Noua lege a pensiilor, adoptată de Senat. Iniţiativa legislativă a Guvernului urmează să fie votată de Camera Deputaţilor. Veste bună pentru pensionarii din România. Senatul României a votat, în această seară, proiectul de lege privind sistemul public de pensii, cu 85 voturi „pentru”, 6 voturi „împotrivă” și 19 abțineri.
Legea pensiilor a trecut cu brio de votul din plenul Senatului. Urmează Camera Deputaților pentru dezbateri și votul final, apoi promulgarea lui Klaus Iohannis şi Monitorul Oficial, dacă nu va fi contestată de Opoziţie la CCR.
Dezbaterile pe marginea legii pensiilor au fost aprinse, astăzi, în comisiile de specialitate din Senat. Acestea au fost purtate în lipsa reprezentanților Ministerului de Finanțe.
S-au dat 85 de voturi pentru noua lege a pensiilor, voturi contra au fost 6, iar abțineri 19. Lucian Romașcanu (PSD) a mulțumit tuturor care au votat legea, ”aducând dreptate în sistemul pensiilor și creșteri pentru majoritatea pensiilor, în urma recalculării” .”Nu pot să nu remarc votul contra al colegilor de la AUR care una spun și alta fac. Am constatat și o fractură logică: să votezi amendamente pentru o lege pe care vrei să o pici. O să vină explicația că dacă treceau amendamentele, se vota și legea”.
Claudiu Târziu (AUR) a intervenit și spune: ”Domnu` coleg de la PSD suferă dânsul însuși de fractură logică. Dacă ai respins toate amendamentele, dacă ai scos și amendamentele admise în comisie, dintre care unele ne aparțineau, și le-ai picat, cum te aștepți să votăm o lege (…) care nu este ce trebuie: nu face dreptate deloc, păstrează inechitățile, confuziile”. ”Nu putea fi susținută decât dacă era îmbunătățită de amendamente” mai spune Târziu, care afirmă că s-au abținut la vot și nu au votat împotrivă: ”Ne-am abținut ca să dăm un semnal că nu suntem de acord cu maniera în care s-a votat și cu ce conține legea. Poate e clar acum și pentru domnu` lider de la PSD”.
Și Ștefan Pălărie (USR) a declarat că au votat ”abținere”: ”Am explicat foarte clar ce nu ne-a permis să votăm pentru cu două mâini. Cred, cu convingere, că 99% dintre parlamentari nu știu ce au votat în seara aceasta, nu știu ce au lăsat și pe cine au lăsat pe afară. PSD-ul minte. Legea putea fi dată de doi ani. Domnule lider de la PSD, nu era nicio grabă și vă spun de ce: și dacă nu intră această lege în vigoare, de la 1 ianuarie, pe baza vechii legi, 13,8% mărire pe pensii s-ar fi făcut oricum, pentru că era vorba despre valoarea inflației pe 2022”.
În timpul discuţiilor pe legea pensiilor, Daniel Zamfir (PSD) s-a lansat într-un atac la adresa USR, afirmând că el nu ar fi dat 240.000 de euro să cumpere penisuri şi vagine de pluş, cum au făcut ei prin PNRR.
”Dânşii caută orice motive să nu crească pensiile românilor? Pensiile se vor mări! Nu dau din buzunar. Haideţi să vă spun ceva: nu aş fi dat din buzunarul nostru, prin PNRR, nu aş fi dat 240.000 de euro să cumpăr penisuri şi vagine de pluş, cum aţi făcut dvs prin PNRR. Nu înţelegeţi că nu înţelegeţi ce căutaţi în viaţa dvs şi în Parlamentul ăsta?”, a replicat senatorul PSD.
Senatorul Alexandru Nazare, PNL, a declarat în cadrul şedinţei că astăzi au fost date publicităţii datele semnal privind creşterea economică şi că în 2023 nu vom putea atinge acel 2,8 % programat, ceea ce are un impact asupra acestei legi a pensiilor, pentru că ministrul muncii a declarat recent că această lege va avea ca sursă de finanţare creşterea economică.
Nazare a precizat că impacti+ul pe care îl are această lege este un impact foarte mare, imens, de zeci şi zeci de miliarde şi trebuie cumva să fie inclus în Strategia fiscal-bugetară adică pe o proiecţie de câteva de câţiva ani de zile.
”Nu ne putem permite să creştem pensiile din datorie publică, pe dobânzi foarte mari. Într-o situaţie de decelerare, de încetinire a economiei europene şi româneşti, costurile sunt imense de aceea cred că trebuie să studiem aceste lucruri foarte atent aici avem nevoie de o dezbatere aprofundată. astfel încât această creştere să fie sustenabilă. Un obiectiv al acestei coaliţii este stabilitatea dar o parte a stabilităţii este şi stabilitatea financiară a României, de aceea cred că trebuie să fim foarte atenţi la aceste lucruri şi inclusiv la avizul condiţionat dat de ministrul de finanţe, care reclamă o parte din din aceste chestiuni şi evident atrage atenţia asupra surselor de finanţare. Poate ne pot spune reprezentanţii ministerelor care sunt de faţă care sunt sursele de finanţare”, a spus Nazare.
