu avem sustenabilitate, a spus Ciucă la sediul PNL, a spus Ciucă, de la sediul partidului.
Întrebată cu ce cost va veni noua lege a pensiilor, doamna ministru a răspuns: cu costuri sustenabile.
Eu consider că important este să finalizăm cât mai repede procesul pentru noua lege. Să știți că pe români nu-i interesează cine ce a făcut în acest proces. Pe români îi interesează să aibă în 2024 pensii mai bune pe care le merită din plin.
Simona Bucura-Oprescu: ”Primii care trebuie să găsească soluțiile pentru creșterea pensiilor sunt cei de la Ministerul Finanţelor”.
Executivul a aprobat joi proiectul Legii pensiilor, care se bazează pe respect pentru contributivitate şi pe eliminarea inechităţilor şi sunt convinsă că în Guvern vom găsi soluţiile necesare astfel încât românii în 2024 să poată beneficia de creşterile la pensie prevăzute în acest proiect, a declarat, joi seara, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu.
În ceea ce priveşte sursele de finanţare, ea a subliniat că proiectul a parcurs toate etapele, reprezentanţi din Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Banca Mondială, Comisia Europeană, având un dialog permanent, şi toţi au avut cifrele la dispoziţie.
”Este evident că este un efort comun pe care trebuie să-l facem, fiindcă românii au nevoie de acest proiect. Este foarte important ca, împreună, Guvernul să găsească toate soluţiile, iar primii care trebuie să le găsească, şi sunt sigură că le vor găsi, sunt cei de la Ministerul Finanţelor. O mai bună colectare, o mai mică evaziune fiscală, sigur şi înţelepciune, între noi, cei care lucrăm împreună în Guvern, sunt elementele care ne vor duce la respectarea drepturilor românilor pentru care au muncit o viaţă”, a explicat Simona Bucura-Oprescu, menţionând că sursa de finanţare este aceeaşi dintotdeauna, respectiv Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat şi Bugetul de stat.
Întrebată de unde se vor găsi bani pentru cele două rânduri de majorări din ianuarie şi septembrie, ministrul a precizat că Executivul lucrează pentru pregătirea proiectului de lege pentru bugetul de stat pe 2024 şi se vor găsi soluţiile.
”Sunt convinsă că, la fel ca de fiecare dată, fiindcă de fiecare dată guvernele PSD au fost guverne responsabile, după cum şi acest guvern de coaliţie este un guvern responsabil, fiindcă proiectul a parcurs toate etapele, inclusiv cel de a fi discutat în coaliţie, sunt convinsă că împreună cu colegii din PNL, noi, cei din PSD, colegii din Guvern, vom găsi soluţiile necesare astfel încât românii în 2024 să poată beneficia de creşterile la pensie prevăzute în acest proiect de lege”, a punctat Bucura-Oprescu.
În ceea ce priveşte varianta ca această lege să fi fost promovată electoral şi ulterior majorările de pensii să se amâne, ea a precizat că este exclus, fiind vorba despre ”o lege stabilă şi sustenabilă”.
”Exclus. Am făcut o lege stabilă şi sustenabilă. Toate aceste calcule, tot acest timp pe care colegii noştri – şi vreau să le mulţumesc aici, în direct, fiindcă, deşi poate nu se vede, efortul nostru din această perioadă nu poate fi descris în cuvinte, a fost un efort susţinut, continuu.(…) şi am făcut acest proiect cu gândul că românii trebuie să aibă parte de el, şi că românii trebuie să simtă faptul că îi respectăm, şi printr-o lege a pensiilor sustenabile şi aplicabile, şi prin acest proiect de lege”, a explicat ministrul Muncii.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, joi, în debutul şedinţei de Guvern, că în noua lege a pensiilor va fi eliminat pragul de 9,4% din PIB, reprezentând cheltuieli cu pensiile. El a menţionat că aceasta este ”una dintre cele mai importante legi” din acest mandat şi va aduce două majorări de pensii în anul 2024. Prima majorare urmează să aibă loc la 1 ianuarie, când va fi indexat punctul de pensie, aşa cum prevede legea, iar a doua va avea loc la 1 septembrie, când majoritatea pensiilor vor creşte prin recalculare.
Premierul a punctat că vor fi eliminate toate ”inechităţile” din sistemul public de pensii, atât cele dintre femei şi bărbaţi, precum şi cele dintre persoanele pensionate în baza unor legi diferite.
Joi dimineaţa, şeful PNL, Nicolae Ciucă, anunţase că a cerut o clarificare în privinţa impactului bugetar al proiectului Legii pensiilor, care urma să fie analizat în şedinţa de Guvern, în condiţiile în care cifra avansată de ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, de 55,6 miliarde de lei este diferită de cea de la Ministerul Finanţelor.
”Este nevoie de o clarificare pentru că aseară a apărut informaţia de la doamna Simona Bucura-Oprescu că impactul este de 55,6 miliarde de lei, iar cea de la Ministerul de Finanţe este diferită, motiv pentru care am solicitat să ne clarificăm care este suma reală pentru că este un impact mare pe care trebuie să ni-l asumăm cu date concrete şi să avem sustenabilitate pentru această decizie”, a afirmat Ciucă, la sediul PNL.
Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde de lei, cu 30,2 miliarde de lei mai mult comparativ cu 2023, conform datelor Băncii Mondiale.
Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, cheltuiala cu pensiile va fi mai mare, lunar, cu 1,686 de miliarde de lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că vor totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 de miliarde de lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 de miliarde de lei pe lună.
În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei.
“Anul 2024 va fi primul an în care un guvern acordă două creşteri ale pensiilor. Una care era era deja prevăzută în actuala lege, majorarea cu formula elveţiană, adică rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, iar cealaltă prin recalcularea pensiilor, care va aduce elemente importante. Unu: nu vor mai fi inechităţi între românii care au muncit la fel, dar au ieşit la pensie în perioadă diferită, doi: diminuăm inechităţile între femei şi bărbaţi, trei: diminuăm o inechitate importantă şi anume acea cu privire la indemnizaţia minimă socială”, a precizat ministrul Muncii la briefingul susţinut la finalul şedinţei de Guvern.
Şefa de la Muncă a explicat că în prezent sunt români care din cauză de invaliditate au intrat în sistemul de indemnizaţie minimă socială cu 1 an de muncă de perioadă contributivă şi alţii care au 35 de ani stagiu complet de cotizare, dar în anul în care au ieşit la pensie se aflau tot în indemnizaţie minimă socială de 1.125 de lei.
“Prin noua lege, fiecare român care a muncit peste 25 de ani va obţine aceleaşi puncte de stabilitate: 0,5 puncte pentru peste 25 de ani, 0,75 de puncte pentru cei care au lucrat peste 30 de ani şi un punct pentru cei care au lucrat peste 35 de ani. În felul acesta, un român care a lucrat 35 de ani pe salariu minim şi este încă în indemnizaţie minimă socială va avea o creştere considerabilă şi nu vom mai fi la acelaşi nivel de indemnizaţie, vom face o diferenţă în funcţie de muncă”, a spus ea.
“Calculele pe care le-am avut noi au fost calculele pe care le-am lucrat împreună cu Banca Mondială. Calculele lucrate de Banca Mondială au fost mult mai complexe decât calculele pe care noi le-am făcut aseară împreună cu cei de la Ministerul Finanţelor, dar important este că ne-am aşezat împreună la masă şi că împreună am găsit răspunsuri şi soluţii. Important este că astăzi avem adoptată în Guvern o nouă propunere legislativă care sigur va intra într-o procedură de urgenţă în Parlament, procedură de urgenţă pe care ne-o dorim să fie finalizată până de la data de 20 noiembrie, astfel încât să ne încadrăm în termenul agreat cu Comisia pentru renegocierea PNRR-ului. Această renegociere vizează inclusiv parametrul de 9,4 impact în PIB, care ar fi dus la îngheţarea până în 2070 a pensiilor românilor. Eu consider că este un lucru important pe care noi, cei de la Ministerul Muncii, l-am făcut, faptul că am reuşit să ne încadrăm în acest termen, faptul că am reuşit să închidem negocierile cu Comisia, principalul nostru obiectiv fiind creşterea calităţii vieţii românilor. Este foarte bine că împreună cu Ministerul Finanţelor ne-am aşezat la masă, este foarte bine că ne-am validat unii altora opiniile şi că acum suntem înţeleşi şi avem un proiect, o propunere legislativă aprobată în Guvern”, a explicat oficialul MMSS.
Tot legat de discrepanţele între sumele anunţate de Ministerul Muncii şi cele ale Ministerului Finanţelor, ea a adăugat că cele două ministere au în prezent “fix aceleaşi cifre”, iar impactul suplimentar faţă de majorarea care era în legea actuală, cu recalcularea din septembrie până în decembrie 2024, se ridică la 10 miliarde de lei.
“Şi asta plecând nu doar de la o opţiune imediată, datoria faţă de români, dar şi de la condiţiile la care România s-a angajat prin PNRR. Angajamentul pe care noi ni l-am luat este acela că vom veni cu un act normativ la care nu facem modificări ad-hoc, căruia îi demonstrăm sustenabilitatea şi la care ulterior nu vom mai veni cu condiţii derogatorii. De altfel, acolo avem nişte elemente foarte clare pe care noi, echipa de la Ministerul Muncii, a trebuit să le îndeplinim. Condiţionalităţi foarte complicat de rezolvat pentru România şi pe care ne-am străduit să le rezolvăm. Şi atunci este foarte clar că ne aflăm în interiorul unor angajamente pe care ni le-am asumat şi pe care, sigur, atâta timp cât ni le-am asumat, trebuie să fim în stat, un cuvânt”, a mai spus ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu.
Simona Bucura-Oprescu a declarat că această nouă lege a trecut prin toate etapele legale iar ministerul condus de aceasta a purtat dialog cu toate ministerele și instituțiile europene. Oficialul a mai precizat că toți am avut cifrele la dispoziție și că ”este un efort comun pe care trebuie să-l facem, fiindcă românii au nevoie ce acest proiect”.
