Nicușor Dan critici sterile la decizia CCR prin care sunt secretizate declarațiile de avere: ”Contradicție cu principiul transparenței”, ANI și politicienii reacționează.
Președintele Nicușor Dan a catalogat decizia Curții Constituționale privind declarațiile de avere drept una ”surprinzătoare”. El a scris, joi, pe Facebook că secretizarea declarațiilor de avere și de interese contravine unui principiu democratic: ”transparența în exercitarea funcțiilor publice”. Totodată, Președintele a scris că accesul cetățenilor la aceste informații ale celor care dețin funcții publice e o ”garanție a integrității și responsabilității în spațiul public”.
De asemenea, Nicușor Dan a precizat că în funcție de motivarea deciziei CCR, Parlamentul trebuie să corecteze ”cu celeritate” legislația.
”Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice.
Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate.
În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, a scris el pe Facebook.
Curtea Constituţională a decis, joi, ca declaraţiile de avere şi interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate şi nici pe paginile online ale altor instituţii publice, iar aceste declaraţii nu mai trebuie să cuprindă veniturile şi bunurile soţilor şi copiilor.
Judecătorii CCR au explicat ulterior într-un comunicat de presă decizia. Astfel, în ce privește eliminarea veniturilor și bunurilor soților și copiilor majori din aceste declarații, judecătorii au explicat că fiind vorba de o declarație pe proprie răspundere care angajează răspunderea penală a celui care o completează, ea nu poate fi făcută decât în nume propriu. Mai exact, spune Curtea, o persoană nu poate fi trasă la răspundere din punct de vedere penal pentru ce a declarat o altă persoană.
În ce privește al doilea articol declarat neconstituțional, secretizând practic aceste declarații,, CCR a precizat că era încălcat dreptul la viață privată și protecția datelor personale din legislația europeană și a apreciat că ”este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii”.
De asemenea, Agenția Națională de Integritate (ANI) a avertizat, joi, că decizia CCR prin care nu mai pot fi făcute publice declarațiile de avere și interese ale funcționarilor publici și demnitarilor poate afecta procesul de aderare la OCDE.
Mai mult, ANI susține că această decizie poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției, relatează Agerpres. De asemenea, ANI a atras atenția că CEDO a dat mai multe decizii în care a subliniat că publicarea declarațiilor de avere nu încalcă dreptul la viață privată. Mai mult, ANI arată că și CCR a avut această opinie în trecut.
Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
De la momentul publicării motivării CCR, Parlamentul are la dispoziție 30 de zile ca să revină asupra acestei legi și să o armonizeze cu decizia Curții Constituționale.
Mai mulți lideri politici au reacționat după decizia CCR. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a spus că el își va publica în continuare declarația de avere, inclusiv cu informațiile privind veniturile soției sale. Alți social-democrați au speculat cu privire la momentul luării acestei decizii care erodează și mai mult încrederea oamenilor în instituții
Cum explică CCR decizia pe declarațiile de avere. Ele nu mai sunt publice și se trimit direct la ANI. Averea soților nu se mai declară.
Curtea Constituțională a României a transmis, joi, un comunicat de presă în care explică decizia privind declarațiile de avere și de interese care trebuie depuse de demnitari și funcționarii publici. Astfel, în ce privește eliminarea veniturilor și bunurilor soților și copiilor majori din aceste declarații, judecătorii au explicat că fiind vorba de o declarație pe proprie răspundere care angajează răspunderea penală a celui care o completează, ea nu poate fi făcută decât în nume propriu. Mai exact, spune Curtea, o persoană nu poate fi trasă la răspundere din punct de vedere penal pentru ce a declarat o altă persoană.
În ce privește al doilea articol declarat neconstituțional din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, prin care funcționarii publici și demnitarii erau obligați să-și facă publice aceste declarații, CCR a precizat că era încălcat dreptul la viață privată și protecția datelor personale din legislația europeană și a apreciat că ”este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”.
Ce a decis CCR:
Cu unanimitate de voturi, judecătorii CCR au admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
Art 3, alin. 2:
”(2) Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.”
Judecătorii au explicat că acest articol contravine articolului 1, aliniatul 5 din Constituție ”prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității”.
Mai exact, CCR spune că o persoană nu poate fi trasă la răspundere pentru ce declară o altă persoană.
”Deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane.
Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere”, se arată în comunicatul CCR.
În aceași ședință, CCR a admis, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010
sunt neconstituționale.
Mai exact, declarațiile de avere nu mai trebuie publicate, ci trimise direct Agenției Naționale de Intergritate care nu le mai publică nici ea, ci doar le verifică.
”În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art. art.26 din Legea fundamentală.
În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim.
Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”, a transmis CCR.
Judecătorii atrag atenția că decizia lor nu trebuie ”să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege.”
Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În 30 de zile, Parlamentul trebuie să devină asupra acestei legi și să elimine articolele care au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională.
ANI avertizează: ”Decizia CCR privind declarațiile de avere poate afecta aderarea la OCDE”.
Agenția Națională de Integritate (ANI) a avertizat, joi, că decizia CCR prin care nu mai pot fi făcute publice declarațiile de avere și interese ale funcționarilor publici și demnitarilor poate afecta procesul de aderare la OCDE. Mai mult, ANI susține că această decizie poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției, De asemenea, în comunicat ANI atrage atenția că CEDO a dat mai multe decizii în care a subliniat că publicarea declarațiilor de avere nu încalcă dreptul la viață privată. Mai mult, ANI arată că și CCR a avut această opinie în trecut.
Reacţia ANI vine după ce Curtea Constituţională a decis joi ca declaraţiile de avere şi interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate şi nici pe paginile online ale altor instituţii publice, iar aceste declaraţii nu mai trebuie să cuprindă veniturile şi bunurile soţilor şi copiilor. Practic, prin această decizie, declaraţiile de avere şi interese vor fi ţinute la secret.
”Decizia CCR de astăzi, prin care este declarată neconstituţionalitatea unor articole din legea ANI, anulează caracterul public al declaraţiilor de avere şi de interese şi poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică.
Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliului Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei – GRECO).
De asemenea, decizia CCR de astăzi poate conduce la anularea publicării declaraţiilor de avere şi de interese pe care Agenţia le menţine pe pagina sa de Internet, în raport cu argumentaţia Curţii Constituţionale”, a precizat Agenţia.
Portalul ANI numără peste 12 milioane de declaraţii publicate în baza Legii nr. 176/2010, art. 6 alin. (1) lit. d) şi art. 12 alin. (6), articole care au fost declarate neconstituţionale.
ANI a enumerat efectele deciziei CCR cu privire la angajamentele internaţionale ale României:
- Poate duce la încălcarea obligaţiilor ce decurg din Convenţia ONU împotriva corupţiei (UNCAC – caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenţiei, „Fiecare stat parte se străduieşte, dacă este cazul şi conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri şi sisteme care să-i oblige pe agenţii publici să declare autorităţilor competente toate activităţile exterioare, orice ocupaţie, orice plasamente, orice bunuri şi orice dar sau avantaj substanţial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcţiile lor de agent public”;
- Poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esenţial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la „consolidarea guvernanţei publice, integritatea şi sporirea eforturilor de combatere a corupţiei”;
- Poate anula progresele făcute de România în exerciţiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privinţa declaraţiilor de avere şi de interese: „Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor şi intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere şi care este supravegheat de către Agenţia Naţională de Integritate” (Runda a IV-a) şi „România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor şi intereselor” (Runda V-a);
CEDO a decis în mai multe rânduri că publicarea declaraţiilor de avere nu încalcă dreptul la viaţă privată
De asemenea ANI, arată că CEDO a decis în mai multe rânduri că publicarea declaraţiilor de avere şi de interese nu încalcă dreptul la viaţă privată.
Astfel, în cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declaraţia de avere, susţinând că obligaţia de a divulga detalii privind situaţia sa financiară şi portofoliul de proprietăţi impusă de legislaţie încalcă articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea a constatat că obligaţia de a depune declaraţia şi publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerinţă în dreptul la viaţă privată, dar că aceasta a fost justificată şi că sfera cuprinzătoare a informaţiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare.
CEDO „consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispoziţiile contestate îşi vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situaţiei financiare a consilierilor (…), că obligaţia suplimentară de a declara informaţii privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soţului/soţiei unui consilier”.
CEDO a aprobat, de asemenea, publicarea şi accesul pe internet la declaraţii, argumentând că „publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declaraţii face ca accesul la astfel de informaţii să fie eficient şi uşor. Fără un astfel de acces, obligaţia nu ar avea nicio importanţă practică sau incidenţă reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic”.
De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieţii private a personalităţilor publice, după cum se afirmă în decizia CEDO (Karhuvaara şi Iltalehti împotriva Finlandei).
Limitele de ingerinţă în viaţa privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informaţii despre acestea, sunt mai largi în comparaţie cu cele ale persoanelor private fără statut public.
ANI arată că CCR a spus în trecut că publicarea declarațiilor e justificată
ANI susţine că prevederile în cauză au mai fost tratate anterior de către CCR.
Astfel, prin decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că ”soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare”.
Pe de altă parte, studiile efectuate de Banca Mondială au arătat că, la nivelul anului 2020, existau peste 160 de ţări care au introdus sisteme privind declaraţiile de avere şi de interese.