Senatoarea USR Anca Dragu a precizat că lipsa Ministerului de Finanţe de la dezbaterea legii este ”o sfidare a Senatului”.
”Vreau să înţelegem de unde vin banii pentru această lege”, a spus fostul ministru de Finanţe. Anca Dragu a precizat că se încalcă Constituţia, pentru că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.
”Mi-e teamă că această lege vine la pachet cu creşterea unor taxe şi impozite în 2024, creşteri usturătoare. Da, trebuie să facem această creştere a pensiilor dar trebuie să ne convingeţi că ştiţi să administraţi economia astfel încât să nu creşteţi taxe şi impozite. Mai încălcaţi şi legea finanţelor, legea responsabilităţii fiscal-bugetare, articolul 33, care spune că ar trebui să refaceţi strategia fiscal-bugetară pe termen mediu”, a precizat Dragu.
Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat că la o lege atât de importantă este ne acceptat ca Ministerul de resort să nu fie reprezentat la cel mai înalt nivel.
”Este o iniţiativă care va fi susţinută şi de UDMR, dar cred sincer că această dezbatere trebuia să aibă loc în prezenţa miniştrilor, în prezenţa celor care au iniţiat acest act normativ. Este un partid mult prea important ca să se dezbată în absenţa miniştrilor”, a precizat Barna.
”Vom susţine amendamentele care aduc o îmbunătăţire a acestui act normativ dar încă o dată cred că este inacceptabil să vorbim absenţa miniştrilor care au iniţiat acest act normativ şi care şi în guvern au susţinut proiect de lege care este astăzi pe masa Parlamentului. Nu putem, indiferent dacă suntem la guvernare sau nu, să trecem Parlamentul, Senatul României la categoria de anexă a guvernului” a precizat Tanczos Barna.
Daniel Zamfir, de la PSD, a spus la rândul lui că trebuie să fie limpede pentru toată lumea că această lege în primul şi în primul rând aduce o echitate.
”De vreo 20 de ani de zile oamenii aşteaptă de la clasa politică să le facă dreptate. Este o profundă inechitate despre care vorbim de ani şi ani de zile. Oameni buni, reveniti-vă, voi aţi stabilit ca pensiile România prin acest nefericit procent de 9,4 să fie plafonate în România până în 2070. Am reuşit să-l eliminăm dar cu condiţia ca până la data de 21 noiembrie să prezentăm această lege a pensiilor”, a arătat el.
”Puţin îmi pasă de îngrijorările dumneavoastră, mult mai îngrijoraţi sunt oamenii care de 20 de ani aşteaptă echitate”, a mai spus Zamfir, precizând că ”văicărelile pe care le aud de la ei, că nu le convine, că nu le place, că sunt îngrijoraţi, nu îi interesează”.
Potrivit raportului comisiilor de specialitate, proiectul de lege are ca obiect de reglementare reforma sistemului de pensii printr-un nou cadru legislativ, care vizează în special corectarea inechităților din sistemul public de pensii, sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și respectarea principiului contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie.
Printre principalele reglementări se regăsesc: introducerea unei noi formule de calcul, bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivităţii; stabilirea vârstei standard de pensionare la 65 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați; stagiul minim este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare contributiv de 35 de ani.
Totodată se regăeștie și reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanelor care au realizat stagiu de cotizare contributiv în condiții de muncă speciale și deosebite, în condiții de handicap sau au depășit stagiul complet de cotizare; stagiul de cotizare mai mare de 25 de ani va fi răsplătit cu puncte suplimentare pentru vechime; normalizarea condițiilor speciale și deosebite de muncă până în anul 2035; acordarea unor beneficii pentru mame, care se pot pensiona mai devreme cu câte şase luni pentru fiecare copil pe care l-au născut şi crescut, până la vârsta de 16 ani, în limita unei reduceri maxime de trei ani şi şase luni; luarea în calcul la stabilirea pensiei a sporurilor nepermanente pentru care s-au plătit contribuți
La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință este 81 de lei, iar valoarea punctului de pensie în vigoare în anul 2024 este 2032.
Daniel Baciu explică majorarea pensiilor în două tranşe: Softul pentru recalcularea pensiilor va fi făcut după publicarea legii în Monitorul Oficial.
Senatul a adoptat, marţi, proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii, conform căruia pensiile celor peste 4,7 milioane de beneficiari urmează să fie recalculate după o nouă formulă.