Ministrul a mai arătat că este foarte important ca Guvernul ”să găsească toate aceste soluții, iar primii care trebuie să le găsească sunt cei de la Ministerul Finanțelor“.
Oficialul a subliniat că e nevoie de o bună colectare, o mai mică evaziune fiscală și ”înțelepciune între noi, cei care lucrăm împreună în Guvern. Acestea sunt elementele care ne vor duce la respectarea drepturilor românilor, pentru care au muncit o viață”.
Întrebată de jurnaliști care este sursa de finanțare pentru această nouă Lege a Pensiilor, Simona Bucura Oprescu a explicat că banii vor fi asigurați de la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat cât și de la bugetul de stat: ”Guvernul lucrează pentru bugetul de stat pe 2024 și sunt convinsă că, la fel ca întotdeauna, împreună cu colegii din PNL vom găsi soluțiile necesare astfel încât, din 2024, românii să poată beneficia de creșterile la pensie prevăzute în acest proiect“, a spus ministrul care a mai adăugat că: ”Am făcut o lege stabilă și sustenabilă!”.
Potrivit unor surse guvernamentale, liberalii şi-au exprimat nemulţumirea privind impactul legii pensiilor, anunţat de Ministerul Muncii, care nu coincidea cu cifrele Ministerului de Finanţe. Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu a admis în şedinţă că impactul bugetar este sub 30 de miliarde de lei, aşa cum preconizase Ministerul Finanţelor, au precizat surse liberale. Inițial, avansase suma de 55,6 miliarde de lei.
”La cifrele anunţate aseară de 55,6 miliarde impactul este de aproximativ 3 % din PIB ceea ce este enorm de mult şi trebuie să identificăm sursele de finanţare”, a spus liderul PNL Nicolae Ciucă.
Potrivit unui comunicat transmis miercuri, în şedinţa Executivului se va afla în analiză proiectul legii sistemului public de pensii şi proiectul de ordonanţă pentru modificarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.
Guvernul mai are pe agendă proiectul de lege care modifică legislaţia din domeniul asistenţei sociale, în urma efectuării controalelor la toate centrelor rezidenţiale destinate persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor vârstnice şi copiilor.
Proiectul de lege modifică şi completează unele acte normative în domeniul asistenţei sociale şi Legea nr.78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România.
Actul normativ vizează modificarea şi completarea legislaţiei privind acreditarea, licenţierea, monitorizarea şi controlul centrelor pentru persoane vârstnice, copii şi persoane cu dizabilităţi. Modificările din domeniul asigurării calităţii serviciilor sociale sunt nu doar din perspectiva asistenţei sociale, dar şi din perspectiva altor instituţii care au participat la efectuarea controalelor – din domeniul sănătăţii publice, al pazei contra incendiilor etc., se arată în expunerea de motive a proiectului.
Guvernul mai are pe ordinea de zi modificarea şi completarea Legii nr.312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi a unor acte normative în domeniul financiar în vederea asigurării transpunerii prevederilor Directivei europene 2014/59/UE.
Totodată, proiectul de lege privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni, de pe agendă, prevede transpunerea Directivei (UE) 2022/2523 a Consiliului din 14 decembrie 2022, fiind stabilite mai multe măsuri, între care instituirea impozitului suplimentar naţional.
„Ca regulă generală, impozitul suplimentar se datorează în jurisdicţia societăţii-mamă finale a unei întreprinderi multinaţionale. Prin exercitarea opţiunii de aplicare a impozitului suplimentar naţional, impozitul reprezentând diferenţa dintre cota minimă de 15% şi cota efectivă de impozitare determinată la nivelul filialelor din România ale întreprinderilor multinaţionale cu sediul în străinătate se va plăti în România, şi nu în jurisdicţia unde este înregistrată societatea-mamă finală. Prin urmare, România va avea dreptul de a încasa diferenţa de impozit, aceasta nemaifiind colectată în jurisdicţiile societăţilor-mamă a grupurilor de întreprinderi multinaţionale respective, prin aplicarea regulii generale IIR„, se precizează în expunerea de motive.
Ordonanţa de urgenţă pentru aprobarea Planului de amenajare a spaţiului maritim, precum şi hotărârea de guvern care vizează aprobarea Strategiei naţionale de ordine şi siguranţă publică 2023 – 2027 se află, de asemenea, pe agendă.
Proiectul Strategiei Naţionale de Ordine şi Siguranţă Publică 2023-2027 are ca scop general creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor, prin eficienţă şi calitate sporită în activitate, creşterea nivelului de specializare pentru diferite segmente de activitate, în raport cu nevoile instituţionale şi cele ale cetăţenilor. Documentul are la bază 4 piloni, Prevenire şi Contracarare, Performanţă, Abordare integrată şi management operaţional, precum şi Rezilienţă instituţională, fiind stabilite 5 obiective generale, cărora le sunt subsumate 23 de obiective specifice, 91 direcţii de acţiune şi 278 de activităţi concrete, se arată în nota de fundamentare.