ANI mai susţine că a comunicat Curţii Constituţionale punctul său de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi cele ale 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, precum şi impactul acesteia atât în plan naţional, cât şi în plan internaţional.
Totodată, acest aspect s-a aflat şi pe agenda discuţiilor Agenţiei cu Comisia Europeană, în contextul evaluării privind Mecanismul privind Statul de Drept – ”Rule of Law”.
Reacțiile politicienilor la decizia CCR privind declarațiile de avere. Sorin Grindeanu: ”Eu îmi voi publica declaraţiile de avere”
Mai mulți politicieni au reacționat public la decizia CCR de a secretiza declarațiile de avere și de a elimina obligativitatea declarării veniturilor soților de către demnitari și funcționarii publici. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a spus că el își va publica în continuare declarația de avere, inclusiv cu informațiile privind veniturile soției sale.
Alți social-democrați au speculat cu privire la momentul luării acestei decizii care erodează și mai mult încrederea oamenilor în instituții. La rândul său, Dominic Fritz, președintele interimar al USR, a spus că declarațiile de avere și de interes ”prea au devenit un pistol cu apă în lupta anti-corupție” și a subliniat că următorul pas după decizia CCR e reformarea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și rescrierea legislației.
Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că îşi va publica în continuare declaraţiile de avere şi de interese, inclusiv informaţiile despre veniturile soţiei.
”Sunt pentru transparenţă! Eu îmi voi publica – în continuare – declaraţiile de avere şi de interese! Românii vor fi informaţi inclusiv de veniturile soţiei”, a scris Grindeanu pe Facebook.
Și colegul său de partid, Mihai Fifor, a scris pe Facebook că va continua să își facă publice în continuare declarațiile de avere și de interese. De asemenea, deputatul PSD a speculat că momentul la care a fost pronunțată această decizie nu este unul întâmplător.
”Am respectat întotdeauna deciziile instanțelor din România și voi continua să o fac fără ezitare. Pentru mine, statul de drept și autoritatea Curții Constituționale sunt repere fundamentale într-o democrație funcțională.
Dar tocmai pentru că le respect, nu pot să nu remarc faptul că pare că cineva se joacă, insistent, cu focul pe lângă butelie.
Altfel, cum să înțelegi decizia de astăzi a CCR, prin care se contestă însăși esența transparenței publice: obligația ca declarațiile de avere și de interese să fie publice?
O decizie care riscă să arunce în aer încrederea cetățenilor, nu doar în instituții, ci și în întreaga clasă politică, și să alimenteze suspiciunea că se pregătește o nouă manevră pentru a eluda transparența în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
Transparența nu e negociabilă. Este un principiu de bază al oricărei democrații funcționale, pe care îl asumi atunci când asumi o poziție de demnitate publică sau o funcție publică.
Tocmai de aceea, cred că este imperativ ca Parlamentul să intervină de urgență, pentru a corecta această breșă legislativă și a garanta, prin lege, dreptul românilor de a ști cine îi conduce, ce avere are și ce interese reprezintă.
Pentru că da, parcă cineva vrea, cu tot dinadinsul, să adâncească și mai mult criza de încredere în instituțiile fundamentale ale statului și în clasa politică în ansamblul ei.
O criză care, dacă este alimentată repetat, poate avea consecințe extrem de periculoase pentru stabilitatea democratică a României, așa cum s-a văzut în lunile din urmă.
Respectul față de cetățeni începe cu transparența.
Iar cine fuge de ea nu are ce căuta în funcții publice. Eu, unul, voi continua să îmi fac publice declarațiile de avere și de interese.”
”Declarațiile de avere ale demnitarilor si decizia Curții Constituționale
Am fost cu adevărat surprins de decizia de astăzi a Curții Constituționale.
Nu am întâmpinat niciodată dificultăți în completarea Declarației de avere, așa cum este prevăzută de legislația română în vigoare — o declarație în format românesc, mult mai riguroasă și chiar constrângătoare decât modelele utilizate în multe alte țări europene, inclusiv în democrațiile consolidate.
Soția mea este profesor și logoped la o școală specială din București, unde lucrează cu copii cu nevoi speciale.
Nu am avut și nu avem afaceri. Eu predau, suplimentar, la o universitate din București, activitate permisă de lege și de Statutul parlamentarilor.
Cred în necesitatea transparenței, mai ales în cazul celor aleși sau numiți în funcții și demnități publice.
Așadar, voi publica în continuare Declarația de avere, incluzând și salariul pe care Mădălina îl aduce în familie. Sper ca ANI să nu modifice prea curând formularul, pentru a nu fi nevoit să adaug eu ceea ce Curtea Constituțională a eliminat prin această decizie nefericită.
Apropo, nu cred în coincidențe și nici că momentul adoptării acestei decizii ar fi fost întâmplător. Ca să fie clar.” a scris și Titus Corlățean.