Impactul bugetar pentru aplicarea noii legi a pensiilor este de 15 miliarde lei, de la 1 ianuarie 2024, şi de 10 miliarde de lei, pentru recalcularea care se va aplica de la data de 1 septembrie 2024, a declarat marţi, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, după întocmirea de către comisiile de specialitate a raportului favorabil la proiectul de lege privind sistemul public de pensii.
”S-a clarificat, am trimis o adresă oficială preşedintelui Comisiei pentru buget, finanţe de la Senat, impactul este de 10 miliarde (n.r. lei) pe patru luni, pentru aplicarea noii legi, şi de 15 miliarde, de la 1 ianuarie 2024. Banii sunt prevăzuţi în Bugetul Asigurărilor Sociale şi avem şi acea subvenţie de la bugetul de stat. Ei vor fi prinşi în legea bugetului pe anul viitor”, a precizat Baciu, întrebat pe această temă.
Daniel Baciu a adăugat că numărul de pensii ce vor fi recalculate este de aproximativ 5 milioane.
”Vorbim de aproximativ 5 milioane de pensii care se vor recalcula, adică practic noi suntem la sfârşitul procesului de digitalizare, suntem la 95%. Vom finaliza acest proces până la sfârşitul anului, astfel încât cu 1 septembrie, exact cum prevede noua lege a pensiilor, oamenii deja să primească pensiile recalculate”, a spus preşedintele CNPP.
El a explicat modul în care vor creşte pensiile.
”În anul 2024, vom avea două creşteri de pensii. Odată cu 1 ianuarie, unde vor beneficia toţi pensionarii sistemului public de pensii – vorbim de aproximativ 5 milioane de pensionari, iar cu 1 septembrie pensiile se vor recalcula pe noua formulă de calcul din noua lege a pensiilor. Aici contează foarte mult parcursul profesional, contează foarte mult stagiul de cotizare, contează foarte mult valoarea indicelui de corecţie pe care l-a avut în momentul ieşirii la pensie. Deci nu mai este o creştere în procent fix, cum este de la 1 ianuarie, ci este o creştere în funcţie de constantele, de variabilele, pe care vi le-am spus”, a punctat Daniel Baciu.
Baciu a estimat că vor creşte aproximativ 3 milioane de pensii, menţionând că acest lucru depinde de istoricul profesional al fiecărui pensionar.
”Acest lucru este variabil, depinde de la un pensionar la altul, în funcţie de istoricul profesional. Aproximativ 3 milioane de pensii vor creşte”, a transmis Daniel Baciu.
Pensii 2024. În ceea ce priveşte softul pentru recalcularea pensiilor, preşedintele CNPP a precizat că el va fi implementat când legea va fi publicată în Monitorul Oficial.
”Softul îl vom face în momentul când vom avea legea publicată în Monitorul Oficial, pentru că nu ne permite Legea finanţelor să angajăm credite bugetare pentru noul soft până când nu avem legea finalizată şi publicată în Monitorul Oficial. După aceea trebuie să facem normele de elaborare a legii, avem trei luni de zile să facem aceste norme, şi după aceea vom putea efectiv să facem noul program informatic care să respecte întocmai prevederile noii legi a pensiilor”, a concluzionat Daniel Baciu.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a declarat marţi că deocamdată, sistemul de pensii din România nu este unul sustenabil, adică cât contribuim noi nu ajunge să plătim pensiile în vigoare, de asta există transferul de la bugetul de stat, an de an.
”Este cât se poate de clar pentru toţi şi trebuie să fim oneşti, faptul că bugetul asigurărilor sociale, an de an, este suplimentat de la bugetul de stat prin transfer. Deocamdată, sistemul de pensii din România nu este unul sustenabil, adică cât contribuim noi nu ajunge să plătim pensiile în vigoare în momentul de faţă, de asta există transferul de la bugetul de stat”, a spus purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe.
”Trebuie într-un fel sau altul să creşti pensiile în raport cu inflaţia astfel încât puterea de cumpărare a pensionarilor să se menţină cât de cât. De asta se fac transferuri, suplimentări de la bugetul de stat, an de an, care să întregească acest buget al asigurărilor sociale de stat. E absolut normal ca şi la anul să facem acest lucru dar, dacă creştem colectare, dacă eliminăm evaziunea, dacă aducem de exemplu bani de investiţii suplomentari, s-ar putea să găsim bani pe care să îi transferăm la pensii”, a mai spus Stroe.
Ionuț Stroe: România în momentul de faţă se află pe primul loc în Europa la sărăcie.
”Peste 34% dintre români sunt expuşi riscului de sărăcie şi două treimi dintre pensionarii României au pensii sub 2.000 de lei, e statistică oficială”, a mai afirmat Ionuț Stroe.
